6,212 matches
-
zeci de minute. El - pe patul de către nordul Încăperii; ea - pe cel de către sud. Stăteau pe fese. Cu mâinile, În relaxare, pe genunchi. Cu privirile, undeva, prin podele. Ca niște sfinți; ori ca niște copii neștiutori, neprihăniți, cuminți, asemeni unei superbe perechi de flori. Fiecare - cu gândurile sale. De unde să știe, ei, că, gândurile le erau identice? Ei, iată, de unde. Pentru că, de parcă un nevăzut suport, magic, declanșase, ceva, În raiul profundei lor intimități, privirile li se ridicară, tresărit, indecent de flămânde
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
bărbatul acesta în el de numi vine să-l scap din ochi? Vai mie, ce rușine!” se apostrofă în gând. Marian Malciu - Doamna Laura, vă deranjează..., adică... nu vă supărați dacă vă propun să testăm împreună pârtia? Este o zi superbă și, dacă sunteți singură..., trebuie să vă bucurați de ea. Ei, nu! Nu mă deranjează, dar eu știu? Doriți cu adevărat? Sunteți singur, așa... ca mine? - Păi..., cred că... așa ca dumneavoastră. Doresc să cred că este așa, răspunse Iustin
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Starea generală a domnului Iustin îmi dă încredere că nu va fi caz de intervenție chirurgicală... Să vii și tu. Te anunț, dacă nu ești în teren... Cu sora? Doar atât: ești nebun, frate! - De ce spui asta? Este domnișoară, este superbă, este titrată... Ce-ți mai trebuie, omule? Vrei să rămâi holtei pe viață? Nu-ți folosește la nimic... Tainicele cărări ale iubirii - Mi-e teamă că... Nu vezi ce tânără este? Eu fac 40 anul acesta, frate... - Cât de tânără
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
bați capul cu inventarea unor categorii ? Roman, eseu, proză scurtă, biografii... Autori străini, autori autohtoni... toate acestea nu sunt decît niște pretențioase tentative de a pune în diferite cuști pagini care au de fapt identități multiple. Biografiile sunt uneori niște superbe romane de aventuri, în timp ce romanele sunt niște eseuri deghizate... I-am mărturisit atunci la rîndul meu că îmi făcea o mare plăcere să răscolesc printre mormanele sale de cărți. Dezordinea din librărie (sau poate modul savant în care construia el
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ne transmite emoțiile sale. Din orașul rouen, de exemplu, ne-a trimis la un moment dat o ilustrată cu statuia lui Jeanne d’arc și cu mențiunea : Pelerinaj la sursele unui mit. îmi amintesc de o altă imagine cu o superbă cetate așezată pe malul mării, pe spatele căreia era scris : Pe urmele corsarului Surcouf la Saint Malo. Colecția noastră de ilustrate a crescut treptat devenind enormă, invadînd toată bucătăria, toate mobilele și în general toate spațiile de afișaj ale casei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în casă, și-au creat un spațiu pentru dormit, un alt spațiu pentru clocit și pentru educarea puilor... Din cîte înțeleg, au rezervat o anumită zonă chiar și pentru porumbeii bolnavi sau slăbiți. Primul care a intrat a fost un superb porumbel voiajor cu o imensa coadă în evantai. Un porumbel inteligent, curios, cu ochi mari, albi și cu gene duble. întîi s-a așezat pe marginea ferestrei deschise și a așteptat mult timp. apoi l-am auzit făcînd un prim
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
secretele orașului și acest fapt îl fascinează. Și-a făcut o listă cu locuințele pe care vrea să le viziteze. în primul rînd vila domnului Kariatide, fostul său șef, care nu l-a invitat niciodată la vreun party organizat în jurul superbei sale piscine. se duce în vizită la domnul Kariatide cu un buchet de flori întrucît nu vrea să pară necivilizat. a ales, deasemenea, o sticlă de vin extrem de scumpă, un vin rar și vechi de peste douăzeci de ani. s-a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
panică, este decis să guste integral această vizită, să-și facă plăcere. mai sună de cîteva zeci de ori și decide, în sfîrșit, să intre la domnul Kariatide chiar și fără să-i fi deschis domnul Kariatide ușa de la intrare. superb salon, superbă grădină, superbă bibliotecă, superbă colecție de tablouri. Știe că doamna Kariatide este maniacă și nu suportă, printre altele, fumul de țigară. în consecință decide să fumeze și să scuture scrumul direct pe mochete. Vizitează, rînd pe rînd, și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
decis să guste integral această vizită, să-și facă plăcere. mai sună de cîteva zeci de ori și decide, în sfîrșit, să intre la domnul Kariatide chiar și fără să-i fi deschis domnul Kariatide ușa de la intrare. superb salon, superbă grădină, superbă bibliotecă, superbă colecție de tablouri. Știe că doamna Kariatide este maniacă și nu suportă, printre altele, fumul de țigară. în consecință decide să fumeze și să scuture scrumul direct pe mochete. Vizitează, rînd pe rînd, și apartamentele vecinilor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
guste integral această vizită, să-și facă plăcere. mai sună de cîteva zeci de ori și decide, în sfîrșit, să intre la domnul Kariatide chiar și fără să-i fi deschis domnul Kariatide ușa de la intrare. superb salon, superbă grădină, superbă bibliotecă, superbă colecție de tablouri. Știe că doamna Kariatide este maniacă și nu suportă, printre altele, fumul de țigară. în consecință decide să fumeze și să scuture scrumul direct pe mochete. Vizitează, rînd pe rînd, și apartamentele vecinilor săi. De
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
această vizită, să-și facă plăcere. mai sună de cîteva zeci de ori și decide, în sfîrșit, să intre la domnul Kariatide chiar și fără să-i fi deschis domnul Kariatide ușa de la intrare. superb salon, superbă grădină, superbă bibliotecă, superbă colecție de tablouri. Știe că doamna Kariatide este maniacă și nu suportă, printre altele, fumul de țigară. în consecință decide să fumeze și să scuture scrumul direct pe mochete. Vizitează, rînd pe rînd, și apartamentele vecinilor săi. De doisprezece ani
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
categorie de vise căreia i-am dat numele de „cadouri otrăvite”. Deși aș putea să le spun „vise otrăvite”. toate sunt niște false „vești bune”. Iată un alt exemplu inocent. într-o dimineață m-am trezit visînd că am un superb apartament. eram singur în el și îl vizitam cameră cu cameră. îl admiram ca și cum m-aș fi aflat acolo pentru prima dată, ca și cum soția mea l ar fi aranjat cu migală și mi-ar fi spus „vino să vezi ce-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dar care încep să-l intereseze pe X, întrucît îl atrag prin casele lor, întrucît lui X îi place cum arată aceste case. X și-a făcut un obicei din a se lăsa invitat, în fiecare după-amiază, într-una din superbele vile din cartierul rezidențial. sîmbăta și duminica iese însă înafara orașului și se instalează în micile castele din împrejurimi. îi place să aprindă focul în șeminee, să admire colecțiile de arme, să inventarieze sticlele cu vin vechi din pivnițe. se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
era mașina rezervată unor documente ultraoficiale și ultraimpunătoare. De fapt, Casa monteoru era un veritabil labirint, privită din exterior nimeni nu i-ar fi putut ghici multitudinea de spații, coridoare și dependințe, după cum din stradă nu i se vedea nici superba cupolă. Din încăperea unde fusese restaurantul dispăruseră mesele și scaunele, dar mobilele masive rămăseseră lipite de pereți, iar tavanul din mahon avea în continuare același aer protector. Guy mă privi cu oarecare compasiune, ca și cum ar fi vrut să-mi transmită
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pe drumul Damascului, așadar, găsim această sugestivă poveste a eunucului reginei Candace, care călătorește amărât pe un drum grozav de «deșert». Suntem în fața uneia dintre cele mai frumoase icoane ale vieții consacrate masculine și feminine. Acest eunuc ne oferă o superbă imagine, căci textul din Faptele Apostolilor spune că: «Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip spunând: „Ridică-te și mergi spre miazăzi, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza”» (Fap 8,26). Autorul Faptelor Apostolilor este evanghelistul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Otiliei, rugînd-o cu toată afecțiunea teatrală pe care un om matur e în stare s-o pună în glas: - Te rog să-l iei! Otilia îl așeză pe inelarul mâinii drepte și, ridicîndu-și brațul subțire în dreptul lămpii, zise exaltată: - E superb! Apoi trecu lângă bătrân, sub ochii căruia îl puse îmbră-țișîndu-i umărul cu mâna stângă. - Nu e așa, papa? Bătrânul îl privi avid cu ochii lui bulbucați, și din buzele sale groase emise invitația șoptită: - Ia-l! Ți-l dă ție
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că Felix se face mai alb la față, Stănică găsi prudent să deplaseze chestiunea. - Așa-s femeile, dragă, nu trebuie să te ambalezi. Uite,Olimpia mea: o stimez, am adorat-o (are, îți spun aici între patru ochi, un corp superb, calități de curtezană excepționale), dar mă plictisește. Îmi taie aripile inițiativei. Mie mi-ar trebui o femeie de lume, consumată, inteligentă. Atunci intră pe ușă o domnișoară sprintenă, foarte elegantă, cu o mare blană în jurul gâtului. - Hei, Georgeta, sări Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
urmeze și s-o lase-n pace. - Nu știți o veste mare! anunță misterios Stănică. Felix... - Ce-i cu domnul Felix? se umplu de curiozitate Aurica. - Felix lucrează în stil mare, o să ajungă departe. DupăOtilia, a găsit acum o fată superbă, una Georgeta, curtezană de lux, întreținută de un general din elită. I-am văzut eu cu ochii mei, ce mai calea-valea, i-am dus eu cu trăsura. Fata s-a prins. Băiat fain Felix, nu cade la tristețe. - Ce eroare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca o ie, la gât, și strângea tot bustul ca o lamă răsucită. Georgeta i se păru de o rară frumusețe și de o onestitate desăvârșită în privire. Era o Otilie plastică, mai placidă. Tenul, nefardat, era de o finețe superbă. Felix fu cuprins de un sentiment care-l făcu să vibreze. Îi plăcea mai mult prietenia fetelor decât a bărbaților și când întîlnea o fată frumoasă simțea nevoia confidenței, a legăturilor simple, familiare. Lipsit de surori, căuta în orice fată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vârful capului, era turbată de curiozitate. M-a pus într-o zi să mă dezbrac în fața fetelor, să vadă cum sunt îmbrăcată, și rezultatul a fost că toată clasa s-a strâns în jurul meu. Eram într-o combinație cu broderie superbă. Mama mă lăsa să stau până la orele târzii când avea musafiri și începuse să-mi placă a fi curtată. Toți bărbații îmi sărutau mâna, pe care le-o întindeam din proprie inițiativă, și flirtam. Am ajuns acolo că pentru mine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
specializare și a condus-o personal, notați bine, personal, la Paris. - Foarte frumos! aprobă madam Iorgu.Ofițerul, imprudent, intră pe neașteptate în vorbă: - Parcă plecase cu unul Pascalopol, moșier mare. Așa auzeam vorbindu-se, doar o cunosc pe duduia, fată superbă. Felix se simți înăbușit. Georgeta voi să salveze situația: - Sunteți informat greșit, domnule locotenent. Otilia mi-afost colegă de conservator. Este o pianistă excepțională. Olimpia, care dădea mereu semne de plictiseală, încercă să reteze discuția: - Nu înțeleg de ce ne pierdem vremea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu-i pricepe starea de spirit și izbucni tare: - Auzeam eu, domnule, și nu credeam că o femeie dupăce naște se face mai albă la față, mai picantă. Așa era Olimpia după ce a născut pe Relu. Ei, dar Otilia e superbă și așa, strașnică fată. - Porcule! îi zise Felix cu glasul sugrumat, și-i întoarsespatele. În seara aceleiași zile, pe când moș Costache, Otilia și Felix se aflau la masă (acum mâncau iarăși acasă), Stănică își făcu apariția, dădu mâna cu toți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mod de a-și justifica existența. Dumneata ești speranța țării, savantul de mâine, nu trebuie să-ți irosești tinerețea. Probabil că iubești pe Otilia, te aprob. Nu te uita acolo la un cuvânt scăpat fără intenție. Otilia e o fată superbă, dar e vorba, te iubește și ea, vreau se zic, te iubește cu aceeași intensitate? Se poate să te iubească, dar Otilia e sufletește obosită, blazată. Zi că nu există Otilia pe lume, dumneata rămâneai fără dragoste? Admit că Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cer, se văietă el, că n-am bani în casă decât ce-a fost în cutie, o să-ți cer eu, dacă n-oi putea să merg în oraș. În loc să răspundă, Stănică se-ntoarse spre Pascalopol și zise: - Domnule, ce toamnă superbă, altădată pe vremea astaningea. Totul se schimbă, până și clima! Dar moșierul făcu un semn de adio, cu bastonul, și ieși pe ușă. În trăsură, Pascalopol medită îndelung, cu bărbia rezemată în mânerul de argint al bastonului, care înfățișa capul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fericire”. Bucuria simplă și umilă care se vedea pe chipul sorei în vârstă îl făcea și pe el plin de lumină. Sora de la recepție puse strugurele la vedere și-l privi cu admirație întreaga dimineață. Era cu adevărat un strugure superb. La un moment dat îi veni o idee: „De ce să nu-i duc acest strugure superioarei pentru a-i face și ei puțină bucurie?” Luă strugurele și-l duse superioarei. Superioara fu cu adevărat fericită. Însă și ea își aminti
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]