5,522 matches
-
clasa salsodisolurilor, solonceacul și solonețul, dezvoltate în urma acumulării în cadrul profilul de sol a sărurilor solubile. În aceste condiții, regimul hidric este unul de tip exudativ. Solurile din această clasă apar îndeosebi în lunca Ilenei, dar și în jurul izvoarelor situate pe versanții dezvoltați pe roci sarmatice salifere sau pe versanții cu expoziție sudică și sud-estică, unde apa freatică este la adâncimi de 1-2 m. În perimetrul sitului predomină solonceacurile și gleisolurile deoarece tipurile de soluri caracteristice întregului bazin hidrografic Valea Ilenei - cernoziom
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
în cadrul profilul de sol a sărurilor solubile. În aceste condiții, regimul hidric este unul de tip exudativ. Solurile din această clasă apar îndeosebi în lunca Ilenei, dar și în jurul izvoarelor situate pe versanții dezvoltați pe roci sarmatice salifere sau pe versanții cu expoziție sudică și sud-estică, unde apa freatică este la adâncimi de 1-2 m. În perimetrul sitului predomină solonceacurile și gleisolurile deoarece tipurile de soluri caracteristice întregului bazin hidrografic Valea Ilenei - cernoziom tipic, cambic și argic, faeoziomuri - apar pe versanți
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
versanții cu expoziție sudică și sud-estică, unde apa freatică este la adâncimi de 1-2 m. În perimetrul sitului predomină solonceacurile și gleisolurile deoarece tipurile de soluri caracteristice întregului bazin hidrografic Valea Ilenei - cernoziom tipic, cambic și argic, faeoziomuri - apar pe versanți, în afara sitului. Specificul sitului este dat de solurile cu conținut bogat în săruri, cu umiditate ridicată - solonceacuri, solonețuri și gleisoluri. Prezența solurilor halomorfe și hidrohalomorfe - solonceacuri, solonețuri și gleisoluri - indică o productivitate agricolă potențială scăzută. Datorită acestui aspect, este necesară
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
management Harta localizării sitului Anexa 2 la Planul de management Harta limitelor sitului Anexa 3 la Planul de management Harta suprapunerii sitului cu rezervația Anexa 4 la Planul de management Harta hipsometrică Anexa 5 la Planul de management Harta expoziției versanților Anexa 6 la Planul de management Harta rețelei hidrografice Anexa 7 la Planul de management Harta scurgerii de suprafață Anexa 8 la Planul de management Harta solurilor Anexa 9 la Planul de management Harta habitatului Comunități cu Salicornia și alte
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
de ape în subteran, alte asemenea lucrări; ... d) construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare; ... e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.; ... f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
comunale sau județene, în bazine hidrografice mai mici de 10 kmp; ... f) lucrări de cultura și refacere a pădurilor și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km; ... g) lucrări de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă; ... ------------- Lit. g) a
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
din 12 mai 2006. (3) Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1), ca și a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torente și combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Administrația Națională "Apele Române", cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizația de gospodărire a apelor nefiind necesară. ... ------------- Alin. (3) al art. 54 a fost modificat de art.
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil. ... (2) Autoritățile publice centrale în domeniul silviculturii și îmbunătățirilor funciare au obligația promovării și realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanți, corectării torenților, în conformitate cu strategia națională de management al riscului la inundații, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginerești de artă, a construcțiilor hidrotehnice și a obiectivelor sociale și economice. ... (3
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA nr. 7 din 29 ianuarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2010. d) lucrări de defrișare de păduri de pe versanții împăduriți adiacenți drumului; pentru astfel de lucrări, administratorul domeniului silvic va solicita acordul administratorului drumului. ... ---------- Lit. d) a alin. (2) al art. 17 a fost modificată de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 198 din 9 iulie 2015
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275439_a_276768]
-
din pod); - la limita exterioară a lucrărilor de apărare a malurilor, pentru podurile la care aceste apărări au o lungime mai mare de 10 m (rampa de acces face parte integrantă din pod). c) Zonele de siguranță ale drumurilor cu versanți (defilee) cu înălțimea mai mare de 30 m se consideră la partea superioară a taluzului versantului. ... d) Zonele de protecție sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranță și marginile zonei drumului, conform tabelului următor: ... Anexa 1 a fost
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275439_a_276768]
-
apărări au o lungime mai mare de 10 m (rampa de acces face parte integrantă din pod). c) Zonele de siguranță ale drumurilor cu versanți (defilee) cu înălțimea mai mare de 30 m se consideră la partea superioară a taluzului versantului. ... d) Zonele de protecție sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranță și marginile zonei drumului, conform tabelului următor: ... Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din LEGEA nr. 198 din 9 iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275439_a_276768]
-
element imprevizibil dacă a fost cauzată de factori care nu au fost și care nu puteau fi anticipați din cauza caracterului lor extraordinar, neobișnuit pentru zona și condițiile în care s-au produs. 6. Inundațiile, alunecările de teren și căderile de versanți pot constitui elemente imprevizibile doar în condițiile în care acestea reprezintă fenomene neobișnuite pentru zona geografică respectivă, pentru o anumită perioadă a anului sau în ceea ce privește modul de manifestare și de acțiune a acestora, neexistând în acest sens motive/indicii care
INSTRUCŢIUNI nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de achiziţie publică în cursul perioadei sale de valabilitate şi încadrarea acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269758_a_271087]
-
în aplicarea îngrășămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanți către rețeaua de râuri și lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrășăminte verzi. 9. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
în aplicarea îngrășămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanți către rețeaua de râuri și lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrășăminte verzi. 9. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în aplicarea îngrășămintelor). Aceste culturi sunt semănate toamna timpuriu și sunt încorporate în sol primăvara înainte de semănat printr-o arătură superficială. În acest interval culturile de acoperire absorb surplusul de elemente minerale din sol, care altfel s-ar scurge pe versanți către rețeaua de râuri și lacuri, sau ar percola către acviferele libere. În general, culturile de acoperire sunt utilizate primăvara ca îngrășăminte verzi. 9. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
în exces; ... d) combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apei pe versanți, stingerea formațiunilor torențiale, stabilizarea nisipurilor mișcătoare; ... e) pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide și pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând și lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273765_a_275094]
-
solului - cuprind formarea, construirea conform conturului, structurarea și lucrările solului, precum și construcția, întreținerea și reparațiile infrastructurii temporare și permanente astfel încât să se reducă sau să se oprească eroziunea și degradarea solului, cuprinzând lucrările pentru protecția solului, regularizarea scurgerii apelor pe versanți, corectarea torenților și stabilizarea nisipurilor mișcătoare, amenajări silvice de perdele forestiere de protecție a terenurilor agricole și plantații pentru combaterea eroziunii solului. Lucrări de apărare împotriva inundațiilor - o rețea de diguri, baraje, lucrări de regularizare a cursurilor de apă și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273765_a_275094]
-
lacului fiind reprezentate îndeosebi din nisipuri. Colmatarea intensă a făcut ca suprafața lacului să fie redusă la jumătate din suprafața inițială. Lacul Bălătău s-a format în anul 1883, prin bararea naturală a cursului pârâului Negru, datorită alunecării produse pe versantul drept al văii, în locul "Rupturile de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
lunare și anuale sunt redate în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 - Precipitațiile atmosferice medii lunare și anuale În sezonul de vegetație, media este de 530 mm. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă - 60 de zile. Regimul eolian - Versanții abrupți înconjurători asigură o bună adăpostire de vânturile dominante, oferind atât iarna, cât și vara o nuanță de moderație climatului. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Indicele anual de ariditate De Martonne are valori medii anuale mai mari de 35, evidențiind
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
26; iarna 41. Învelișul edafic - Despre soluri se poate face precizarea că se dezvoltă doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spațiul deja colmatat, și se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale. Versanții limitrofi Lacului Bălătău sunt ocupați de soluri brune eumezobazice, cu extindere largă pe versantul de nord, unde s-a produs alunecarea și prin soluri brune acide, frecvente în partea de sud. 1.4. Inventarierea resurselor biotice 1.4.1. Habitate
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spațiul deja colmatat, și se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale. Versanții limitrofi Lacului Bălătău sunt ocupați de soluri brune eumezobazice, cu extindere largă pe versantul de nord, unde s-a produs alunecarea și prin soluri brune acide, frecvente în partea de sud. 1.4. Inventarierea resurselor biotice 1.4.1. Habitate Rezervația Naturală Lacul Bălătău corespunde categoriei IV IUCN, și anume aria de gestionare a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
anume aria de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire. 1.4.2. Flora și vegetația Pe jumătatea din amonte a lacului se întâlnesc aninișuri - Alnetum, stufărișuri, păpurișuri și rogozișuri. Pădurea de pe versanții înconjurători s-a păstrat sub aspectul compoziției, la parametrii pădurilor de amestec - rășinoase și fag. Din punctul de vedere al regimului silvic, pădurile din jur sunt din categorii pentru producție. 1.4.3. Fauna Rezervația Naturală Lacul Bălătău se încadrează
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de abrupt cu pante de 15-20 grade. La baza acestuia, în partea inferioară, se găsește o porțiune plană cu formațiuni microdepresionare, mlăștinoase, chiar cu b��lți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu apă
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
acestuia, în partea inferioară, se găsește o porțiune plană cu formațiuni microdepresionare, mlăștinoase, chiar cu b��lți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu apă stagnantă sau exces de umezeală există și pe traseul versantului, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se facil pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful mișcat, cu alternanță de pante abrupte și mici zone
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]