12,660 matches
-
ediția din 2005, se datorează faptului de a desemna o categorie absentă din statistica socială. Ca și burghezii autentici, "burghezii-boemi" nu sînt reductibili la încrucișarea dintre profesie și statut. Rămîne să li se găsească o denumire mai potrivită pentru cîmpul sociologiei. Reculul muncitorilor și funcționarilor Rezultatele recensămintelor sînt lipsite de ambiguitate: între 1954 și 1999, procentajul de funcționari și muncitori din ansamblul populației active domiciliate la Paris a scăzut de la 65 % la 35 %, în vreme ce acela al profesiunilor intermediare și superioare a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
din vest, o nouă categorie care datorează mult capitalului său cultural și școlar și care își extrage esențialul resurselor din propria muncă. VI. Mizele melanjului social Melanjul social, o idee consensuală Melanjul social este o noțiune foarte utilizată astăzi în sociologia urbană și în textele care tratează despre politica orașului. Ea desemnează un ideal, dificil de atins, dar afirmat cu tărie de aleși și exprimat în texte legislative și reglementări: asigurarea coexistenței claselor sociale în aceleași comune, în aceleași cartiere sau
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
2003. CHALVON-DEMERSAY S., Le Triangle du XIVe: des nouveaux habitants dans un vieux quartier de Paris, Édition de la Maison des sciences de l'Homme, Paris, 1984. CHAMBOREDON J.-C. și LEMAIRE M., "Proximité spatiale et distance sociale", Revue française de sociologie, XI-1, ianuarie-martie 1970*. CHEMLA G., "Les ventres de Paris: géographie de l'alimentation à Paris", in MICHAUD Y., 2004. CHEVALIER L., Classes laborieuses et classes dangereuses à Paris pendant la première moitié du XIXe siècle, LGF, "Le Livre de Poche
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
VALDANT D. [APUR], La Population étrangère à Paris, Atelier parisien d'urbanisme, Paris, octombrie 2002. FAVIER J., Paris, deux mille ans d'histoire, Fayard, Paris, 1997. FIERRO A., Histoire et dictionnaire de Paris, Robert Laffont, "Bouquins", Paris, 1996. FIJALKOW Y., Sociologie de la ville, La Découverte, "Repères", Paris, 2002*. HAZAN É., L'invention de Paris, Seuil, Paris, 2002. INSEE, IAURIF, Atlas des Franciliens (tome 1: Territoire et population; tome II: Logement; tome III: Population et modes de vie), Paris, 2002. JEAN-MARIE A
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
HAZAN É., L'invention de Paris, Seuil, Paris, 2002. INSEE, IAURIF, Atlas des Franciliens (tome 1: Territoire et population; tome II: Logement; tome III: Population et modes de vie), Paris, 2002. JEAN-MARIE A., "Paris, ville de riches? Les évolutions de la sociologie parisienne", in MICHAUD Y., 2004. Les Densités résidentielles à Paris et dans quelques grandes villes françaises et étrangères, Atelier parisien d'urbanisme, Paris, 1987. JOCELYN P., Les Éditeurs multimédias français, 1997-2000, Ministère de la Culture, decembrie 2002*. LÉVY J.-P., articolul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
social, un frein à la gentrification", in Action artistique de la Ville de Paris, Le XXe arrondisment, la montagne à Paris, Paris, 1999. "Des beaux quartiers aux châteaux, l'excellence résidentielle", in broșura dedicată centenarului 1903-2003, Le Bottin Mondain, Paris, 2003-1. Sociologie de la bourgeoisie, La Découverte, "Repères", Paris, 2003-2*. "Entre-soi ou mixité sociale?", Paris-Projet, APUR, nr. 34-35, octombrie 2003-3. PINÇON-CHARLOT, M., PRÉTECEILLE E. și RENDU P., Ségrégation urbaine. Classes sociales et équipements collectifs en région parisienne, Anthropos, Paris, 1986. PRÉTECEILLE E., "Division
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Cuisenier, Etnologia Europei Daniel L. Seiler, Partidele politice din Europa Gilbert Luigi, Arhitectura în Europa Lucien Sfez, Simbolistica politică Claude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare Jean Servier, Magia Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților Albert Labarre, Istoria cărții Jean-Paul Willaime, Sociologia religiilor Lucien Sfez, Comunicarea Jean Servier, Terorismul Pierre Albert, Istoria presei Jacques Gerstlé, Comunicarea politică Pierre Zémor, Comunicarea publică Pierre Albert, André-Jean Tudesq, Istoria radioteleviziunii Jean-Marie Domenach, Propaganda politică Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Decorative reședința sa particulară și obiectele de artă din interior, cu condiția ca aceasta să fie transformată în muzeu și să poarte numele fiului său, Nissim, aviator ucis în luptă în 1917, la vîrsta de 25 de ani (n.t.). Sociologia Parisului Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot 4 1 Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Introducere Parisul în linii mari Atracția Parisului Atracția Parisului Paris, orașul capitală "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Mizele melanjului social
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Ei, cei de dincolo, cei care descopereau culorile odată cu culorile din Pif, nu mai erau acolo. Timpul istoriei intrase în acțiune, iar mecanismul delicat al complicității ce ne unea era definitiv abandonat. Dincolo de un nivel al istoriei culturale și al sociologiei comunismului, Pif participa la nașterea unei mitologii în egală măsură individuală și comunitară. Eforturile tenace ale părinților de a o procura se întâlneau cu bucuria copiilor care se îndreptau către text cu emoția ce contrasta cu rigiditatea de carton a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Lumiona Lex", București, 1999. Scripcaru, Gh., Astărăstoaie, V., Criminologie clinică, Ed. "Polirom", Iași, 2003. Schiopu, U. (coord.), Dictionar de psihologie, Editura Babel, București, 1997. Tănăsescu, G. Tănăsescu, C., Criminologie, Editura All Beck, București, 2003. Zamfir, C., Vlasceanu, L., Dictionar de sociologie, București, Editura Babel, 1998. www.criminologie.ro www.psihocriminalistica.ro www.psychocrime.com http://www.uzulu.ac.za/pdf/arts/BA correctional studies AJDEG2e.pdf Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 17 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mult mai bine decît aș fi făcut-o eu Însumi. Eram În octombrie, la puțin timp de la Începutul anului universitar și, cu totul din Întîmplare, am intrat În contact cu ceea ce, Într-o notă din subsolul paginii, manualul meu de sociologie numea fenomenul prostituțional. Expoziția universală, „Expo 58“, nu-și Închisese Încă porțile, iar orașul era năpădit de turiști a căror vestimentație și bună dispoziție Îi dădeau seară de seară o Înfățișare de stațiune balneară. Plecam să asist la cursuri fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lucrare despre degenerarea artelor i-a venit lui Max Nordau (1849-1923) în urma studierii tezelor științifice ale profesorului său de la Torino Cesare Lombroso care a studiat fenomenul de degenerare pe linia pshio psihiatrică în domeniul dreptului criminal, al politicii și al sociologiei. Totuși Nordau este primul cercetător interesat de fenomenul degenerării în artă și literatură: Degenerații nu sunt întodeauna criminali, prostituate, anarhiști sau nebuni declarați; de multe ori ei pot să fie scriitori sau artiști. Dar aceștia din urmă prezintă aceleași trăsături
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
un zîmbet pe buze), iar acesta a arătat eseul altor doi colegi. Căzură cu toți de acord că acest eseu nu era despre arhitectură, ceea ce-i comunicară și lui Wakefield. Dar despre ce, mă rog? Întrebă ultragiat tînărul Învățăcel. — E sociologie, psihologie, poate, colorată de considerente artistice, se pronunțară profesorii. Fiind niște oameni de treabă, au Încercat să-l convingă pe Wakefield să-și schimbe specialitatea. Au purtat cu el o lungă conversație, după care Wakefield, pe jumătate convins, a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
poate, mai potrivit să-i substituim noțiunea de «echipă» mai suplă și mai organică. Echipa este grupul de scriitori de toate vîrstele (deși de o vîrstă dominantă) care, cu ocazia anumitor evenimente, «ia cuvîntul», ocupă scena literară” (cf.. Robert Escarpit, „Sociologia literaturii“, în vol. De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 33). O echipă devenită - în cadrul avangardismului autohton - un prim „val”... Din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
substituim noțiunea de «echipă» mai suplă și mai organică. Echipa este grupul de scriitori de toate vîrstele (deși de o vîrstă dominantă) care, cu ocazia anumitor evenimente, «ia cuvîntul», ocupă scena literară” (cf.. Robert Escarpit, „Sociologia literaturii“, în vol. De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 33). O echipă devenită - în cadrul avangardismului autohton - un prim „val”... Din nou, Memoriile lui Constantin Beldie par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scriitorii vin gata formați din alte părți?” Procustianismul „sociologic” (de fapt: ideo-sociologic) va fi în consecință denunțat ca principală „prejudecată dogmatică” a criticului: „...a interpreta opera unui scriitor în acele planuri care convin prejudecăților tale dogmatice, în cazul de față sociologia, a patina peste calități fundamentale, a îngloba opere culminante, precum e Hanul Ancuții în masa celorlalte producții, pentru că materia și tema ar fi aceleași (cu toate că în treacăt ai recunoscut că nu tema, dar expresia decide) - sînt operații, desigur, oricînd interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artă, II. Artă și context cultural în România primelor trei decenii ale secolului XX, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2003 Entre Ésthetisme et Avant-gardes. Textes réunis par Judit Karafiath et Gyorgy Tverdota, Universitas, Budapest, 2000 Escarpit, Robert, „Sociologia literaturii”, în vol. De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 Faifer, Florin, „Între umbre și penumbre: Al. Bogdan-Pitești”, în Revista de istorie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cultural în România primelor trei decenii ale secolului XX, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2003 Entre Ésthetisme et Avant-gardes. Textes réunis par Judit Karafiath et Gyorgy Tverdota, Universitas, Budapest, 2000 Escarpit, Robert, „Sociologia literaturii”, în vol. De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 Faifer, Florin, „Între umbre și penumbre: Al. Bogdan-Pitești”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1-2, anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
despre inadaptabilitatea adolescenților, bilețele de dragoste pe care elevele i le scriau pe ascuns și i le puneau În cutia poștală, brățări din fir de ață, pe care i le dăruiau la Întoarcerea din vacanțe, fotocopii dintr-un tratat de sociologie despre crizele familiale și o cravată urâtă cu dungi, care după părerea Valentinei ar fi trebuit să-i placă, pentru că proful era singurul bărbat pe care ea Îl știa capabil să-și pună o cravată fără să pară bătrân sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
perdelele și se Întinse ca să mediteze. Ecuațiile teoriei haosului nu făceau nici o referire la mediul fizic În care au loc manifestările lor; această ubicuitate le permitea să găsească aplicații În hidrodinamică, dar și În genetica populațiilor, În meteorologie sau În sociologia grupurilor. Puterea lor de modelizare morfologică era bună, dar capacitățile lor predictive - cvasinule. În schimb, ecuațiile mecanicii cuantice permiteau să se prevadă comportamentul sistemelor microfizice cu o precizie foarte bună, și chiar cu o precizie totală dacă se renunța la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
furios Bruno. Din momentul În care nu mai crezi În viața veșnică, nu mai e posibilă nici o religie. Iar dacă societatea este imposibilă fără religie, cum pari să crezi tu, nu mai e posibilă nici o societate. Îmi aduci aminte de sociologii care-și Închipuie că cultul tinereții e o modă trecătoare apărută În anii 50, care-a atins apogeul În anii 80 etc. În fapt, Întotdeauna omul a fost Îngrozit de moarte, Întotdeauna s-a gândit cu groază la perspectiva propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mult. Pe rafturi tronau seturi Întregi din Max Weber, Gumplowitch și Ratzenhofer. Avea opere complete ale lui Henry James și Dickens. Istoria Romei a lui Gibbon și Istoria Angliei lui Hume, precum și enciclopedii ale religiilor și munți de cărți de sociologie. Bune să‑ți proptească storul când se defectează coarda de ridicat, glumeam eu. Era și cerneală verde. Nu folosea nici o altă culoare. Verdele era marca lui de fabrică. Ravelstein s‑a tăvălit de râs când am ajuns aici. Mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
altă personalitate republicană În domeniul securității și apărării, numărul doi la Apărare sub primul Bush. Prin Leo Strauss, Bloom l‑a cunoscut pe Alexandre Kojève (născut Kojevnikov În Rusia), originalul filozof politic, educator (Între altele, mentor al legendarului Collège de sociologie parizian) și - după ultimul război mondial - funcționar internațional, cel mai important promotor al ideii neo‑hegeliene și nietzscheene a „sfârșitului istoriei și a ultimului om” (popularizată până la demonetizare de Fukuyama, Începând din 1989). Kojève apare pasager În Ravelstein, cu numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
chef să se certe de dimineață, la minus zece grade, cu o fâță. Și cam nasoală pe deasupra, își zise, măsurându-i mai mult din rutină caracterele sexuale secundare. Iar la mutră... Eh, totul e chestiune de gust, câți licențiați în sociologie, management și tehnica sistemelor umblă cu limba scoasă după nurii și apartamentul domnișoarei Carbon, cu toată mutra ei de platinată lălâie! Iar gusturile sunt întotdeauna perverse, nu-i așa? Domnului Iordănel de pildă îi plac femeile distinse, angelice chiar, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
entuziasm similar cu acela care-i cuprinde pe majoritatea chibiților în fața cuiva care desenează: dacă li se pune un creion în mână le piere absolut orice voință. Și totuși, nu-și dădeau seama cât de simplă și de frumoasă era Sociologia Spațială. Era cel puțin descumpănitor. - Nu-i ăsta filonul de aur al viitorului, spuse Mama Mare. Dădu fumul afară cu o răsuflare lungă. Scrumă în stratul de mărgăritare și se uită la firele de cenușă căzute pe o frunză. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]