4,909 matches
-
George Enescu; • Simfonieta nr. 7, opus 35 (1945), primă audiție, București, 30 noiembrie 1947, Filarmonică, V.S. Jianu; • Quatre impressions pour orchestre, opus 36 (1945), impatience, nocturne, jeux d'enfants, jazzerie, primă audiție, București, 14 noiembrie 1946, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr. 3 pentru orchestră, opus 38 (1946), primă audiție, București, 1947, Orchestra RTV, Charles Bruck; • Simfonieta nr. 2, opus 40 (1946), primă audiție, București, 1 martie 1951, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu; • Suită orchestrală, opus 41 (1946); • Simfonieta nr. 3, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
București, 14 noiembrie 1946, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr. 3 pentru orchestră, opus 38 (1946), primă audiție, București, 1947, Orchestra RTV, Charles Bruck; • Simfonieta nr. 2, opus 40 (1946), primă audiție, București, 1 martie 1951, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu; • Suită orchestrală, opus 41 (1946); • Simfonieta nr. 3, opus 45 (1947), primă audiție, București, 18 aprilie 1948, Filarmonică, George Georgescu; • Simfonia nr. 2 în Fa major, opus 46 (1947), București, 1949, primă audiție, București, 23 octombrie 1949, Filarmonică, Constantin Silvestri; • Uvertura
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Socor; • Uvertura festivă, opus 56 (1949), primă audiție, București, 10 noiembrie 1950, Filarmonică, C. Silvestri; Trei schițe pe teme populare pentru orchestră, opus 59 (1951); Fantezie pe teme populare, opus 61 (1951), primă audiție, București, 1951, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr. 4 pe teme populare, opus 62 (1952); • Capriccio pentru orchestră populară, opus 63 (1952); Rapsodie pentru orchestră, opus 65 (1952); • Uvertură, opus 66 (1952); • Suita nr. 5, opus 69 (1953), pentru orchestră cu instrumente populare, București, 1954; • Fantezie română
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
pe teme populare, opus 61 (1951), primă audiție, București, 1951, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr. 4 pe teme populare, opus 62 (1952); • Capriccio pentru orchestră populară, opus 63 (1952); Rapsodie pentru orchestră, opus 65 (1952); • Uvertură, opus 66 (1952); • Suita nr. 5, opus 69 (1953), pentru orchestră cu instrumente populare, București, 1954; • Fantezie română, opus 70 (1953); • Simfonieta nr. 4, opus 73 (1953), primă audiție, București, 11 martie 1954, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu; • Suita nr. 1 pe teme populare, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
65 (1952); • Uvertură, opus 66 (1952); • Suita nr. 5, opus 69 (1953), pentru orchestră cu instrumente populare, București, 1954; • Fantezie română, opus 70 (1953); • Simfonieta nr. 4, opus 73 (1953), primă audiție, București, 11 martie 1954, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu; • Suita nr. 1 pe teme populare, opus 74 (1954); • Suita nr. 2 pe teme populare, opus 75 (1954); • Simfonia nr. 4 în RE major, opus 76 (1954), București, 1963, primă audiție, București, 1 ianuarie 1955, Filarmonică, Antonin Ciolan; • Simfonia nr. 5
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
opus 69 (1953), pentru orchestră cu instrumente populare, București, 1954; • Fantezie română, opus 70 (1953); • Simfonieta nr. 4, opus 73 (1953), primă audiție, București, 11 martie 1954, Orchestra RTV, Alfred Alessandrescu; • Suita nr. 1 pe teme populare, opus 74 (1954); • Suita nr. 2 pe teme populare, opus 75 (1954); • Simfonia nr. 4 în RE major, opus 76 (1954), București, 1963, primă audiție, București, 1 ianuarie 1955, Filarmonică, Antonin Ciolan; • Simfonia nr. 5 în mi minor, opus 78 (1955), primă audiție, București
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Emanuel Elenescu; • Divertisment - serenade pour grande orchestre, opus 103 (1963), primă audiție, București, 27 octombrie 1967, Filarmonică, Henri Selbing; • Simfonia de cameră nr. 3, opus 106 (1965); • Simfonieta nr. 8, opus 108 (1966); Poem pentru orchestră, opus 110 (1967); Mică suită orchestrală, opus 111 (1967); • Simfonia nr. 10 în do minor, opus 112 (1968), primă audiție, București, 14 februarie 1969, Filarmonică, Mihai Brediceanu; • Six portraits, opus 113 (1969), București, 1974, primă audiție, București, 1970, Filarmonică; • Simfonia nr. 11 în do minor
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
București, 1947, Orchestra RTV, Matei Socor și Mihail Andricu; Concert pentru vioară și orchestră, opus 93 (1960), București, 1968, primă audiție, București, 1960, Orchestra Cinematografiei, Eduard Fischer, Virgil Pop; Concert pentru violoncel și orchestră, opus 94 (1961). MUZICĂ PENTRU FANFARĂ • Suita nr. 6, opus 72 (1953), primă audiție, București, 1953, Fanfara Reprezentativă a Armatei, Dumitru Eremia. MUZICĂ DE CAMERĂ • Quatre novelettes, opus 4 (1925), pentru cvartet de coarde și pian, Paris; • Octet în Fa major pentru clarinet, fagot, corn și cvintet
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
pentru vioară și pian, opus 96 (1961); Două piese pentru violoncel și pian, opus 97 (1961), prelude, lied; Trei piese, opus 107 (1964), bucolice pentru oboi și pian, joc pentru clarinet și pian, capriccio pentru pian. MUZICĂ INSTRUMENTALĂ PENTRU PIAN • Suite lyrique pour le piano, opus 7 (1927), Paris, 1928; Sonatine pour le piano, opus 12 (1929), Paris, 1930; idem în Piese pentru pian de compozitori români, București, 1966; • Trois pieces pour piano, opus 18 (1933), Paris, 1934; • Quatres esquisses pour
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
compozitori români, București, 1966; • Trois pieces pour piano, opus 18 (1933), Paris, 1934; • Quatres esquisses pour piano, opus 19 (1934), caprice, chant sans paroles, eglogue, danse, Paris, 1940; Album pentru pian, opus 26 (1938), complainte, marche-miniature, caprice, danse, București, 1946; Suite pour le piano, opus 37 (1946); Mică suită pentru pian, opus 43 (1943); Trei studii pentru pian, opus 44 (1947); Sonate pour piano, opus 55 (1949), Paris, 1955; idem în Piese pentru pian de compozitori români (III), București, 1966; Suită
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
opus 18 (1933), Paris, 1934; • Quatres esquisses pour piano, opus 19 (1934), caprice, chant sans paroles, eglogue, danse, Paris, 1940; Album pentru pian, opus 26 (1938), complainte, marche-miniature, caprice, danse, București, 1946; Suite pour le piano, opus 37 (1946); Mică suită pentru pian, opus 43 (1943); Trei studii pentru pian, opus 44 (1947); Sonate pour piano, opus 55 (1949), Paris, 1955; idem în Piese pentru pian de compozitori români (III), București, 1966; Suită pentru pian, opus 81 (1957), București, 1963; Patru
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
reținute în diverse publicații; prezintă comunicări științifice la reuniuni internaționale (Romă, Paris, Moscova, Praga, Budapesta , Tokyo, Viena, Madrid, Luxemburg, Bruxelles. Dintre lucrările publicate: Considerații metodologice privind sistemul național al științei economice (1985), în volumul dedicate Centenarului Academiei Române; Structura economiilor naționale - suită de opt comunicări și intervenții în Probleme economice (1969 -1970); Ciclurile lungi și perspectivele economiei mondiale în viitorul sfert de secol (1971); Ciclul secular și etapele capitalismului (1973); Tipologia economiilor naționale (1977) - în volumul publicat la Tokyo de Congresul Mondial
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
plan. (French) Mathematica, Timișoara 18, (1942), 68-76. 5. [with Gheorghiu, Gh. Th.] Sur l'interprétation géométrique des invariants différentiels fondamentaux en géométrie affine et projective des courbes planes. (French) Bull. Math. Șoc. Roumaine Sci. 43, (1941), 69-83. 4. Sur la suite des diamètres successifs d'un ensemble plan. (French) C. R. Acad. Sci. Paris 209, (1939), 409-411. 3. Sur leș surfaces de M. Tzitzéica qui șont des surfaces de révolution. (French) Bull. Sect. Sci. Acad. Roum. 20 (1938), (1939), 173-175. 2. On
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
și filozofie la Universitatea din București, iar în 1947 și-a dat doctoratul. A continuat specializarea în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964, a devenit doctor docent. Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele "Anna-Mad" și "Ultimul peisaj al orașului cenușiu", urmate de volumele "Balade", "Ultimul peisaj", "Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două române cu caracter eseistic - "Două
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
1993 - Un străin în bîrlogul lupilor (poeme), ed. Pronto, Brașov 1994 - Elegiile din Regensburg (poeme) ed. Arhipelag, Mureș 1995 - Euroblues, (poeme) ed. Hermann, Sibiu 1997 - dupăamiază cu branduardi, (poeme)ed. prontopress, Brașov 2001 - nopțile franciscane, (poeme), ed. Dacia, Cluj 2001 - suitele transilvane, (poeme), ed. Axa, Botoșani 2003 - viața și moartea din glas - ed. Galateea.Muenchen, poeme. 2004- ce-i ce-n inimă-s desculți, (poeme) ed. Marineasa 2005 - maranatha, (poeme), ed. Grinta, Cluj-Napoca 2007 - a b i s, (poeme), ed. Limes
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
a adoptat modul de viață al arabilor i-a cucerit pe beduinii de obicei suspicioși, care atunci apărea strigau "Aurens ! Aurens !" - acesta fiind modul în care îi pronunțau ei numele, atât de străin limbii lor. Însoțit de Lawrence și de suita sa formată din 25 de servitori și gărzi de corp, Feisal lansează ofensiva care avea să se încheie la Damasc. Sub îndrumarea lui Lawrence, el stabilește o strategie adecvată terenului și capacităților de luptă ale oamenilor săi. Înaintând în Peninsula
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
care a inființat Academia de Muzică din Barcelona. A dus o intensă viață componistică și interpretativă. A compus mult pentru pian, folosind tehnica descriptivă și elemente iberice pregnante. Fascinat de picturile lui Francisco de Goya, Granados a compus în 1911 suita pentru pian „Goyescas” (o serie de 6 tablouri muzicale, grupate câte trei) (mai târziu, în 1916, orchestrate pentru opera "Goyescas" prezentată în premieră la New York). Ritmurile de jota și fandango alternează cu melodii de atmosferă nostalgică și cu ritmuri care
Enrique Granados () [Corola-website/Science/307367_a_308696]
-
de către imaginația utilizatorului. Totuși penetrarea calculatoarelor în viața de zi cu zi a adus și un element nefast: acela că orice utilizator crede că știe „să tehnoredacteze ceva în Word”. O greșeală comună ce deseori tinde să devină și "practică". Suita de programe Microsoft Office din care face parte și pachetul Word reprezintă un excelent editor de text alături de alte asemenea pachete de tip office cum ar fi Open Office sau Google Docs (dezvoltat în cloud-computing). Operațiunea de tehnoredactare se execută
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
etape intervine exportul pentru tipar sau etapa de pre-press. Punerea în pagină a unei cărți conține: (R)evoluția software a modificat și alte operații redacționale cum ar fi: alcătuirea indexului, a tablei de materii, a bibliografiei etc. În prezent există suite de pluginuri (programe adiționale specializate) ce permit editarea/corectarea/lucrul pe un document electronic (din partea redactorului/editorului) concomitent cu aranjarea acestuia în pagină de către tehnoredactor. Acest tip de convergență și de lucru colaborativ pentru eficientizare sunt des folosite în marile
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
de organizat și urmărit. Adobe InDesign alături de editorul de text Adobe InCopy pot fi de exemplu interconectate prin soluțiile de "Smart Plugins" dezvoltate de către Woodwing Software. În prezent compania Adobe, lider în domeniul digital publishingului dezvoltă în variantă "prerelease program" suita software Adobe Digital Publishing Platform ce reprezintă pasul de trecere către ceea ce mulți numesc "digital age" (era digitală), în pregătirea documentelor electronice nu numai pentru tipar ci și modificarea și adaptarea ușoară a acestora pentru distribuția digitală în masă. Acest
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
ziua 30 (25 iunie 2008), iar Phoenix a efectuat primele analize chimice. În ziua 31 (26 iunie 2008) "Phoenix" a furnizat rezultatele analizei cu informații privind sărurile din sol și aciditatea acestuia. Laboratorul de chimia fluidelor a făcut parte din suită de instrumente denumite MECA (prescurtare de la "Microscopy, Electrochemistry and Conductivity Analyzer"—"Analizor de Microscopie, Electrochimie și Conductivitate). Rezultatele preliminare au arătat ca solul de la suprafața este moderat alcalin, cu un pH între 8 și 9. S-au găsit ioni de
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
pentru proiectul anulat Marș Surveyor Lander, inclusiv un braț robotic JPL pentru săpat gropi, un set de laboratoare de chimia fluidelor, si microscoape optice și cu forța atomică. Robotul mai dispune și de o cameră foto pentru coborâre și o suită de instrumente meteorologice. Brațul robotic este proiectat să se întindă de la bază să aflată pe lander, si poate sapă până la sub suprafața. A luat eșatioane de sol și gheața ce au fost analizate de alte instrumente de pe lander. Brațul a
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
s-a luptat cu francezii cu ocazia asediului de la Fuenterrabía. După ce s-a întors la Toledo, s-a căsătorit în 1525 cu Elena de Zúñiga, dama doñei Leonor, sora lui Carol Quintul; astfel Garcilaso a ajuns să facă parte din suita acesteia. Din acea perioadă datează primele sale poeme, bazate pe estetica liricii cancionerelor, de care se va dezice după puțin timp; este de asemenea guvernator al orașului său natal pentru un timp. În 1527 însoțește Curtea într-o călătorie spre
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]