6,992 matches
-
Petra-Petrescu într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu, unde, un an mai târziu, i se va tipări și singura lucrare dramatică, Ileana, feerie în trei tablouri, în versuri. B. era considerat una dintre personalitățile reprezentative ale spiritualității sibiene din primul deceniu al secolului al XX-lea datorită vastei sale informări în materie de literatură națională și europeană, traducerilor exemplare din limbile germană, engleză, franceză și italiană, cunoștințelor temeinice în muzică și pictură, precum și reputației de conferențiar de
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
ai acestor meleaguri” (Sare amară). Ca etnolog care a înființat pe lângă Universitatea din Cernăuți o arhivă de folclor și a organizat cercetări sistematice în satele românești din nordul Bucovinei și din Transcarpatia, B. a adus o contribuție substanțială la cunoașterea spiritualității unei importante ramuri a românității. În studiul Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean (1998), își propune să detașeze identitatea artistică românească de unele tangențe interetnice, de unele paralelisme tipologice. Fără să ignore contactele interetnice, cercetătorul își bazează demersul critic pe
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
îl analizează prin verva cuvântului, a ironiei. Identifică (Studii și observații) în eroul a două drame elisabetane pe fiul lui Iancu Sasul, urmaș al lui Petru Rareș. Între valorile perene ale artei universale așază opera lui Ion Creangă, chintesență a spiritualității românești. Eseurile lui B. se constituie într-o proză de idei, sobră, elegantă în stil, însuflețită prin pledoaria umanistă și prin hotărârea de a pătrunde „sensul durabil” al lucrurilor. SCRIERI: Aspecte din civilizația engleză, Iași, 1912; A Short Survey on
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
i-a relevat inexactități și confuzii). El identifică, printre primii, un Arghezi dual, „problematic”, serafic și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C.
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene dovedesc o anume calofilie prin sintaxă și arhaisme. Un domeniu de marcată originalitate al poeziei lui B. este erotica, scăldată în atmosfera diafană și pastelată a unei mari delicateți, unind indefinibil senzualitatea percepției cu spiritualitatea sentimentului: „Din peană cum te zugrăvesc, / Scriindu-te rotund, te cresc; [...] Am să te scriu ca pe-o icoană / De sticlă-n vis, făgărășană, / Tu, doina sângelui meu sfântă, / Care-n culoarea lui te cântă” (Portret). Mai cu seamă în
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian” ș.a. Volumul de eseuri Odiseu în Atlantic (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), consacrat spiritualității engleze, îl definește pe B. drept un analist erudit, meticulos și riguros, atras în special de operele „deschise”, ce lasă locul unor interpretări multiple. Din chiar acest prim volum se conturează preocupările constante ale carierei viitoare: interesul pentru opera lui
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
spăla creierele în lagărele de refugiați) și readuce în discuție abuzurile epocii lui Gheorghiu-Dej etc. Un roman superior tuturor celorlalte este Muntele catârilor (1980), despre viața călugărilor de la Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate. Dicțiunea narativă capătă aici ceva din cadența stilului sapiențial-poematic din sadoveniana Creanga de aur. În schimb, piesa de teatru Audiență la consul (1984) se plasează în vecinătatea problematicii din Întâlnire periculoasă (este vorba de istoria unei românce căsătorite cu un
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
cărții anterioare: spaima și sentimentul golului, al neantului, încercate pe o corabie aflată în derivă - imagine alegorică a societății de consum, în care, pe urmele gândirii lui Spengler, goana după bunăstare materială a Occidentului este echivalată cu amurgul culturii și spiritualității: „Ce impecabilă mașină e această civilizație. De ce oare desăvârșirea dă un presentiment al morții?” Ca teoretician al literaturii, alături de contribuția decisivă pe care și-a adus-o la reinstaurarea lirismului în poezia românească de după 1947 - cea mai spectaculoasă atitudine fiind
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
exemplu îl constituie studiul Dimitrie Bolintineanu, călător. Marea majoritate a cercetărilor sale de istorie literară au rămas în paginile revistelor unde au apărut, nefiind încă adunate într-un volum. B. și-a concentrat însă atenția asupra a două personalități ale spiritualității românești, G. Călinescu și Lucian Blaga. Pentru G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, a întreprins o enormă muncă de documentare, săvârșită cu luciditate și rigoare. Cercetând tot ceea ce a scris și publicat Călinescu, precum și tot ceea ce s-a scris și
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
1974; Giovanni Boccaccio, București, 1976; Ugo Foscolo, București, 1978; Studii și note literare, București, 1979; Andrea Mantegna, București, 1980; Itinerare paralele, București, 1981; Tiepolo, București, 1982; Torquato Tasso, București, 1982; Sinteze umaniste, București, 1984; Luigi Pirandello, București, 1986; În fluxul spiritualității, București, 1987; Vittorio Alfieri, București, 1989. Traduceri: Silvio Micheli, Adevărul, București, 1955; Vasco Pratolini, Metello, pref. trad., București, 1957; Alessandro Manzoni, Logodnicii, București, 1961; Giuseppe Ungaretti, Poezii, ed. bilingvă, București, 1963 (în colaborare cu M. R. Paraschivescu), Carnetul bătrânului, București
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
datorate unei contextualizări particulare: vârstele devin expresii ale relației cu dimensiunea metafizică, iar sinteza („solidarizarea”) lor poate să ducă la armonia socială. Eseistul nu ezită să confere „realității metafizice” rolul primordial, în contextul spiritual al căutării „valorilor transcendente” (Despre noua spiritualitate, 1929). „Atmosferei” religioase a educației, apropiată ca sens de „hieratismul lumii patriarhale”, îi opune, cu o exagerare voită, mecanicismul modern (Știință și spirit metafizic, 1935, Religia în școala primară, intitulat apoi Inițierea religioasă a copilului, 1936-1939). Întrucât religiosul și etnicul
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
energie românească (1938). Văzând creația acestuia drept „expresie majoră a destinului cultural românesc”, eseistul descoperă, în caracterul lui Blaga, „aderarea firească la metafizic”, afirmând totodată rolul etnicului, dimensiunea „cea mai organică” pentru înțelegerea operei acestui „cristal etnic pur”. Urmărind ecourile spiritualității țărănești în opera lui Blaga, B. motivează mai întâi viziunea ei metafizică prin intuirea în etnic a unei „proiecții de transcendențe spirituale”, pentru a investiga apoi, cu adâncime constantă a ideilor, modalitățile de cunoaștere țărănească identificate atât în opera de
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
și o unitate care se bucură de o valoare absolută și eternă”. Persoana este un tot care poate fi comparat cu Întregul lumii. Ea nu poate fi gândită separat, exclusiv din punct de vedere biologic, psihologic sau sociocultural. Ea este spiritualitate, și prin aceasta dobândește valori morale care o plasează În registrul unei existențe spirituale și transpersonale, Înfățișând-o ca ființă morală (N. Berdiaev, De la destination de l’hommeă. Astfel, descoperim că o simplă definiție a persoanei ar fi unilaterală și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoana are tendința de a se depăși pe sine continuu. Ea nu poate accepta limitele care-i sunt impuse. Conștientă de existența acestor limite, persoana le opune nevoia afirmării dorințelor și aspirațiilor sale de a trece dincolo de ele, În registrul spiritualității. Convergența reprezintă Împlinirea acestor aspirații ale persoanei prin Întâlnirea și completarea sa cu alte persoane. Convergența, ca Întâlnire, trebuie Înțeleasă ca o Întrepătrundere, ca o intimitate Împărtășită. Este nevoia de a comunica cu celălalt prin Întâlniri interioare. Realizarea deplină a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
general în Ministerul Afacerilor Externe. A colaborat la „Dilema”, „Secolul 20”, „Cuvântul”, „22”, „Martor”, „Litere, arte, idei”, „Orizont”, „Vatra”, „România literară”, „Religioni e società” (Florența), „Social Compass” (Londra) ș.a. Volumul de debut al lui B., Râsul patriarhilor (1996), retrasează istoria spiritualității europene plecând de la un fenomen atât fiziologic, cât mai ales social și cultural: râsul, act ale cărui semnificații, simple în aparență, dezvăluie la o analiză atentă o întreagă țesătură de implicații simbolice și determinări psiho-mentale, care, organizate într-o adevărată
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
drept „din ce în ce mai goale, mai raționale, mai cuminți”, B. irumpe, cu volumul Nodul gordian (1996, ediție „renegată” ulterior), în teologie, înspre isihasm, istoria religiilor, filosofia religiei și comparatistică în domeniu, fiind - alături de Toader Paleologu, Adrian Papahagi ș.a. - unul dintre promotorii noii spiritualități creștine în spațiul românesc. „Mă interesează să prind structura acelei filosofii ortodoxe pe care am intuit-o la un moment dat în cursurile lui Nae Ionescu. Din păcate, noi n-am făcut altceva, în teologie, decât să-i maimuțărim fie
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
pe deplin conștientă de sine a logosului. Poetul se reîntoarce astfel la rădăcinile misiunii sale sacre, de mediator între cer și pământ, înveșmântându-se în mantie sacerdotală și redând cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de sine a logosului. Poetul se reîntoarce astfel la rădăcinile misiunii sale sacre, de mediator între cer și pământ, înveșmântându-se în mantie sacerdotală și redând cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al Cuvântului, și în această vocație a
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
doua epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, versetul 26. A doua epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, versetul 27. Fuji este cel mai înalt vârf din Japonia (3376m) și ocupă un loc privilegiat în cadrul spiritualității japoneze, fiind deificat. Să mergem! (în limba spaniolă în original). Pe aici (în limba spaniolă în original). Fie-i odihna veșnică! (în limba latină în original). Odihnească-se în pace! (în limba latină în original). Konishi Yukinaga (1558?-1600) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nume sfânt. Îți pot atribui acest nume nu numai dacă te mântuiești, ci și mai înainte. - Încă din copilărie ați avut vise în care transmigrați în alte lumi; ce s-a întâmplat cu acestea după ce v-ați mutat în Aum? Spiritualitatea era din ce în ce mai puternică. Mi se întâmplau tot felul de lucruri ciudate. Spre deosebire de mai înainte, acum puteam să le controlez. Îmi aminteam viețile mele anterioate și puteam vedea în ce lumi se vor reîncarna cei din jurul meu. Când îmi aminteam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
copilărie am avut parte și de momente plăcute, însă și de unele dureroase. Poate că trebuia să-mi ispășesc păcatele din viața anterioară. - Nu vreau să fiu insensibil, dar nu li se întâmplă tuturor la fel? Lăsând la o parte spiritualitatea și reîncarnarea, toți trecem prin momente neplăcute. Probabil. Hmm. Totuși, când ești așa de mic și nu poți controla viața din jurul tău, consider că trebuie să fie ceva din trecut care să influențeze cursul. - Chiar și atunci când nu ai experiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
scopuri în minte. Primul: să strâng materiale care nu au fost procesate de mass-media; al doilea: să privim lucrurile din perspectiva victimelor. Până acum nu a mai apărut o astfel de carte. Trebuie să aduc în discuție și să analizez spiritualitatea, concepțiile sectei Aum, așa cum au făcut cei din mass-media sau criticii. Nu este mai ușor să analizăm din nou incidentul, eliminând termenii tehnici, revenind pe tărâmul oamenilor de rând, decât să ne pierdem în labirintul înțelesurilor. Kawai: Datorită comportamentului dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o masă bună (râde). Cu alte cuvinte, oamenii obișnuiți au capul plin de alte gânduri: cum stau cu câștigurile, taxele, prin urmare nu au nevoie de religie. Se concentrează pe partea cealaltă. Trăim fără să ne legăm prea mult de „spiritualitate“. Am exagerat puțin. Oricum, ne prefacem că medităm, dar suntem atașați de multe lucruri și nu prea merge. Pe când cei din Aum (sau cei care au fost în Aum) nu pot face față dorințelor telurice. Murakami: De aceea devin imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sacrul și nu înțelege spiritul. Taina inițierii îi dezvăluie treptat neofitului adevăratele dimensiuni ale existenței: introducîndu-l în sacru, inițierea îl obligă să-și asume responsabilitatea de om. Trebuie să reținem de aici un element important, și anume că accesul la spiritualitate este redat, în societățile arhaice, printr-un simbolism al Morții și al unei noi nașteri. Confrerii ale bărbaților și societăți secrete ale femeilor Riturile de intrare în societățile de bărbați folosesc aceleași încercări și reiau aceleași scenarii inițiatice. Însă, cum
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]