14,383 matches
-
ajuta grupul să se focalizeze; este important ca grupul să conștientizeze diferența dintre rolul de moderator și cel de lider de grup (deseori se fac confuzii care pot conduce la conflicte). Am observat astfel că adeseori în pozițiile de moderator tind să fie alese (ori chiar să se aleagă singure) persoane cu o manieră dominantă de acțiune, care prin impunerea propriei păreri vor provoca conflicte și vor destabiliza grupul. Iată de ce, pentru a domoli energia conflictuală ce poate apărea din dorința
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment de indispoziție, gol în stomac sau gât uscat?” (Cardon, 2002, p. 13). Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale care influențează aceste strategii: - focalizarea pe schimbarea atitudinilor sau - centrarea demersului pe schimbarea comportamentelor; practic, acest lucru se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nici un cuvânt în ceea ce se întâmplă; 2) reprimarea este refuzul de a lua act de existența unui conflict, de a vorbi despre aspectele importante ale acestuia; 3) stilul victorie/înfrângere este o confruntare de forțe în care una dintre acestea tinde să ajungă deasupra; 4) compromisul este împăcarea fiecărei părți cu ideea de a câștiga ceva, dar și de a renunța la ceva; totuși, compromisul pune accentul pe ideea de renunțare, și nu pe cea de câștig, fiind din punctul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe obiective; producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup; facilitarea comunicărilor; evitarea situațiilor câștig-pierdere; utilizarea unor strategii de moderare a activității. 3. Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv. Strategiile pentru reducerea conflictului pot conține: utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
există între interesul pasionat pe care îl aveți pentru propriile voastre treburi și atenția mediocră pe care o acordați restului lumii” (Carnegie, 1991, p. 120). De aici rezultă că, dacă cineva ne acordă atenție referitor la problemele noastre, acea persoană tinde să devină importantă pentru noi. • Există însă și tactici mai subtile, un adevărat cal troian al elaborării conflictului, ce presupun găsirea unei modalități de a crea confuzie (Porter) prin introducerea unei ruperi de ritm în tempoul adversarului, rupere de ritm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiecare dintre părți. Ar putea fi aleasă oferta sa și ar avea astfel câștig de cauză sau se va afla în ipostaza de a accepta oferta celuilalt, despre care nu știe ce conține. De multe ori, în această situație, părțile tind să ajungă singure la o înțelegere, fără să mai folosească un mediator. Unii autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 489) vorbesc despre o adevărată tehnică a confruntării intergrupuri (aspect ce ne readuce în vedere perspectiva despre care vorbeam la începutul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mod deliberat reprezintă, de altfel, o abilitate pe care formatorul trebuie să și-o dezvolte atunci când folosește tehnicile amintite mai sus. Spre exemplu, în cazul team-building-ului, în momentul apariției fenomenului de gândire de grup (groupthink), grupurile coezive în interiorul lor vor tinde să intre în conflict unele cu altele. Este de așteptat, în anii care vor veni, ca rolul acestui fenomen să fie din ce în ce mai important în ansamblul interacțiunilor sociale; în științele sociale, din ce în ce mai frecvent, nu mai putem cataloga evenimente într-un efort
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apare criza „conducerii”, deoarece grupul resimte necesitatea de a ieși din situația de relaționare haotică ; subliniem iarăși importanța unor elemente/tehnici ca exercițiile de „spargere a gheții” în primele clipe din constituirea grupului. În etapa a doua, a direcției, comunicarea tinde să capete sensuri mai bine stabilite. Se câștigă și/sau se construiesc statusuri și roluri în cadrul grupului. Liderul grupului începe să capete mai multă autoritate și responsabilitate în conducerea activității. Criza presupusă de această a doua etapă este denumită „criza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupurile de succes; - grupurile cu obiective precise etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un status scăzut); - amenințările exterioare (în cazul apariției acestora, coeziunea grupului poate crește în mod dramatic - spre exemplu, dacă un profesor este foarte sever cu un anumit grup de elevi/studenți, interrelaționările
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pornire în activitatea propriu-zisă); - o presiune spre uniformitate privind modalitățile de abordare și tratare a informației; - o uniformitate văzută în sensul depășirii granițelor didactice propuse de către grupul școlar (persoanele care acționează împreună un timp mai îndelungat în astfel de grupuri tind să translateze relația stabilită aici și asupra altor contacte, în afara grupului ca atare) etc. În ceea ce privește studiile asupra coeziunii de grup și în special cele asupra conformării la norma de grup (câteva dintre ele sunt cuprinse mai jos), le putem transpune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frig, dar ea nu este; sau îi spunem unei persoane că este frig afară, dar persoana în cauză știe că noi nu am ieșit din casă), valoarea de adevăr a informației pe care încercăm să o tranzacționăm în procesul comunicațional tinde să se schimbe chiar și în lipsa unei testabilități directe a persoanei partener în comunicare. Lucrurile sunt și mai complicate în situația unor realități sociale decât în cazul realității fizice despre care am vorbit mai sus. De pildă, când îi comunicăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului). Amintim acest lucru deoarece - fapt semnalat și de Festinger -, după o creștere exponențială a comunicării spre membrul considerat deviant al grupului, dacă opinia lui se păstrează (sau chiar dacă o părăsește, dar dezvoltă în viitor iarăși atitudini divergente), membrii grupului tind să-l situeze în afara acestuia, moment în care comunicările directe cu el scad, situându-se la cealaltă extremă. O astfel de soluție poate fi utilă deci doar în primele etape ale activității noastre. Totuși, nu putem emite o părere în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea acestuia; el este diferit însă de lenea socială (sau plastic putem spune „a te ascunde în spatele grupului”). În principiu, s-a observat că dacă aceste persoane percep că propria contribuție la succesul ori eșecul grupului nu sunt semnificative, ele tind mai degrabă să își diminueze eforturile ori chiar să renunțe la a mai depune efort. Să luăm exemplul unui grup de cursanți format din cinci persoane „experte” în problema respectivă și una care se situează în cealaltă extremă. Acest din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai puțin efort decât ceilalți, dar obține aceleași recompense dacă grupul are succes în îndeplinirea sarcinii), așa cum remarcă Adams (apud Baron, Kerr, 2003) atunci, la rândul său, și persoana pe care se baza acest succes al grupului (elevul/studentul silitor) tinde să își diminueze propriul efort. Acest efect poartă denumirea de efectul „fraierului” (engl. sucker effect - de ce să depun un efort mai mare și să obțin aceeași recompensă ca și cel care depune un efort mai mic); datorită lui participanții aleg
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apoi de un proces, nedeterminat în timp, de diferențiere și flexibilizare a sa. Putem să fim de acord cu Hackman că dezvoltarea normelor poate fi accelerată dacă membrii grupului o doresc, însă, după părerea noastră, aria de acțiune a normei tinde să scadă în acel moment (lucru ce se datorează faptului că acceptarea privată se face prin acomodarea mecanismelor proprii la realitatea grupului, acomodare care are o durată diferită de la persoană la persoană). Tocmai de aceea o accelerare a dezvoltării normei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conversiune din partea persoanelor din minoritate asupra altor persoane este tocmai consistența, continuitatea de care dau dovadă răspunsurile lor în comparație cu cele ale majorității, ce nu au cum să fie în asemenea măsură consistente. La rândul ei, Anne Maass precizează că „minoritățile tind să producă schimbări profunde și durabile ale atitudinilor și percepțiilor ce, în anumite cazuri, pot să rămână inconștiente pentru țintă. Dimpotrivă, majoritățile produc, în general, conformism general și superficial” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 263). Deși cumulul tuturor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai îndemnați în adoptarea unor poziții extreme în comparație cu situația inițială. În completarea acestei idei, vom aduce în atenție și un alt fenomen, amintit de literatura de specialitate - „fenomenul accentuării”; astfel, membrii cu potențialități diferite care intră în componența unui grup tind mai degrabă să-și accentueze diferențele decât să le omogenizeze. În plan didactic, acest fenomen este important deoarece incidența lui poate fi una deosebit de semnificativă; mai precis, ne punem întrebarea: dacă faptele se petrec întocmai, utilizarea metodelor care folosesc grupele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai multă siguranță partenerilor decât cea competitivă; (2) simpla existență a canalelor de comunicare nu este o garanție că aceasta se și petrece într-adevăr; în același timp, cu cât orientarea spre o acțiune competitivă crește, cu atât aceste canale tind să fie mai puțin utilizate, chiar dacă ele există; (3)când există importante bariere de comunicare, constrângerea părților în a comunica poate fi mai eficientă decât lăsarea deciziei de a comunica sau nu la alegerea lor. În fapt, ponderea spre una
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar putea oferi cheia succesului în activitatea lor viitoare de comunicatori (în școală ori în afara ei). Tendința este firească și de aceea, la o primă vedere, multitudinea de teorii, metode și strategii (care uneori se contrazic parțial unele pe celelalte) tinde să-i contrarieze. Stăpânirea ulterioară a unui ansamblu de astfel de instrumente le redimensionează modul de a privi în integralitatea lor fenomenele sociale, unde arareori întâlnim „albul” sau „negrul” absolute, predominând valoarea - instabilă, dinamică - a tonalităților de gri. De ce am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
făcut la ele, asigurarea stabilității și coerenței în adoptarea deciziilor de grup. și aici pot apărea deficiențe de adaptare, persoanele predispuse la îndeplinirea acestor roluri fiind văzute, în cadrul echipelor didactice, mai degrabă ca „parte adversă”, iar apelul permanent la reguli tinzând să deterioreze suplețea climatului interpersonal; - cei ce nu respectă regulile sunt cei care știu să facă sarcina „de nerespectat”. Ei reprezintă completarea prin opoziție a tipului amintit mai devreme și introduc în echipele didactice suplețea necesară activităților, în sensul că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
decât dacă are de câștigat, astfel încât, pentru grup, dacă interesele Prințului corespund cu ale echipei, el se implică eficient, dar poate și submina scopurile grupului cu scopurile sale; 4) „Curteanul” dezvoltă comportamente ingrațiatoare în prezența persoanelor cu autoritate și putere, tinzând să fie autocentrat, dar nu în modul evident al Prințului. Dorește să mulțumească, fiind o persoană influentă în grup, dar nu ofensează pe nimeni simulând câștigurile pentru cei cu o poziție mai înaltă. Pentru grup este util, adaptându-se repede
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adesea cu necesitatea oferirii soluției celei mai bune în situația dată, această nouă perspectivă este una foarte solicitantă (accentul trebuie să cadă asupra multitudinii de căi prin care problemele umane se pot soluționa). Mai mult, în contextul noilor media care tind să sprijine și să definească procesul de învățământ de astăzi, apar, printr-o nouă idee, cea a „comunităților de învățare”, noi roluri pentru profesori, dar și pentru elevi. Devenind o alternativă la structurile media tradiționale, lineare (cărți, radio, filme), această
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipe de lucru eficiente; în continuare, vom prezenta două dintre acestea: pe cele aparținând lui McGregor și lui Likert (apud Roberts, Hunt, 1991, pp. 194-195). Astfel, Douglas McGregor ne prezintă nouă asemenea caracteristici, pe care le amintim succint: 1) atmosfera tinde să fie informală, confortabilă, relaxată; 2) au loc multe discuții în care fiecare persoană se implică, rămânând totodată centrată pe sarcină; 3) obiectivele sarcinii sunt înțelese și acceptate de către membrii grupului; 4) membrii grupului se ascultă unul pe altul; 5
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aici observăm trei indicatori: dificultatea obiectivelor, claritatea acestora și autoeficiența. Figura 37. Modelul obiectivelor (Ed Locke și Gary Latham) Dificultatea obiectivelor este un factor important de urmărit când vorbim despre construirea echipei educaționale; obiective prea ușoare, prea lesne de atins tind să devină nemotivante pentru membrii microgrupurilor; paradoxal, același efect îl obținem când se stabilesc obiective prea dificile. Acest lucru devine valabil în cazul echipei ca întreg, dar cadrul didactic trebuie să intervină și pentru găsirea unui nivel optim de dificultate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă grupul percepe o politică de relaționări echitabile, pe baza unei tratări corecte a tuturor membrilor implicați; - succesul grupului și amenințarea externă - am mai amintit acest factor: cu cât grupul este perceput ca fiind mai de succes, cu atât el tinde să fie mai coeziv; succesul este de obicei un puternic motivator al nivelului performanței în activitate; în același timp, membrii unui grup tind mai degrabă să coopereze atunci când percep că ceva din exterior îi amenință deopotrivă (cum ar fi competiția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]