5,751 matches
-
retrograd, antipopular în operele științifice sau literare"10. În spatele ușilor închise, conducerea de partid avea de rezolvat problemele spinoase ale destalinizării. Vântul liberalizării a alimentat speranțele celor mulți că vor interveni schimbări în atitudinea puterii față de societate. Relaxarea timidă a terorii a însemnat și debutul procesului de recuperare a intelectualității reprimate. Operele scriitorilor interziși au fost repuse în circuitul public (Octavian Goga, George Bacovia, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Vasile Conta, Mateiu Caragiale ș.a.). Alții, precum Radu Gyr, au fost eliberați din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iar pe baza ei au fost trimiși în închisoare filosoful Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, eseistul Alexandru Paleologu, scriitorul Alexandru (Păstorel) Teodoreanu, orientalistul Sergiu Al. George, scriitorul Dinu Pillat, criticul literar Vladimir Streinu, poeții Vasile Voiculescu, Radu Gyr. Deceniul întunecat al terorii își consuma ultimele sale secvențe 17. Sentințele au variat între 25 și 7 ani de închisoare, dar au existat și condamnări la moarte pronunțate pentru Radu Gyr și Ion Caraion (Stelian Diaconescu)18. În cazul lui Radu Gyr, cei doi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Zvîrcolindu-se dintr-o moarte în alta": Ion Caraion", în Observatorul Cultural, nr. 212/2004 http://www.observatorcultural.ro/ Zvircolindu-se-dintr-o- moarte-intr-alta-Ion-Caraion Someșan Maria, Iosifescu Mircea, "Momente ale anilor 1949-1952 în Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru", în Anale Sighet 7. Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, Fundația Academia Civică, București, 1999. Șerban Alex. Leo, "Ion Caraion", în România Literară, nr. 11/2003 http://www.romlit.ro/ion caraion (accesat la 25 ianuarie 2015). Șerban Alex. Leo, "Petru Dumitriu", în România Literară, nr. 18/1999 și nr. 51-52
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Tismăneanu Vladimir, Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?, în http://www.contributors.ro/cultura/un-posedat-ideologic-cine-a-fost-mihail-roller/ (accesat la 25 ianuarie 2015). Tismăneanu Vladimir, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Editura Polirom, Iași, 2005. Tismăneanu Vladimir, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998. Țugui Pavel, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PCR, Editura Ion Cristoiu, București, 1999. Vasile Cristian, Literatura și artele în România comunistă. 1948-1953, Editura Humanitas
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o influență? Nu atât asupra naturii regimului (sau a schimbării naturii regimului politic), cât a stării de spirit a locuitorilor. Iar aici afirmațiile lui I. Ianoși - care trăiește în Leningrad în 1949 omagierea deșanțată a lui Stalin, combinată cu creșterea terorii ideologice - ne pot ajuta și servi drept comparație: "Mi-am început studiile în această atmosferă de suspiciune generalizată și concomitent [de] isterică adulare. Acestea se desfășurau sub auspicii duble: apăsare politică și dogmatism ideologic, pe de o parte, un mediu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
D.R. Popescu, în care critica condițiile de lucru, cenzura și paralizarea U.S., ale căror organe de conducere nu se puteau întruni 46. La câteva zile distanță, cotidianul "Libération" publica un interviu cu Mircea Dinescu. Acesta folosea prilejul pentru a denunța teroarea exercitată de regimul Ceaușescu asupra populației, acuzând deopotrivă nerespectarea drepturilor prevăzute în legea fundamentală: "Cineva care ar citi textul Constituției ar putea să creadă că citește o poveste luată direct din O mie și una de nopti și asta nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Prizonieratul din Coreea devine, în lectura partinică a lui Aurel Baranga, un episod generator de optimism. Asemeni lui Wilfred Burchett, scriitorul din RPR participă la o operațiune de inocentare imagologică. Noua viziune a lui Hull traduce impasul politicii aventuriste americane. Teroarea este atributul "reacțiunii". Lagărul coreean își primește cu drag prizonierii, mai cu seamă atunci când aceștia recunosc existența infernalelor planuri de război biologic. Schema lui Baranga are un aer de déjà vu: "Hull: Spune, Tom, spune vechiului tău prieten, ce ți-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cercetare directă elaborate de școala de la București în condițiile existenței capitalismului în România"19. Investigațiile în vederea realizării unor monografii economice la sate, dar și în întreprinderi s-au desfășurat timp de doi ani în condiții deosebit de grele. Povara cotelor, a terorii politice și administrative presupuneau eforturi uriașe din partea cercetătorilor pentru a putea câștiga încrederea subiecților. Este interesant că din convorbirea pe care am avut-o în noiembrie 2005 cu cercetătorul Virgiliu Iordache reiese că pentru câștigarea încrederii sătenilor a apelat tot
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la identitatea conferită fiecărui individ de apartenența la un anumit grup"17. Sub aspect particular, desigur, ideologiile pot cunoaște forme pervertite, cum se întâmplă în cazurile regimurilor politice totalitare și autoritare. În conivență cu răul politic manifestat prin forță și teroare, fascismul, nazismul și comunismul au proiectat universuri ideologice care, mai cu seamă prin recurs la propagandă 18, urmăreau să legitimeze ura de rasă și ura de clasă, precum și consecințele criminale ale instituționalizării acestora la nivelul politicii de stat. Există, pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
resorturile asumării rolului propagandistic pe care l-au împlinit, cât și fascinația de a deveni prelați ai unei religii politice care, dincolo de perspectiva utopică pe care a susținut-o, s-a întreținut prin apel la forță. Fără a minimaliza rolul terorii exercitate, cu sprijin sovietic în faza inițială, de către aparatul de partid, consider că rămâne de netăgăduit faptul că, în România comunistă, au existat foarte puține conștiințe intelectuale care nu numai să nu abjure de la condiția libertății, ci chiar să se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
6 Intelectuali români în arhivele comunismului.., pp. 183-184. 7 Ibidem. 8 Raport asupra atitudinii intelectualilor..., în loc. cit., p. 156. 9 Maria Someșan, Mircea Iosifescu, "Momente ale anilor 1949-1952 în Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru", în Anale Sighet 7. Anii 1949-1953. Mecanismele terorii, Fundația Academia Civică, București, 1999, p. 890. 10 "Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej", în Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, 23-28 decembrie 1955, Editura de Stat pentru Literatură Politică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
21-58. 66 Informații referitoare la excluderea lui Leonte Răutu din Comitetul Politic Executiv, în 1981, la Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile, Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, Editura Humanitas, București, 2008, p. 56. Portretul lui Virgil Trofin la Vladimir Tismăneanu, Arheologia terorii, Editura ALLFA, București, 1998, pp. 119-124; Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate..., p. 246. 67 Textul integral al scrisorii în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 78/1982, ff. 136-140. 68 Ibidem, dosar 94/1983, ff. 27-28. 69 Ibidem
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
citat mereu un pasaj din Themistios, citat de Plutarh și păstrat de Stobaios, în care încercările sufletului, imediat după moarte, sunt comparate cu confruntările celui inițiat în Marile Mistere: la început, acesta rătăcește în întuneric și suferă tot felul de terori și spaime: apoi, brusc, este izbit de o lumină miraculoasă și descoperă locuri și pajiști pure, aude voci și zărește dansuri. Mystul, cu o cunună pe creștet, se alătură "oamenilor sfinți și puri"; îi contemplă pe neinițiații, îngrămădiți în noroi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Iahve depășește "cazul Iov". Ea se adresează tuturor acelora care nu ajung să înțeleagă prezența - și triumful - răului în lume. Pe scurt, pentru omul credincios, Cartea lui Iov este o "explicație" a răului și a injustiției, a imperfecțiunii și a terorii, întrucât totul este vrut și guvernat de Dumnezeu, tot ceea ce i se întâmplă credinciosului este încărcat de semnificație religioasă. Dar ar fi zadarnic - și în același timp lipsit de pietate - să crezi că, fără ajutorul lui Dumnezeu, omul este capabil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cf. G. Fohrer, History, p. 319 și bibliografia înregistrată, ibid., n. 4. 37 Viziunea extatică a lui lezechiel constituie punctul de plecare al "teologiei Templului" caare va cunoaște o magnifică dezvoltare în iudaism și în creștinism. 121. Valorizarea religioasă a "terorii istoriei" Profeții, în ultimii ani ai Exilului și în perioada postexilică, nu dispar (cf. partea a Il-a). Dar mesajul lor dezvoltă ceea ce s-ar putea numi "teologia salvării" schițată de Ieremia. Putem deci judeca de pe acum rolul profetismului în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spus, o încercare de fărâmițare excesivă a literaturii române, este doar o marcare a caracterului aparte al acestei generații, care, dacă ar fi să acceptăm modelul promoțiilor, ar fi trebuit să fie parte componentă a unei generații de după perioada proletcultistă. Teroarea și tăcerea impusă schimbă însă evoluția normală a literaturii. De asemenea, deși îi înțelegem semnificația și contextul în care ea a fost utilizată, vom evita și sintagma generație pierdută, tocmai pentru că ne-am dori ca ea să nu rămână doar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
authenticité, autoréférentiel, poétique des certitudes et des incertitudes, poésie contemporaine, dialogisme, langage syncopé, paratexte, vision déformatrice, poésie ludique, fronde, innovation stylistique, éros, obsession de la mort, réel, imaginaire. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la „chinul animalelor”, deși „sînge (le) cald” evocă tăierea lor. în schimb, ca un șoc e anunțată venirea lupilor, motiv de a-i cere „iubitei” adăpost. „Tablou de iarnă” e, în termeni plastici, un peisaj, dar și un poem despre teroarea morții și despre iubire ca refugiu din fața ei. Situl ales de poet are ca element principal abatorul, o importantă întreprindere urbană, la fel de importantă ca fabricile de pîine și cele de confecții. Nu e oraș cît de cît răsărit care să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
n-a dus-o rău. Intrată în „epoca imperialismelor”, Romînia dintre 1920 și 1939 suferă toate consecințele acestei situații. E de ajuns să amintesc că, după 1933 începe - pentru a-l cita pe Mircea Eliade - „un timp îngrozitor, acela al Terorii Istoriei” („un temps terrifiant, celui de la Terreur de l’Histoire”).11 ) încep „vremuri de enervare universală”, cum le percepea Galaction și de (cum zicea altcineva, un publicist băcăuan) „iezuitism politic”12), de ipocrizie și diktat. Aproximații despre public Vrînd să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
persoanelor dubioase sub aspectul igienei, în tramvai, autobuz, tren, și care azi ezită să se urce în taxi la gîndul că locul va fi fost ocupat, înaintea sa, de vreuna din acele persoane mizere, dar intens parfumate, cum sînt destule. Teroarea care m-a marcat pe mine am regăsit-o cîndva și întrun articol de G. Călinescu.2) Bineînțeles, criticul vorbește despre păduchi într-o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de cursuri sau în întîlniri întîmplătoare, mai degrabă ironic decît tandru, cu un interes vag față de dispoziția celei căreia i le adresam, adesea cu subînțelesuri sau cu o nepoliticoasă detașare. Cu trecerea anilor, mi am însușit melancolia lor. Cert, nu teroarea anotimpului m-a determinat ori mă determină să mi le amintesc, ci rarefierea relațiilor avute odinioară. „Adorm pe cărți” cînd alte ocupații (de pildă, călătoriile) nu mai sînt posibile sau îmi apar ca derizorii, cînd n-am chef nici de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a efectivelor de jandarmi”. La Bacău, oraș cu o populație de peste 30.000 de locuitori (spre 50.000, cu flotanții), paza de noapte era făcută de numai 25 de agenți de poliție. „Crize” ilustrează deci acest climat de nesiguranță și teroare. Odată incidentul evitat și cauza emoțiilor lămurită, strofa a treia a poemului repune în drepturi rațiunea și calmul: „Dar vezi... m-a ocolit acuma.../ El s-a temut mai mult, - săracul.../ Pe luna palidă, pustie,/De vînt se clatină copacul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
carte Shakespeare, contemporanul nostru, Jan Kott scria: „Shakespeare a descoperit infernul moral. Și paradisul. Dar a rămas pe pămînt”. Apăsat, tras în jos de suferințe inavuabile, Bacovia „a rămas pe pămînt”, adică lucid. „Infernul” său, dacă i-am înțeles corect terorile, era frica de nebunie: o nebunie ireversibilă. Cînd „fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el nebunia e o amenințare, nu ceva programatic, o temă de explorat, ca la suprarealiști. Teama
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
condițiile confruntării între actori raționali, armele nucleare nu pot fi folosite, capacitatea lor militară ofensivă este redusă, ele având doar rol de descurajare (deterrence). Descurajarea nucleară, moștenire a perioadei finale de confruntare dintre Statele Unite și URSS, se bazează pe echilibrul terorii (MAD Mutually Assured Destruction), pornind de la prezumția că nimeni nu va îndrăzni să recurgă la prima lovitură, întrucât răspunsul echivalează cu distrugerea atomică asigurată de capacitatea ofensivă a adversarului care supraviețuiește primei lovituri. În acest sens, tratatul ABM (privind apărarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de la prezumția că nimeni nu va îndrăzni să recurgă la prima lovitură, întrucât răspunsul echivalează cu distrugerea atomică asigurată de capacitatea ofensivă a adversarului care supraviețuiește primei lovituri. În acest sens, tratatul ABM (privind apărarea antirachetă) din 1972 codifica "echilibrul terorii" prin aceea că Statele Unite și Rusia își interziceau, reciproc, orice sistem de protecție împotriva rachetelor nucleare ale celeilalte. Suspiciuni cu privire la intențiile celeilalte părți de a construi capacități defensive care ar altera echilibrul au existat chiar de la semnarea tratatului. Dacă în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]