4,273 matches
-
limbajul gestual. În schimb, pot fi elaborate programe educaționale care să-i instruiască pe copiii surzi atât în limbajul gestual cât și verbal. Ar putea fi elaborate și unele programe care ar permite predarea simultană a ambelor limbaje la copiii surzi, astfel încât beneficiile achiziției bilinguale, în cele două modalități, să poată fi promovate la fiecare nouă generație. În schimb, tendința cere se folosește actualmente este periculoasă, regresivă, de întoarcere la proiectele oraliste de la sfârșitul sec XIX. ,,Proiectul Genomului Uman” aduce o
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
două modalități, să poată fi promovate la fiecare nouă generație. În schimb, tendința cere se folosește actualmente este periculoasă, regresivă, de întoarcere la proiectele oraliste de la sfârșitul sec XIX. ,,Proiectul Genomului Uman” aduce o nouă provocare. Compoziția genetică a persoanei surde a fost relevată în ultimii ani la un nou nivel de semnificație. Geneticienii au estimat că aproximativ o jumătate din cazurile de surditate la naștere sau în copilăria timpurie pot fi datorate unor cauze genetice, restul cazurilor fiind produse de
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
the Genetics of Deafness. In Oxford Handbook of Deaf Studies, Language, and Education, M. Marschark și P. E. Spencer (ed) New York, Oxford Univ. Press, 2003. footnote>. Rezultatele obținute de geneticieni pot fi noi, dar observația referitoare la proporția de copii surzi aflată în cele două categorii, (genetice și non-genetice), este bazată pe o foarte veche clasificare a copiilor surzi, datând din primele zile ale educației surzilor. De pildă, în 1820, părinții sau rudele copiilor surzi, care aduceau copiii la școală, erau
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Spencer (ed) New York, Oxford Univ. Press, 2003. footnote>. Rezultatele obținute de geneticieni pot fi noi, dar observația referitoare la proporția de copii surzi aflată în cele două categorii, (genetice și non-genetice), este bazată pe o foarte veche clasificare a copiilor surzi, datând din primele zile ale educației surzilor. De pildă, în 1820, părinții sau rudele copiilor surzi, care aduceau copiii la școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
observația referitoare la proporția de copii surzi aflată în cele două categorii, (genetice și non-genetice), este bazată pe o foarte veche clasificare a copiilor surzi, datând din primele zile ale educației surzilor. De pildă, în 1820, părinții sau rudele copiilor surzi, care aduceau copiii la școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din ce cauză. Datele adunate nu aveau o bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
este bazată pe o foarte veche clasificare a copiilor surzi, datând din primele zile ale educației surzilor. De pildă, în 1820, părinții sau rudele copiilor surzi, care aduceau copiii la școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din ce cauză. Datele adunate nu aveau o bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea surdității în familie. Uneori surditatea n-a fost observată la naștere ci abia după ce s-
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
foarte veche clasificare a copiilor surzi, datând din primele zile ale educației surzilor. De pildă, în 1820, părinții sau rudele copiilor surzi, care aduceau copiii la școală, erau obligați să declare dacă copilul s-a născut surd sau a devenit surd, la ce vârstă și din ce cauză. Datele adunate nu aveau o bază științifică, fiind subiective. S-a observat doar transmiterea surdității în familie. Uneori surditatea n-a fost observată la naștere ci abia după ce s-a manifestat prezența unei
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
s-a manifestat prezența unei boli. S-a urmărit dacă părinții erau înrudiți. Nu s-a separat surditatea din cauze genetice și non-genetice. S-au luat în considerare și alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
prezența unei boli. S-a urmărit dacă părinții erau înrudiți. Nu s-a separat surditatea din cauze genetice și non-genetice. S-au luat în considerare și alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
limbajului gestual între surzi. Argumentând că ,,propagarea” surdității printre surzi a fost nedorită, fiind considerată de el o ,,calamitate pentru lume”, a propus ca remedii sociale: eliminarea școlilor separate pentru surzi, să nu se permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
permită folosirea limbajului gestual între copii surzi și descurajarea surzilor de a deveni profesori pentru surzi (V. Cleve, A. Crouder, 1989)<footnote Cleve Van & A., Crouter : A Place of Their Own, Gallaudet Univ. Press, 1989, footnote>. Având soție și mamă surdă, A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a propus, de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea celor slabi la minte pentru a nu se reproduce. Pe baza datelor subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
A. G. Bell nu a mers mai departe, așa cum a propus, de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea celor slabi la minte pentru a nu se reproduce. Pe baza datelor subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
de exemplu, Ch. Davenport: sterilizarea celor slabi la minte pentru a nu se reproduce. Pe baza datelor subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
subiective obținiute, surzii au fost clasificați trei categorii: născuți surzi din cauze necunoscute, surzi datorită bolilor și surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzi prin transmitere genetică. Astăzi părinții surzi pot fi trimiși la un consilier genetic pentru a stabili dacă ei ar putea avea copiii surzi. Deși se afirmă că surzii au dreptul să ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să aibă informații despre posibilitatea de a avea copii surzi, ci deoarece informația îi va ajuta să ia
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
ia propriile decizii în privința nașterii unui copil, fie surd sau nu, se pune mereu problema unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să aibă informații despre posibilitatea de a avea copii surzi, ci deoarece informația îi va ajuta să ia ,,propriile decizii” de a vea copii surzi. Ne putem întreba cum poate cineva să ia astfel de ,,decizii” despre valoarea umană de a avea copii ? Ce fel de cadre morale și etice
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
unei ,,responsabilități sociale”. Familiile de surzi trebuie să participe la consiliere genetică, nu fiindcă se dorește să aibă informații despre posibilitatea de a avea copii surzi, ci deoarece informația îi va ajuta să ia ,,propriile decizii” de a vea copii surzi. Ne putem întreba cum poate cineva să ia astfel de ,,decizii” despre valoarea umană de a avea copii ? Ce fel de cadre morale și etice ghidează astfel de decizii? Cum se poate rezolva acest conflict dintre ideile surzilor despre surditate
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
diferă cu privire la conceperea acestei reabilitări. Unele concepții susțin că părinții pot folosi limbajul gestual după implantare, altele, nu. Unii susțin că limbajul gestual ar împiedica dezvoltarea limbajului verbal. Tratând surditatea ca deficiență și introducând un implant, se consideră că copilul surd nu mai este același și că trebuie să fie tratat diferit. Reabilitarea este începutul unui nou curs al acțiunii, cel care exclude gesticularea. Intervenția este o reminescență al unui tip de forțe sinistre împotriva limbajului gestual care au existat la
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
nou curs al acțiunii, cel care exclude gesticularea. Intervenția este o reminescență al unui tip de forțe sinistre împotriva limbajului gestual care au existat la începutul sec. XX. Cum pot susține medicii că implantul, poate fi esențial pentru bunăstarea oamenilor surzi?
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
pentru... privilegii. Cu excepția lui Jean-Paul Sartre, intelectualul care s-a pronunțat pentru eliminarea tuturor privilegiilor, gândirea socialistă occidentală nu a creat în instituții și în societăți o relație echitabilă între privilegiați și neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio considerație față de merit sau de valoare. Un fel de înlocuire a partizanatelor, în loc de o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile în procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional-verbală. Principalele operații logice pe care le întâlnim la auzitor sunt prezente
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite în învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd învață topica în propoziție după reguli, căci el nu și-a însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
învață topica în propoziție după reguli, căci el nu și-a însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, în general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, în formulări de tipul: Eu bine mâncat
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
e identificată ușor asociindu-i-se și semnul corespunzător; nu la fel de ușor este cu forma numelui sau numelor, forme pe care nu le recunosc decât după ce s-a insistat asupra acestor aspecte în exerciții). Unui grup de 20 de copii surzi i s-a dat să ordoneze cuvintele așezate aleatoriu pentru a obține enunțuri corecte. Enunțurile propuse sunt următoarele: Vine vacanța de vară.; Noi plecăm în excursie la munte.; La serbare pregătim un dans modern.; În vacannță plecăm la munte.; Copiii
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele în propoziția El a rezolvat două exerciții la matematică. S-au obținut variantele: Două la matematică el exerciții a rezolvat. sau Rezolvat exerciții el două a
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]