5,527 matches
-
decât să ne bucurăm că poate exista și rai moral universitar. Eu recunosc că nu trăiesc într-o instituție de acest tip, ci într-una cu defecte pe care preferăm să le știm și că, la rândul meu, greșesc. Asociația Sociologilor din România, prin președintele său, profesorul Ilie Bădescu, somează MEC să răspundă dacă nu cumva a acordat fără licitație acest proiect unei persoane incompetente (adică mie), cheltuind banii publici abuziv, inutil și dăunător pentru integrarea europeană pe care o punem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
acordat fără licitație acest proiect unei persoane incompetente (adică mie), cheltuind banii publici abuziv, inutil și dăunător pentru integrarea europeană pe care o punem în pericol cu astfel de pseudocercetări și de rezultate, când singurii îndreptățiți să facă cercetări sunt sociologii. Mai mult, ei le-au și făcut și acestea contrazic rezultatele noastre (y compris: diletante, iresponsabile și tendențioase). Președintele ASR somează de asemenea SNSPA să facă publică baza de date „în 3 zile!”. Între altele, la o minimă documentare, președintele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de patriarhat (o fi suferit ea de ceva, biata femeie!, zice înțelegător unul dintre ei). Trec (deși îmi este greu) peste faptul că, potrivit tradiției one-man show (woman, în acest caz), îi ignoră pe ceilalți membrii ai echipei: Ana Bulai (sociolog), Daniela Cutaș (eticiană), Liviu Andreescu (specializat în politici pentru educația universitară), toți doctoranzi la SNSPA și Daniela Ion (consiliera ministrului Educației, conf. univ. la Facultatea de Medicină). M-a impresionat cât de restrânsă este categoria celor care înțeleg că instituțiile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pline de inginerii fostei industrii socialiste falimentare și, mai nou, de specialiști în comunicare, dar rar și în conținutul acesteia. Cei mai mulți nu au respect pentru alte profesii pentru că nu știu mai nimic despre ele. Rar întâlnești cazul unui bun specialist (sociolog, politolog, jurist, economist, medic, pedagog etc.) să aibă studii postuniversitare de jurnalism și să fie jurnalist specialzat. Oamenii media intră adesea în cercul vicios al diletanței spectaculoase și învață de la maeștri genului ce importă și ce nu pentru marele public
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
însemnat reprezentant al acestei familii în corpul diplomatic român a fost scriitorul și omul de stat Ion Ghika. 2 Cea dintîi și mai reputată instituție specializată în studii politice. Astăzi Institutul de Studii Politice din Paris. 3 Georges Sorel (1847-1923), sociolog francez, autor al unor lucrări pe teme filozofice, economice și morale, dintre care cea mai cunoscută "Cugetări despre violență" (1908) a influențat gîndirea politică a lui Lenin, Mussolini și Hitler. 4 Albert Vandal (1853-1910), istoric francez. 5 Pierre Leroy-Beaulieu (1843-1916
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
al unor lucrări pe teme filozofice, economice și morale, dintre care cea mai cunoscută "Cugetări despre violență" (1908) a influențat gîndirea politică a lui Lenin, Mussolini și Hitler. 4 Albert Vandal (1853-1910), istoric francez. 5 Pierre Leroy-Beaulieu (1843-1916), economist și sociolog, membru al Academiei, fondator al Școlii de Științe Politice, apostol al liberului schimb. 6 Alfred Rambaud (1842-1903), istoric francez, autor, împreumă cu E. Lavisse, al unui tratat de istorie generală. 7 Louis Renault (1843-1918), jurisconsult francez. 8 "La motanul încălțat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l invită la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în socioligie. De la Ibrăileanu încoace o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme, în care o eroare politică nu-i decât a. o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum nu s-ar părea, spiritul lui Maiorescu. b. G. Ibrăileanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
magistrală a romanului pastoral al lui Longos, Daphnis și Chloe, de o savoare firească și într-o cadență modernă. Capitolul XXX NOUA GENERAȚIE FILOZOFII Seriile mai noi, din motive pe care va avea să le determine mai degrabă istoricul și sociologul, sunt prea puțin preocupate de problema creațiunii. Politicul le absoarbe. De aceea literatura recentă nu-și găsește rațiunea în sine ci în pozițiile ideologice pe care le reprezintă, și filozofii, călăuze de spirite, sunt mai în stimă decât artiștii. Chiar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme în care o eroare politică nu-i decât o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum s-ar părea, spiritul lui Maiorescu. Cât de bine intenționat este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Nicu Gavriluță (n. 1963), sociolog, antropolog și eseist. Profesor universitar doctor și decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul universității „al.i. Cuza” din Iași. Din 2007 este conducător de doctorat în domeniul sociologiei. Este director de programe al Societății academice de cercetare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul universității „al.i. Cuza” din Iași. Din 2007 este conducător de doctorat în domeniul sociologiei. Este director de programe al Societății academice de cercetare a religiilor și ideologiilor (Sacri) și președinte al Societății Sociologilor din România. Volume de autor: Imaginarul social al tranziției românești. Simboluri, fantasme, reprezentări (2001), Fractalii și timpul social (2003), Herme neutica simbolismului religios. Studii și eseuri (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socioantro pologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în colab., 2010). În memoria prietenului meu Basile, un prea tânăr călător în lumea de dincolo cuprins Cuvânt-înainte ..................................................... ........................................ 15 Capitolul I. Teorii sociologice clasice specifice cercetării fenomenului religios .......... 19 I.1. Apariția sociologiei religiilor ..................................................... ............ 19 I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici .................................................. 20 I.2.1. Alexis de Tocqueville ..................................................... ......... 20 I.2.2. Émile Durkheim ..................................................... ................ 23 I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe ................... 23 I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim .................... 25 I.2.3
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
245 Index tematic ..................................................... ....................................... 249 Blaise Pascal Cuvânt-înainte În România actuală există foarte puține lucrări de sociologia religiilor semnate de autori români. Majoritatea au apărut la edituri mici, cu distribuție modestă. Din fericire, există și excepții notabile. autorii sunt, în general, sociologi din generații diferite sau absolvenți de științe socioumane reprofilați pe cercetarea și predarea științei religiilor, mai exact a istoriei și sociologiei religiilor. cunosc unele dintre aceste lucrări românești și am avut foarte multe de învățat din ele. Le mulțumesc colegilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
aparțin istoriei religiilor. Din punctul meu de vedere, aceste elemente de istoria religiilor formează baza cunoașterii în domeniul științei religiilor. Așa cum sociologia generală oferă date fundamentale absolut necesare în studierea sociologiilor de ramură, la fel istoria religiilor pune la dispoziția sociologului, antropologului, psihologului sau filosofului ce se ocupă de religiile lumii alfabetul necesar studierii științifice a fenomenului religios. Acest alfabet al științei religiilor este, din nefericire, insuficient cunoscut și predat în universitățile românești. Tocmai de aceea am păstrat în carte informații
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
I. Cuza” din Iași a cursului de „istoria și sociologia religiilor”, am selectat în acest volum temele de real interes pentru studenți și specialiștii în sociologia religiilor. Ele se referă, în prima parte a cărții, la analiza religiei din perspectiva sociologilor clasici. Dincolo de orice mode culturale, cărțile lor rămân de referință. Evident, temele cercetate de sociologii clasici se cer actualizate în baza unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
volum temele de real interes pentru studenți și specialiștii în sociologia religiilor. Ele se referă, în prima parte a cărții, la analiza religiei din perspectiva sociologilor clasici. Dincolo de orice mode culturale, cărțile lor rămân de referință. Evident, temele cercetate de sociologii clasici se cer actualizate în baza unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
teme de sociologie a religiilor pe care le coordonez și în tezele unor doctoranzi de-ai mei: toleranța religioasă, secularizarea și fundamentalismul religios. Sociologia religiilor se subintitulează Credințe, ritualuri, ideologii. Am folosit termenii credințe și ritualuri în sensul dat de sociologul Émile Durkheim. Astfel, credințele sunt „stări de opinie constând în reprezentări”, iar ritualurile se cer înțelese ca „modalități de acțiune determinate”. Ideologiile invocate în volum au în atenție interpretarea eronată și transpunerea în viața politică a unor idei și credințe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
construct social” și ca un ansamblu de procese sociale care „au un rol fundamental în producerea, dezvoltarea și răspândirea credințelor și practicilor religioase”. Faptul acesta se reflectă și în opera unor clasici ai sociologiei religiilor. I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici i.2.1. Alexis de Tocqueville în Despre democrație în America, sociologul francez analizează importanța religiei în formarea politicii și democrației Americane. Tocqueville a contrazis ideea că o societate democratică modernă presupune în mod automat un crepuscul al religiei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fundamental în producerea, dezvoltarea și răspândirea credințelor și practicilor religioase”. Faptul acesta se reflectă și în opera unor clasici ai sociologiei religiilor. I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici i.2.1. Alexis de Tocqueville în Despre democrație în America, sociologul francez analizează importanța religiei în formarea politicii și democrației Americane. Tocqueville a contrazis ideea că o societate democratică modernă presupune în mod automat un crepuscul al religiei, o scădere a vitalității religioase specifice unui popor. Dimpotrivă, societatea Americană a timpului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
crede în ceva: „...important nu este ca toți cetățenii să profeseze o religie adevărată, ci ca ei să profeseze o religie”. De aici și respectul față de religia celuilalt. rolul social clasic al creștinismului în SUA este foarte clar precizat de sociologul francez. El „dirijează moravurile și, orânduind familia, contribuie la ordinea de stat”. Interesantă este și importanța specială pe care Alexis de Tocqueville o acorda femeii Americane. Incontestabil, SUA au fost și sunt un spațiu social al marilor tentații și ambiții
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
confirmă. Sunt necesare studii sociologice detaliate. Apoi, Europa de astăzi nu mai este Europa vremii lui Alexis de Tocqueville. Evident că nici nu putem idealiza paradisul conjugal American. Până la urmă, gândirea dihotomică (Europa versus America) pe care o practica cunoscutul sociolog francez este neconvingătoare, dar ideea condiționării vieții sociale de bucuriile sau dramele domestice ale vieții de familie este subtilă și merită verificată prin studii sociologice actuale. Interesat în mod special de relația puterii politice cu autoritatea preoților catolici și cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu autoritatea preoților catolici și cu religia creștină în genere, Tocqueville susținea că religia a fost „cea dintâi instituție politică a Statelor unite”. De ce? Pentru că „dacă nu ea le dă gustul libertății, le ușurează în mod deosebit folosirea ei”. Cunoscutul sociolog surprinde foarte bine dimensiunile religioase ale vieții poli tice, fiind sensibil și la importanța instrumentării religiei contra structurilor politice totalitare. I.2.2. Émile Durkheim I.2.2.1. Religie și magie. Asemănări și diferențe în celebra sa carte, Formele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
important mijloc de construcție și reconstrucție identitară. Altfel spus, „nu există Biserică magică”. așadar, religia este o realitate colectivă, în sensul că face posibilă apartenența la ea a grupurilor de credincioși. Prin aceasta se și deosebește de magie: . În viziunea sociologului francez, originea religiei este socială. Societatea, prin coerciția pe care o exercită, inspiră membrilor ei dependență și respect. La limită, religia este societatea transfigurată, ipostaziată în absolut. Funcțiile religiei, așa cum le prezintă Émile Durkheim, au în atenție, în principal, două
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică a sacrului a pus un accent special pe ceea ce s-a numit ambiguitatea sacrului. Émile Durkheim remarcă foarte bine acest fapt. Nu a fost singurul. Robertson
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în lumină ambiguitatea noțiunii de sacru”. Există o ambiguitate clară și a forțelor religioase. În termenii lui Durkheim, avem forțe religioase „binefăcătoare, păstrătoare ale ordinii fizice și morale, dătătoare de viață, de sănătate, distribuind toate calitățile respectate de oameni...”. Exemplele sociologului francez sunt cele la modă în jurul anului 1917. Este vorba despre principiul totemic, cel care inspiră iubirea și recunoștința. Există însă și „puterile rele și impure, producătoare de dezordini, cauzatoare de moarte, boli, instigatoare la sacrilegii”. Ele inspiră teamă și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]