4,290 matches
-
de succes. Poeme ca Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sau La frasinii de la răscruce dovedesc un asemenea progres. Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales În poeziile mai vechi ale poetului clujean. Sesizând pericolul pe care-l constituia pentru creațiile sale această influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început să lupte Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În chip veridic lupta de clasă la țară și realizează câteva tipuri de eroi bine conturați. Lăsând la o parte pe instructorul județean, pe Irinuca și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la pământ, dând acest pământ, după cum se zice, unor noi veniți, care au plătit de patru, cinci și șase ori prețul stabilit”. Pe 4 aprilie 1925 cartierul a primit vizita ministrului Domeniilor, Al. Constantinescu. Acesta a promis locuitorilor că va stărui la ministerul Lucrărilor Publice „ca din fondul de 50 milioane lei, destinat pentru vechiul Regat, să se dea comunei Bacău 1 milion, pentru facerea străzilor și a patru cișmele”. Decesul lui Al. Constantinescu, survenit în anul 1926, a dus la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de mirare faptul că redacția ziarului „Bacăul” a întâmpinat vestea transformării comunei în municipiu cu un soi de insatisfacție, specifică evenimentelor fericite, dar nemeritate: „În această ridicare a noastră n-am avut boieri cu dragoste de târgul lor, care să stăruiască pentru noi sau să cheltuiască din avutul propriu pentru a înfrumuseța orașul cu palate, vile sau parcuri. (...) De aceea am rămas o așezare de barăci, cu ulițe desfundate și cu zidurile caselor egrasiate de urină”. II. G. Ordinea și siguranța
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost zădărnicită pe neașteptate: corabia începuse să se aplece în așa măsură, sub presiunea cadavrului din ce în ce mai greu, încît s-ar fi putut răsturna. Totuși Starbuck, care comanda operațiunile, o ținu legată de balenă pînă-n ultimul moment, cînd, dacă ar îi stăruit să îmbrățișeze cadavrul, corabia s-ar fi putut duce la fund după el. Dar chiar cînd ne dădu, în sfîrșit, ordinul de a desface legăturile, presiunea extraordinară exercitată de balenă asupra babalelor de care erau fixate cablurile și lanțurile, făcu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scufunda ca să-și petreacă timpul obișnuit în adîncuri, pînă nu va fi respirat de șaptezeci de ori la suprafață. Trebuie remarcat, totuși, că aceste proporții diferă de la individ la individ, deși rămîn neschimbate la fiecare în parte. De ce-ar stărui oare balena să-și scuipe jeturile deasupra apei, dacă nu tocmai pentru a-și umple rezervorul de aer, înainte de a se da la fund? Căci e limpede că această necesitate de a se ridica la suprafață o expune la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de jur-împrejur, niște pezmeți, apoi îi puseră la cap o sticlă cu apă dulce, iar la picioare un săculeț cu pămînt scos din fundul calei; în chip de pernă, îi puseră o bucată de pînză de vele făcută sul. Queequeg stărui să fie transportat în acest pat de pe urmă, ca să poată să-l încerce și să vadă cît de comod era. Rămase acolo nemișcat vreme de cîteva minute, apoi îi spuse unuia dintre oameni să-i aducă din sacul lui marinăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mine veți găsi un român, însă niciodată până acolo ca să contribuiez la sporirea romanomaniei, adecă mania de a ne numi romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii din scriitorii din Valahia." 2 Și continuă stăruind asupra acestei manii sau patimi, pe care o ridiculizează. De asemenea și A. Russo 3: "Reacția în contra apucăturii literaturii de astăzi trebuie să vie, de acum încă, lauda Moldovei e de a nu prea fi dat în asemenea rătăciri", lucruri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toți ceilalți, voia o limbă încă și mai românească. Iar dl Maiorescu n-a fost nici romantic, nici democrat, nici n-a luptat așa de mult, cum am văzut, pentru păstrarea originalității în limbă și literatură: dl Maiorescu n-a stăruit, deci, asupra curentului poporan și a tratat cu oarecare dispreț, în orice caz cu nepăsare, curentul istoric. Așadar - din cauza deosebirii de epocă -, pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o singură ființă care-l "pricepe", pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă bătrână, pretențioasă, franțuzită, o "précieuse ridicule", în genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
părere, de pildă, că trebuie să reînviem arhaismele pierdute 6 de ordine latină - ceea ce n-ar fi spus-o un Russo -, iar în propria-i ortografie, va face concesii "etimologismului", scriind, de pildă, pucin (puțin), véră (vara) etc. Dar vom stărui în curând asupra "muntenismului" acestui critic. Aceeași atitudine de critic o are Odobescu și în privința literaturii. Se-nțelege de la sine că acest estetician fin nu Ibidem, II, p. 355, 390. Ibidem, I, p. 489. ăArticolul Asociațiunea transilvană, 1862.î Ibidem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
important: în opera sa găsim ideea că literatura românească nu se poate naționaliza și înfrumuseța decât prin inspirarea de la literatura populară 1. Această idee, eminamente moldovenească, Odobescu trebuie s-o fi împrumutat de la critica din Moldova. Dar el n-a stăruit asupra acestei probleme capitale - lucru în care noi vedem, iarăși, "muntenismul" său2 . Acest "muntenism" apare clar în ideile lui politice. Odobescu, sufletește, a fost un Alecsandri, cu toate deosebirile dintre dînșii: Odobescu - spirit disciplinat, capabil să se specializeze într-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să prezideze la introducerea și asimilarea acestei culturi. Definirea acestui spirit critic, rolul lui, evoluția lui - acestea formează subiectul paginilor ce preced. Am văzut în aceste pagini că influența culturii apusene s-a simțit în toate aspectele vieții românești. Am stăruit mai mult asupra acelora care ni s-au părut mai interesante: limba, literatura, organizarea politico-socială. Și credem că, vorbind de aceste aspecte ale culturii, implicit am vorbit și de celelalte, care se reduc toate la ceea ce s-ar putea numi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar întâlnim și raționamente și dezvoltări de o rară frumusețe logică și o dialectică neobișnuită asupra raportului dintre divin și uman. Vom semnala câteva elemente de hristologie și antropologie-soteriologie. De pildă, după ce reproduce cu cuvintele lui definiția hristologică a Calcedonului, stăruind asupra unirii firilor (în persoana lui Iisus Hristos), folosind argumente din Sfinții Atanasie cel Mare, Chiril al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Flavian, Augustin, Proclus, Leon și Celestin, Ioan Maxențiu mărturisește o singură existență, ipostază (persoană) a celor două firi ale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ordine: cea a tragerii la țintă și cea de la iarmaroc când, în urma intervenției jandarmului, admirația mulțimii față de circar se întoarce în suspiciune și dispreț... Semnificația acestor secvențe impecabil realizate, îndeosebi sub raport interpretativ este suficient de limpede pentru a mai stărui asupra lor. Nu știu dacă observațiile făcute până acum în legătură cu Înghițitorul de săbii au reușit sau nu să-l orienteze pe cititor către ceea ce eu consider principala calitate a filmului în discuție și, implicit, a autorului său: verva ideilor... Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altele asupra ființei, drept "teze tradiționale despre ființă". Distanța "istorică" pe care Heidegger o așează între aceste puncte de vedere asupra ființei, luate împreună, și propriul său punct de vedere, "fenomenologic-critic", indică însă o diferență "orizontică", ceea ce ne îngăduie să stăruim asupra ideii că filosoful stabilește de la bun început o graniță sigură între ceea ce am putea numi "metafizica verbului", pe de o parte, și "fenomenologia verbului", pe de alta. În urma acestei priviri de ansamblu asupra interpretării lui ‚este', numit și copulă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmează să se înscrie în registrele de publicitate, se vor asigura, în prealabil, la oficiile teritoriale în circumscripția cărora se situează imobilele ce fac obiectul raporturilor juridice, de situația de carte funciară și cea cadastrală a acestor imobile și vor stărui la efectuarea lucrărilor de către birourile teritoriale, în condițiile art. 45 alin. 3 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 ... , cu modificările și completările ulterioare. (2) La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al transpunerilor din ultimul deceniu. De altfel, în activitatea lui G. intră un capitol important dedicat traducerilor din limba polonă. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
să picteze, peștișorilor din acvariu apa și pisicilor torsul, mie îmi place să citesc. Bucuria de a citi este o bucurie care se naște odată cu prima zi de școală. Abecedarul-o carte frumoasă ca un paradis. Neam de neam a stăruit deasupra ei, cultivînd-o ca pe o grădină de cuvinte. În timp, imaginația cutezătoare și bogată a scriitorilor a creat un lucru plin de grandoare și măreție CARTEA. Cartea nemuritoare, urna plină cu amintiri, izvorul de știință al vieții. Cărțile pot
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tăcute, așteaptă. Nu se împing, nu strigă, nu provoacă. Multe, stau rezemate de perete. Par adormite și totuși, asemenea unui ochi ager, un nume te privește de pe fiecare scoarță. Le cercetezi cu privirea, le răsfoiești distrat, nu te recheamă, nu stăruie, nu provoacă. Așteaptă până te dăruiești lor și atunci de-abia ți se destăinuiesc. Mai întâi, o tăcere în jurul nostru, apoi liniște în noi și pe urmă te lași în voia lor, într-o seară obosit de un drum lung
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
punctul de a deveni „o Germanie imperială”). În felul acesta, au putut fi „deduse” și premisele care, chipurile, au determinat „aderarea” României la Tripla Alianță În 1883. Sunt puncte de vedere asupra netemeiniciei cărora nici nu mai este cazul să stăruim. De altfel, reabilitarea și chiar redimensionarea semnificației momentului 1866, În conformitate cu respectul adevărului istoric, au putut să survină ca urmare a unor contribuții Încercate (Îndrăznite) mai Întâi În mediul „școlii ieșene de istorie modernă”<ref id="4">4 Idem, „Monstruoasa coaliție
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la epilepsie, boală care l-a preocupat în mod deosebit pe C. I. Parhon (între 1912 și 1936 a publicat un număr de 36 studii referitoare la epilepsie). Dintre acestea, remarcăm concepția endocrinologică și determinarea crizelor comițiale, asupra căreia am stăruit anterior, precum și lucrările cu privire la epilepsia mioclinică. Aceste lucrări au fot prezentate împreună cu A. Stockor, Maria Ștefănescu, Constanța Ștefănescu-Parhon, I. Ornstein, Zoe Caraman și Maria Briese. Foarte numeroase prezentări de cazuri, studii anatomopatologice și investigații biologice s-au ocupat de encefalite
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un diagnostician excelent care, în această direcție, pe baza unei intuiții generate de experiență și informație, aproape că nu a greșit. A fost autor al unui număr de cca. 400 de lucrări științifice, îmbrățișând cele mai multe aspecte ale psihiatriei, dar a stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat în timp destul de mult, în plan național, în domeniul specialității bolilor psihice. A fost un democrat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
om de știință și cultură, profesorul doctor Petru Brânzei era una dintre personalitățile cele mai complexe pe care a cunoscut-o vreodată în viață... Convins, desigur, asupra dificultății de a prezenta o astfel de personalitate complexă, în minte îmi mai stăruie încă vie amintirea unor momente de odinioară, deosebit de semnificative. Chiar îndată după preluarea conducerii, profesorul Brânzei a dovedit o preocupare constantă pentru modernizarea spitalului, atât prin diverse reparații sau reconstrucții, utilități noi cât și, mai ales, pentru construirea unui nou
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rânduri ale cărții apărute după război, afirmație reluată în numeroasele ediții ce i-au urmat, în colaborare cu George Vâlsan și, apoi, cu Vintilă Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]