10,831 matches
-
și supărării ș.a.m.d. Medicul canadian H. Seyle - cel ce folosește pentru prima oară termenul stres - descrie un ansamblu detaliat de modificări umoral-endocrine, specifice și nespecifice, având ca urmare instalarea unor reacții necesare de apărare sau de adaptare la stres (von Häcker, et. al., 1998, p. 842Ă. Cercetările din ultimele decenii vizând dinamica stresului rămân la ideea de bază a definiției mai sus menționate. Astfel: aă Cox (1978Ă definește stresul în termenii psihologici de conflict (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
oară termenul stres - descrie un ansamblu detaliat de modificări umoral-endocrine, specifice și nespecifice, având ca urmare instalarea unor reacții necesare de apărare sau de adaptare la stres (von Häcker, et. al., 1998, p. 842Ă. Cercetările din ultimele decenii vizând dinamica stresului rămân la ideea de bază a definiției mai sus menționate. Astfel: aă Cox (1978Ă definește stresul în termenii psihologici de conflict (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cu alte cuvinte, stresul este determinat de situația unor cerințe ridicate într-un moment al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
instalarea unor reacții necesare de apărare sau de adaptare la stres (von Häcker, et. al., 1998, p. 842Ă. Cercetările din ultimele decenii vizând dinamica stresului rămân la ideea de bază a definiției mai sus menționate. Astfel: aă Cox (1978Ă definește stresul în termenii psihologici de conflict (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cu alte cuvinte, stresul este determinat de situația unor cerințe ridicate într-un moment al unor resurse limitate; bă Lazarus și colaboratorii săi (1996Ă, cei mai citați cercetători în domeniu, insistă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
et. al., 1998, p. 842Ă. Cercetările din ultimele decenii vizând dinamica stresului rămân la ideea de bază a definiției mai sus menționate. Astfel: aă Cox (1978Ă definește stresul în termenii psihologici de conflict (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cu alte cuvinte, stresul este determinat de situația unor cerințe ridicate într-un moment al unor resurse limitate; bă Lazarus și colaboratorii săi (1996Ă, cei mai citați cercetători în domeniu, insistă ca noțiunea de stres să descrie, alături de tensiunea provocată, și reacția consecutivă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de conflict (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cu alte cuvinte, stresul este determinat de situația unor cerințe ridicate într-un moment al unor resurse limitate; bă Lazarus și colaboratorii săi (1996Ă, cei mai citați cercetători în domeniu, insistă ca noțiunea de stres să descrie, alături de tensiunea provocată, și reacția consecutivă a organismului(von Häcker, H., et. al., 1998, p. 842Ă. Aici își face loc noțiunea de coping, ce include diversele mecanisme psihofiziologice compensatorii, pe scurt, mecanismele de adaptare ce apar în situația
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
descrie, alături de tensiunea provocată, și reacția consecutivă a organismului(von Häcker, H., et. al., 1998, p. 842Ă. Aici își face loc noțiunea de coping, ce include diversele mecanisme psihofiziologice compensatorii, pe scurt, mecanismele de adaptare ce apar în situația de stres. În timp, se dezvoltă, astfel, teoria stresului și a mecanismelor de apărare împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două direcții importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a organismului(von Häcker, H., et. al., 1998, p. 842Ă. Aici își face loc noțiunea de coping, ce include diversele mecanisme psihofiziologice compensatorii, pe scurt, mecanismele de adaptare ce apar în situația de stres. În timp, se dezvoltă, astfel, teoria stresului și a mecanismelor de apărare împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două direcții importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
stres. În timp, se dezvoltă, astfel, teoria stresului și a mecanismelor de apărare împotriva acestuia, în cadrul căreia cercetătorii insistă asupra unei bune înțelegeri de dinamică a procesului. Ei descriu două direcții importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care se centrează pe aspectele emotive inerente și o alta axată pe rezolvarea problemei. Funcția de coping (Lazarus et. al., 1996, p. 1992Ă consecutivă stresului se constituie ca o funcție de reglare a problemelor emotive
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
importante în instalarea și desfășurarea mecanismelor de reacție la stres ale persoanei în cauză: o dimensiune care se centrează pe aspectele emotive inerente și o alta axată pe rezolvarea problemei. Funcția de coping (Lazarus et. al., 1996, p. 1992Ă consecutivă stresului se constituie ca o funcție de reglare a problemelor emotive și de asigurare a modificărilor ce se impun noii situații. Așadar, vorbim de instalarea unui nou echilibru, satisfăcător și eficient, în „interiorul persoanei”, precum și în mediul ei social. În general, mecanismele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
interesați cunoștințele despre tehnicile de întărire a imunității în fața factorilor stresanți. Declanșarea mecanismelor de coping necesită uneori un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind să deformeze realitatea nou-aparută o dată cu instalarea stresului, blocând inițiativele și posibilitățile de adaptare. Ele reprezintă, de fapt, inerția declanșată și întreținută de blocajul manifestat în fața oricărei schimbări. Strategiile de coping
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
un „diagnostic diferențial” față de așa-numitele comportamente de apărare (Abwehrgeleitetes Verhaltenă, care, în final, nu se dovedesc a fi utile în situațiile de stres. Acestea din urmă sunt rigide, ajung a fi automatisme, tind să deformeze realitatea nou-aparută o dată cu instalarea stresului, blocând inițiativele și posibilitățile de adaptare. Ele reprezintă, de fapt, inerția declanșată și întreținută de blocajul manifestat în fața oricărei schimbări. Strategiile de coping se vor remarca însă întotdeauna prin obiectivitatea față de momentele prezent și viitor, sunt flexibile, diferențiate și perseverente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în fața oricărei schimbări. Strategiile de coping se vor remarca însă întotdeauna prin obiectivitatea față de momentele prezent și viitor, sunt flexibile, diferențiate și perseverente, capabile să rabde la nevoie, unele neplăceri. Cu alte cuvinte, sunt comportamente adecvate adaptării, pregătind persoana supusă stresului pentru a întreprinde și a suporta schimbările necesare. Sursele stresului Încercând o clasificare a factorilor de stres, ne putem ghida după natura acestora: aă fizică (de exemplu frigul, căldura excesivă, o rănire, o intervenție chirurgicală etc. - factori care, în același
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
întotdeauna prin obiectivitatea față de momentele prezent și viitor, sunt flexibile, diferențiate și perseverente, capabile să rabde la nevoie, unele neplăceri. Cu alte cuvinte, sunt comportamente adecvate adaptării, pregătind persoana supusă stresului pentru a întreprinde și a suporta schimbările necesare. Sursele stresului Încercând o clasificare a factorilor de stres, ne putem ghida după natura acestora: aă fizică (de exemplu frigul, căldura excesivă, o rănire, o intervenție chirurgicală etc. - factori care, în același timp, sunt realmente și sursa unor stresuri de natura psihologicăă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
viitor, sunt flexibile, diferențiate și perseverente, capabile să rabde la nevoie, unele neplăceri. Cu alte cuvinte, sunt comportamente adecvate adaptării, pregătind persoana supusă stresului pentru a întreprinde și a suporta schimbările necesare. Sursele stresului Încercând o clasificare a factorilor de stres, ne putem ghida după natura acestora: aă fizică (de exemplu frigul, căldura excesivă, o rănire, o intervenție chirurgicală etc. - factori care, în același timp, sunt realmente și sursa unor stresuri de natura psihologicăă; bă psihologică (directă, precum declanșarea unei boli
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
schimbările necesare. Sursele stresului Încercând o clasificare a factorilor de stres, ne putem ghida după natura acestora: aă fizică (de exemplu frigul, căldura excesivă, o rănire, o intervenție chirurgicală etc. - factori care, în același timp, sunt realmente și sursa unor stresuri de natura psihologicăă; bă psihologică (directă, precum declanșarea unei boli, apariția pe o scenă, participarea la un interviu, susținerea unui examen, procesul unui divorț, pierderea locului de muncă, diferite conflicte în relațiile interumane etc., sau indirectă - de exemplu, situațiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de exemplu, situațiile de a locui împreună cu o persoană grav bolnavă, nevrotică sau psihotică, de a circula în lift cu o persoană claustrofobă etc.Ă; că majoră (declanșarea unui atac terorist, a unui război ș.a.m.d.Ă. Categorii de stres În categoria așa-numitelor life events se încadrează acele evenimente marcante în viață, neașteptate și neprevăzute ce întrerup „banalitatea” cotidiană. Aici am putea enumera licențierea, căsătoria, nașterea unui copil, instalarea unei boli, a șomajului, a sărăciei, despărțirile (chiar cele temporareă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ce întrerup „banalitatea” cotidiană. Aici am putea enumera licențierea, căsătoria, nașterea unui copil, instalarea unei boli, a șomajului, a sărăciei, despărțirile (chiar cele temporareă, adaptarea la un nou loc de muncă ș.a.m.d. Toate acestea reprezintă surse reale de stres care, din păcate, tind de multe ori a fi trecute cu vederea de persoanele ce ignoră respectul cuvenit unor noțiuni generale de psihoigienă. Consecințele acestor atitudini se fac însă întotdeauna simțite, mai devreme sau mai târziu. Alături de aceste life events
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
multe ori a fi trecute cu vederea de persoanele ce ignoră respectul cuvenit unor noțiuni generale de psihoigienă. Consecințele acestor atitudini se fac însă întotdeauna simțite, mai devreme sau mai târziu. Alături de aceste life events, cu toții suportăm acele daily hassles (stresuri minore - Darley, Glucksberg, Kincha, 1991, p. 500Ă, precum iritările și frustrările cotidiene (creșterea minoră a prețurilor, suportarea temporară a unui coleg fumător, o apariție nedorită într-o încăpere, aglomerația din trafic și întârzierea mijloacelor de transport în comun etc.Ă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prețurilor, suportarea temporară a unui coleg fumător, o apariție nedorită într-o încăpere, aglomerația din trafic și întârzierea mijloacelor de transport în comun etc.Ă, adică acele trăiri care în mod normal nu pun o persoană echilibrată în situația unui stres considerabil. Există însă și o serie de evenimente stresante - cum ar fi dezastrele și catastrofele, naturale precum și cele provocate de om (incendii, inundații, luare de ostateci, accidente aeriene, rutiere, navale, tortură, participare la un conflict armat, viol și alteleă - care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și catastrofele, naturale precum și cele provocate de om (incendii, inundații, luare de ostateci, accidente aeriene, rutiere, navale, tortură, participare la un conflict armat, viol și alteleă - care pun persoana în situații de mare pericol. Consecința lor constă în instalarea unui stres sever sau extrem, cu repercusiuni grave asupra celor aflați în situația respectivă, precum și celor apropiați acestora, reclamând declanșarea de urgență a unei considerabile reacții de adaptare. Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aflați în situația respectivă, precum și celor apropiați acestora, reclamând declanșarea de urgență a unei considerabile reacții de adaptare. Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață, ducând la instalarea formei severe a sindromului de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul bolnavilor de cancer, o analiză detaliată în acest sens ne face atenți asupra a cinci mari categorii de stresuri efective
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață, ducând la instalarea formei severe a sindromului de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul bolnavilor de cancer, o analiză detaliată în acest sens ne face atenți asupra a cinci mari categorii de stresuri efective: 1. conflicte spirituale (referitoare la adevărurile de credință și la convingerile spiritual-religioaseă; 2. schimbări în natura raporturilor sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul bolnavilor de cancer, o analiză detaliată în acest sens ne face atenți asupra a cinci mari categorii de stresuri efective: 1. conflicte spirituale (referitoare la adevărurile de credință și la convingerile spiritual-religioaseă; 2. schimbări în natura raporturilor sociale: în familie, în cercul de prieteni și de cunoștințe (trăiri pozitive precum manifestări de iubire și solidaritate sau, dimpotrivă, negative, cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și în susținerea bolnavilor și a celor apropiați lor. În acest context, asistenței sociale i se deschide un câmp larg de activitate, fiind provocată să dea dovadă de competență, inclusiv în organizarea echilibrată a priorităților în asemenea cazuri. Cuantificarea (măsurareaă stresului și a coping-ului În cercetarea empirică, tentativele de măsurare în acest domeniu rămân în continuare o provocare pentru specialiști, în ciuda numeroaselor redefiniri, din ce în ce mai clare, ale termenilor. Pe de o parte, încă nu este clar ce anume, referitor la noțiunea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
parte, încă nu este clar ce anume, referitor la noțiunea de coping e cel mai important a fi măsurat, iar pe de altă parte, multe scale statistice (itemurile corespunzătoare coping-uluiă au un caracter specific, devenind irelevante pentru factorii particulari de stres (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cercetarea calitativă câștigă teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii din Germania, SUA și Israel își continuă ambiția necesară de a cerceta o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]