4,660 matches
-
cu absolutul în sensul căutării perfecțiunii în artă și încearcă o vastă mitologie a cotidianului. O neliniște creatoare străbate poezia, o agitație a spiritului bântuit de dorința de a transforma în act poetic totul: lumea fenomenală, sensul material al lumii, triumful umanității, sentimentul timpului, sufletul veacului și transformările lui produse în conștiința oamenilor. Intuim în lirica unor poeți o problematică gravă, legată de marile momente ale existenței (nașterea, dragostea, moartea); poeții opun rezistență tehnicizării existenței, impun poeziei ideile moderne cunoscute științei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Amintiri", Editura Cartea Românească, 1973; "A. B. C.", poeme, Editura Cartea Românească, 1973; "La capăt", Editura Eminescu, 1974; "Litanii pentru Horia", Dacia, 1975. Poate, nimeni altul nu realizează, ca Leonid Dimov, descoperirea esențelor într-un imagism rar; el crede în triumful unei arte ce golește poezia de epic, de retoric, adunând în terenul liric amiezi fierbinți, cu ceruri transparente, culori și lumini, umbre și infernuri, cetăți și catedrale, ulițe și orașe bătrâne, corăbii drapate într-un lung miraj al depărtărilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în care să evadeze, pentru că aici, săraci în zile, trăiești ca sub un ghețar legat la gât cu lungi copilării (agonice); de aceea exclamă: "Sunt otrăvită, încep a muri". Paloarea în somn o cuprinde, deși își repetă cu certitudine că triumful e posibil prin încercări repetate. Ideile sunt bătătorite, fără încărcătură emoțională, nu ne mai spune nimic. "Sala nervilor", "Răsad de spini" sunt volume în care încă se confesează dramatic și discret. Întâmplări și amintiri întoarse în posibilitate, ca și "Pastelurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani". Vitoria și Nechifor Lipan formează o pereche de inițiați, un cuplu ce simbolizează triumful iubirii asupra dramei existențiale a omului și asupra răului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare și plină de răutăți". În romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizează o uniune deplină a sufletelor celor doi soți, care comunică nu numai în timpul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă, de fapt, tot o formă sublimată a unor creații și aspirații utopice. 21 MODELELE PSIHOBIOGRAFICE ȘI SEMNIFICAȚIA LOR MORALĂ Biografie și existență Psihologia generală Înregistrează psihobiografia persoanei ca succesiune de „etape de dezvoltare” sau ca „etape
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu are nimic de seducător, prezența sa nu e charismatică, însă, ca și Flaubert sau Baudelaire, el a avut șansa de a fi un „maudit”, ceea ce, cum s-a remarcat, atrage întotdeauna favorurile posterității. A lui l-a purtat spre triumf. Fără impresia că e un „nefericit”, nici contemporanii și nici noi nu l-am fi apreciat în gradul în care o facem, cu ideea mai mult sau mai puțin clară că trebuie să compensăm ceea ce soarta sau societatea nu i-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Atunci el trebuia descoperit, revendicat. Sentimentul general era că i se făcuse nedreptatea de a nu i se recunoaște locul eminent pe care-l merita în poezia romînească a secolului XX. Considerat odinioară minor, el apărea capital: „Bacovia cel Mare”! Triumful lui se datora unei schimbări în psihologia societății noastre postbelice: după un deceniu și ceva de entuziasm la comandă, se iviseră primele semne de oboseală și o irepresibilă nevoie de autenticitate. Impresionată de laconismul și sinceritatea operei sale, promoția ’60
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amintește vîrsta, și sancționat cu ironii de un prieten, care-mi spune, zîmbind, o serie de adevăruri, stau totuși pe loc cu volumul III al Dosarului. Simt că n-am pus încă în el tot ce ar putea explica uimitorul „triumf ” (cum îl numesc în subtitlu) al lui Bacovia. Două sînt cauzele întîrzierii mele. Prima: cantitatea de materiale nefolosite, din care, continui să cred, s-ar mai putea obține nuanțe și îndreptări. Nu mă lasă inima să le abandonez. A doua
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
privind riturile mistice feminine de la Eleusis. Chiar și înainte de a citi cartea lui Kerényi, în ultimele etape ale reviziei Pietrei filozofale din 1965-1967 a încorporat materiale despre aceste rituri în Memoriile lui Hadrian. A aflat că Hadrian construise arcuri de triumf romane, de exemplu la intrarea în Templul de la Eleusis, și că misterele eleusine au fost extinse în timpul lui pentru a încuraja oamenii de pe întreaga planetă să călătorească acolo pentru inițiere 80. Dacă aceste femei grosolane exercitau puterea în lumea eleusină
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în curtea veciunului, poate găsi o altă formă de joc, arătându-se la fel de fericit ca și înainte; altul se străduiește, însă, din toate puterile, „se îngrămădește și intră sub gard, își găsește mingea și, epuizat și zgâriat, se bucură de triumful său”. (op. cit., p. 392). În funcție de modul de reacție la frustrare, se vorbește de succes și de insucces, dar, arată H.H. Kendler, prin aceasta „nu se elucidează istoria frustrării: ceea ce la început reprezintă un succes, se poate transforma în insucces și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
politic, în forma tipică de dezvoltare politică. Au existat trei rațiuni principale ale acestei preocupări reînnoite. Prima a constat în consecințele evenimentelor din perioada interbelică. Perioada de optimism relativ caracteristică secolelor XIX-XX a fost urmată de un pesimism intens o dată cu triumful dictaturilor în Europa. Apoi, victoria democrațiilor în anul 1945 a părut să deschidă o nouă eră de progres politic, simbolul acestui optimism fiind Statele Unite. Al doilea motiv a constat în apariția unor "noi" țări, în special în anii '50 și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
câte sunt!// O, împlinire-a tot ce proorocia/ a înstelat în suflete mai sfânt,/ precum de aripi se umbrind, Maria/ primi să fie hrană de Cuvânt!// Se-nalță, iată, toată tinerețea/ în jerbe de lumini și de scântei/ într-un triumf atât de fără pată,// că, din preaplinul vieții, frumusețea/ revarsă-ndreptățire singurei,/ Yah, bucurii ce ne va ști vreodată!" (poemul de uvertură Din câte stele). Sau, în sfârșit: "Ce pot să fiu/ altceva în toți vecii/ decât Doamne Isus/ bucuria/ a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
social, religios. Vor fi utilizate toate strategiile, speculația financiară, acapararea puterii guvernamentale, acapararea educației și informației, însăși evoluția de ansamblu a instituțiilor și moravurilor, acțiunile de concentrare a capitalurilor, ca și dezvoltarea presei sau progresul științei medicale, vor contribui la triumful acestei speranțe: Noi vom dicta lumii în ce să creadă, ce trebuie să cinstească, ce trebuie să blesteme (...) Totul să fie înțeles, reținut, toate aceste principii să fie însușite de fiecare urmaș al lui Israel. Atunci puterea noastră va crește
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe de altă parte, imaginația romanescă acordă, în paralel, o importanță atît de mare grupurilor de indivizi intransigenți, legați între ei prin jurăminte și prin secrete, care acționează din umbră și care, pentru gloria lor, în folosul lor, sau pentru triumful unei cauze, visează să supună voinței lor ordinea existentă. "S-au întîlnit în Imperiu, la Paris, treisprezece bărbați, marcați de același sentiment, dotați cu o la fel de mare energie pentru a fi credincioși aceluiași ideal, suficient de onești pentru a nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de conformism moral, în altul de incapacitatea de a vedea și accepta eroarea. Prozatorul descoperă o relație coerentă, secretă, care leagă viața individului de ceea ce el numește, în altă parte, „subdestin”. Epoca, destinul pot justifica multe, dar nu totul. În triumful sau în eșecul individului intră și o voință bine sau rău dirijată, o ezitare, o lipsă de angajare morală, complicitatea, pe scurt, a forțelor subiective lângă complicitatea existenței obiective. Doctorul Munteanu ratează în dragoste și profesiune pentru că vrea carieră socială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
1992, 8-9; Cristea, A scrie, 10-42; Savu I. Dumitrescu, Marin Preda - între viață și moarte, București, 1992; Nicolae Manolescu, „Viața ca o pradă”, RL, 1993, 8; Cornel Ungureanu, Viața ca un război, O, 1993, 4; Andreea Vlădescu, Marin Preda sau Triumful conștiinței, București, 1993; Monica Spiridon, Omul supt vremi (Eseu despre Marin Preda, romancierul), București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 97-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 353-368; Simuț, Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
cel mai explicit în Cezar, măscăriciul piraților sau Capcana sau Cine îndrăznește să verifice dacă împăratul are chelie falsă și în Dirijorul. Prima piesă reface înălțarea și pierzania lui Cezar în versiune parodică, iar Dirijorul exemplifică într-un cadru grotesc triumful prin crimă al mediocrității, imposturii și imoralității. Un dirijor, Nan, e omorât pentru că, după cum afirmă unul dintre virtualii succesori (care se numește Spânul, Dințosul, Înaltul ș.a.m.d.), „nu ia bacșiș” și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Nicolescu, " Relativité et physique quantique" ("elativitate și fizică cuantică"), in Dictionnaire de l'ignorance, Paris, Albin Michel, 1998. 13 Stéphane Lupasco, op. cit., pp. 40, 63. 14 Ibid., p. 63. 15 G. F. Chew, Hadron Bootstrap: Triumph or Frustration? (Boostrap-ul hadronilor: triumf sau frustrare ?), Physics Today, vol. 23, n° 10, 1970; Basarab Nicolescu, Nous, la particule et le monde, Paris, Le Mail, 1985, cap. "Le principe de bootstrap" (" Principiul boostrap-ului"), p. 89-110. 16 Stéphane Lupasco, op. cit., p. 82. 17 Ibid., p. 116
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ale hotelului Adlon, distrus de flăcări. Ceva mai încolo, ruinele ambasadelor și reședințelor particulare aveau un aer de melancolie distinsă și oarecum încărcată, ce amintea de Palmira. Drapelul roșu, sfîșiat, mai degrabă atîrna decît plutea deasupra Porții Brandenburg, arc de triumf știrbit de tirurile artileriei. Pietrele sale, smălțate de nuanțele cenușii roșiatice ale apusului, păreau a fi niște ruine nespus de vechi, triste și senine. Ajunsesem pe altă planetă. Asupra orașului domnea o tăcere extraordinară. Deodată, un cînt sublim de vioară
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
moscovite. Ce bucurie plină de lacrimi, ce beție încercasem cu patruzeci și cinci de ani în urmă! Și de-atunci încolo, cîtă deznădejde, și doar cîteva clipe de nădejde-nșelătoare; de cîte ori nu fusesem nevoit să privesc cu resemnare triumful mîrșavei minciuni, nu doar în timpul vieții mele, ci vreme de mai multe decenii. Cît timp irosit în zadar pentru a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Zenon, Heraclit, Empedocle, Democrit). Ulterior sofiștii au instituit la Atena arta argumentării polemice, făcînd din îndoială arma permanentă a criticii ideilor. S-a instaurat și răspîndit astfel în lumea elenistică și în cea romană o sferă autonomă proprie dialogicii ideilor. Triumful creștinismului în Imperiu va închide Școala de la Atena și va impune, vreme de secole, suveranitatea teologiei asupra oricărei alte gîndiri. Renașterea va vesti dispariția acestei suveranități absolute. Școala din Atena era moartă și nu mai putea fi redeschisă. Însă cultura
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei par indisolubil legate, în care triumful Rațiunii și al Dreptului sînt înscrise în mersul Istoriei. Criza urmează îndeaproape apogeului, favorizînd unele conștientizări, care, în schimb, accentuează crizele. Din însuși interiorul culturii europene, devine posibilă reperarea orbirii eurocentriste. Unii europeni vor descoperi că Umanismul lor mascase și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în privința subiectelor mai puțin raționale, și în cele din urmă la Teroare împotriva celor care nu se supuneau decretelor Rațiunii. Nu este deloc întîmplător faptul că acest cult al Zeiței-Rațiune își oficiază sacrificiile pe altarul ghilotinei. Deja, în chiar inima triumfului Luminilor, ca și cum ar fi fost de așteptat ca un exces de yang să determine un acces de yin, se ridicase vocea contrară a lui Rousseau. Era protestul Simțirii împotriva abstracțiunii raționaliste. Era mai ales conștiința răscolitoare că progresul salutat pretutindeni
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
istoric. Astfel, unul ca Renan poate vesti în Viitorul științei domnia apropiată a Rațiunii (1890). Credem în venirea Rațiunii universale și nu știm că este vorba de o mixtură în care se amestecă raționalitatea universalistă și raționalizarea eurocentristă. Credem în triumful universal al civilizației, în vreme ce Europa își diseminează germenii prin lume, instaurîndu-și hegemonia. Credem în victoria de nestăvilit a Culturii umaniste, chiar cu prețul nimicirii unor culturi multimilenare. Nu știm că dezvoltarea în strînsă legătură și reciprocă a științelor și tehnicilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi știința însăși, în clipa triumfului său celui mai strălucit, descoperă fragilitatea supozițiilor lor. Nihilismul reprezintă pierderea aparent iremediabilă a sensului de către Univers și de către Om. Înseamnă dizolvarea oricărei substanțe, straniu confirmată in extremis de descoperirea microfizică ce arată că în interiorul tuturor lucrurilor nu se mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]