5,507 matches
-
mijloc de facilitare a formării capacităților complexe ale atenției; promovarea în clasă a unui mediu pozitiv de lucru și a unei atmosfere de succes, pe care să se bazeze toate sarcinile de învățare; încorporarea în secvențele de instruire a unor stimuli atractivi și a unor întăriri pozitive; organizarea, dozarea și accesibilizarea cât mai riguroasă a instruirii; de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract, în conformitate cu principiul modelării și înlănțuirii secvențelor de învățare; utilizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
anxietatea, să sprijine comunicarea, sarcini ce trebuie să includă o anumită rutină și organizare a secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate, imaginație și creativitate, pentru a fi în măsură să valorifice rapid, în contexte instructiv-educative variate, elementele sau stimulii, uneori bizari, de care e atras copilul autist. Sindromul Asperger este considerat o formă de autism care afectează elevii în moduri diferite de la un caz la altul. Dificultățile cu care se poate confrunta un astfel de elev se pot raporta
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, în funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz Aceasta este o problemă destul de controversată în multe țări din lume
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
motricității, intervin tulburări de vorbire (peste jumătate din numărul lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi. în toate aceste situații, profesorul trebuie să intervină cu atenție, să evite abordările neașteptate, să fie cât mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel încât elevul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi. în toate aceste situații, profesorul trebuie să intervină cu atenție, să evite abordările neașteptate, să fie cât mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel încât elevul să trăiască o stare de confort în mediul școlar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
economia afectivă personală și urbanism. Agresiune și „cortina de gri― Georg Simmel a asociat noile metode de comportament cu peisajele Înconjurătoare moderne. „Baza psihologică pe care se clădește individualitatea metropolitană este intensificarea vieții emoționale, datorită vitezei și schimbării continue a stimulilor interni și externi.― (Simmel 2006: 132) Spre deosebire de cei care au trăit În orașe sau așezări de la țară, unde viața este caracterizată de „un ritm de curgere mai lent, mai conform cu obișnuitul, mai calm―, individul care trăiește În metropola modernă trebuie
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
au trăit În orașe sau așezări de la țară, unde viața este caracterizată de „un ritm de curgere mai lent, mai conform cu obișnuitul, mai calm―, individul care trăiește În metropola modernă trebuie să Înregistreze și să se adapteze la bombardamentul de stimuli din oraș, unde simpla traversare a străzii poate să Însemne consum nervos. În aceasta Încercare de a Întrevedea o finalitate practică a unui studiu al hărților mentale și a Însemnătății lor, am putea analiza cazul concret al Bucureștiului unde, Într-
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
În aceasta Încercare de a Întrevedea o finalitate practică a unui studiu al hărților mentale și a Însemnătății lor, am putea analiza cazul concret al Bucureștiului unde, Într-o viziune personală, poate fi identificat un fenomen de imunizare la multitudinea stimulilor, ce poate fi tradus În grafica unei hărți mentale prin conceptul definit de Max Luscher drept cortina de gri . Utilizatorul este forțat să-și construiască mecanisme de apărare care să Îl ajute să supraviețuiască În acest mediu ostil. Orbirea funcțională
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
way or another, but în their case (for instance, în the case of bees, whose communication was studied for many decades by Karl von Frisch; cf. Benveniste 1966: 56-62), there is no authentic dialogue, but only certain reactions to certain stimuli în concrete situations. Human language aș Coseriu states "fully frees uș from the concrete, material context and from the contact with things. Our things are always universal în language, and these things can be thought în our consciousness"12. 3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrică normală -Dezvoltarea normală a aparatului respirator Copilul deficient auditiv -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrica (mersul) prezintă o ușoară întârziere datorită stimulului emoțional - afectiv. - Dezvoltarea normală a respirației biologice și minimă a respirației fonatoare (până la demutizare) STAREA FUNCȚIONALĂ A ANALIZATORILOR COPILUL AUZITOR La intrarea în scoală în cazul copilului normal toți analizatorii funcționează ca aparate anatomofiziologice unitare de analiză și sinteză a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
normală a respirației biologice și minimă a respirației fonatoare (până la demutizare) STAREA FUNCȚIONALĂ A ANALIZATORILOR COPILUL AUZITOR La intrarea în scoală în cazul copilului normal toți analizatorii funcționează ca aparate anatomofiziologice unitare de analiză și sinteză a diferitelor tipuri de stimuli care vin din mediul intern si extern. Astfel, copilul normal își însușește vorbirea din cea mai fragedă vârstă, prin imitarea modelelor verbale, în mai multe etape arătate de Ilie Stănică în studiul,,Probleme de labiolectură și tehnica vorbirii”: 1.Perceperea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
pe timpul și experiența acumulate de cânt în ansamblu. Odată tradus în flux sonor, tempoul devine o realitate care prin feed-back este controlată mai mult sau mai puțin, în funcție de dezvoltarea auditivă a interpreților și de capacitatea lor de reacție rapidă la stimuli. Problematica tempoului în cadrul unei interpretări camerale de duo pianistic cuprinde două sensuri: a) Conștientizarea ideală a tempo-ului considerat optim, înțelegând prin aceasta alegerea unui tempo adecvat muzicii și stabilitatea lui. Un tempo, inițial confuz sau greșit, își pune amprenta
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Israel și B. M. Buhl, 1980, pubertatea nu este o perioadă „critică”, în care copilul trebuie menajat, ci dimpotrivă, pubertatea reprezintă începutul unei dezvoltări la toate nivelurile. În această perioadă de creștere deosebit de intensă, copilul este foarte sensibil atât la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu. În general, pubertatea, determinată biologic, este cuprinsă între 10-13 ani la fete și 11-14 ani la băieți ± 2 ani și jumătate. Privind aceste probleme ale pubertății, M.R.Malina, 1983, M. R. Malina și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fază a pubertății, la vârsta de 12-14 ani are loc armonia între proporțiile corporale, armonizarea coordonărilor motrice și se încheie diferențierea sexuală specifică; -în perioada pubertății, se produc procese intense de creștere și evoluție; pentru o dezvoltare optimă sunt necesari stimuli motori bine adaptați. La alegerea exercițiilor, trebuie să se țină cont de fragilitatea aparatului de susținere. În prezent, deficitul fizic constituie o problemă mai mare decât surmenajul. În opinia lui P. J. RL.Thompson, 1993, suprasaltul de creștere are vârful
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
J. Weineck, 1994, consideră că: -aparatul locomotor pasiv se adaptează biopozitiv. -viteza acestei adaptări este mai mare pentru aparatul locomotor activ, adică mușchii, în care se pot observa deja modificări funcționale și morfologice de la o săptămână la alta, după un stimul de antrenament. Privind rolul metabolismul în creșterea copilului, tot J. Weineck, 1993, consideră că metabolismul constructiv joacă un rol total particular. A. Demeter, 1981, susține că procesele intensive de creștere și diferențiere, care cer un număr mare de fenomene de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la băieți. -în oase, cartilaje, tendoane, ligamente, aceste modificări nu sunt evidente decât după mai multe săptămâni de antrenament; timpul de refacere a aparatului locomotor pasiv este lent, deci refacerea trebuie să fie completă; -pentru o dezvoltare optimă sunt necesari stimuli motori bine adaptați; la alegerea exercițiilor, trebuie să se țină cont de fragilitatea aparatului de susținere. M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, afirmă că la începutul pubertății, băieții și fetele au o masă musculară aproximativ de 27% din greutatea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
o intensitate particulară până la 3 ani (Boulch, 1973, David, 1981 citați de J.Weineck, 1993) și poate fi intensificată printr-un program convenabil de exerciții fizice. Într-o perspectivă motorie, exercițiile fizice au importanța lor de a furniza copilului mic stimuli suficienți pentru dezvoltarea structurilor sale în rețea și de asemenea pentru terminarea plasticității ariilor sale cerebrale (J.Weineck, 1993). Când activitatea acestor stimuli este deficitară și nu sunt furnizați în cantitate suficientă, “infrastructura structurilor cerebrale” este mai puțin elaborată și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de exerciții fizice. Într-o perspectivă motorie, exercițiile fizice au importanța lor de a furniza copilului mic stimuli suficienți pentru dezvoltarea structurilor sale în rețea și de asemenea pentru terminarea plasticității ariilor sale cerebrale (J.Weineck, 1993). Când activitatea acestor stimuli este deficitară și nu sunt furnizați în cantitate suficientă, “infrastructura structurilor cerebrale” este mai puțin elaborată și mai puțin maturizată funcțional( Bickenhain, 1979 citat de J. Weineck,1993). Astfel, conchide J. Weineck, de rapiditatea dezvoltării creierului și capacitatea rezultată, depinde
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de reacție, consideră oportună vârsta de 8-10 ani. Pornind de la ideile lui Wolanski, 1979, citat de E. Hahn, 1996, și M. Grosser, 1991, (tab. nr.2) vârsta aproximativă, privind capacitatea de antrenare a calităților motrice, este optimă pentru : -reacție la stimuli vizuali, între 18-22 de ani; -reacție la stimuli acustici, la 18 ani; -reacție la stimuli tactili, între 14-18 ani -anduranța generală, VO2 max, între 15-22 de ani. Capacitatea de viteză ciclică la vârsta școlară se dezvoltă într-o măsură relativ
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Pornind de la ideile lui Wolanski, 1979, citat de E. Hahn, 1996, și M. Grosser, 1991, (tab. nr.2) vârsta aproximativă, privind capacitatea de antrenare a calităților motrice, este optimă pentru : -reacție la stimuli vizuali, între 18-22 de ani; -reacție la stimuli acustici, la 18 ani; -reacție la stimuli tactili, între 14-18 ani -anduranța generală, VO2 max, între 15-22 de ani. Capacitatea de viteză ciclică la vârsta școlară se dezvoltă într-o măsură relativ minoră față de celelalte capacități.Viteza ciclică, ca și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de E. Hahn, 1996, și M. Grosser, 1991, (tab. nr.2) vârsta aproximativă, privind capacitatea de antrenare a calităților motrice, este optimă pentru : -reacție la stimuli vizuali, între 18-22 de ani; -reacție la stimuli acustici, la 18 ani; -reacție la stimuli tactili, între 14-18 ani -anduranța generală, VO2 max, între 15-22 de ani. Capacitatea de viteză ciclică la vârsta școlară se dezvoltă într-o măsură relativ minoră față de celelalte capacități.Viteza ciclică, ca și cea aciclică, au aceeași vârstă optimă de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
consideră că metoda potrivită pentru cercetarea proceselor mentale în timpul eforturilor fizice și deci și în timpul eforturile de viteză este psihofiziologia cognitivă, prin care procesele mentale nu trebuie studiate separat de creier, acolo unde apar două tipuri de potențiale. Astfel, reprezentarea stimulilor în sistemul nervos central se datorează potențialelor evocate (PE). Potențialele corelate cu evenimentele (PCE) sunt potențialele care se află în corelație cu succesele unor evenimente cognitive ca: orientarea atenției, prelucrarea informației, reordonarea memoriei pe termen scurt pe baza rezultatelor prelucrării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tensiuni în musculatura ce asigură tripla- extensie și favorizează o întindere explozivă și completă a articulațiilor cu manifestarea unei forțe rapide foarte puternice. Plecarea, concretizată prin răspunsul motor adecvat, este apreciată prin „reacția la start”, timpul scurs din momentul emiterii stimulului și momentul desprinderii mâinilor de pe sol și al piciorului de pe blocul din spate. „Reacția la start” depinde în cea mai mare parte de planul proceselor nervoase, în mod direct de rapiditatea transmiterii impulsurilor motoare la diferite verigi și reactivitatea organului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului nervos central de a emite rapid o succesiune de stimuli nervoși, pentru ca forța să se manifeste rapid. De asemenea, tot același autor susține că aceasta începe când timpului de reacție îi urmează timpul de mișcare. Timpul de mișcare poate fi îmbunătățit numai prin limitarea valorii repetărilor pentru o sarcină specifică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
superioară a acestui element dă senzația de secționare a câmpului perceptiv al copilului: pe de o parte, ochiul trebuie să se adapteze pentru două distanțe diferite, iar pe de altă parte, apar diferențe mari de iluminare venite de la cei doi stimuli perceptivi (parapet și fereastră). În realitate, În spațiile construite pentru ei, copiii nu găsesc la nivelul orizontului lor decât foarte puține satisfacții, ceea ce Îi obligă să Își ridice privirea și să perceapă obiectele dintr-o perspectivă ascendentă, ajungânduse astfel la
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]