4,489 matches
-
Viticultura este știința care studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, în vederea satisfacerii lor, prin elaborarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire). Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea: Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză), vitaminele A,C,P
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
continuă a tehnologiilor de cultură, în scopul obținerii de recolte mari, relativ constante, de calitate superuioară și eficiente în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire). Strugurii se folosesc în stare proaspătă pentru producerea: Bobițele de struguri conțin până la 35% glucide (glucoză, fructoză), vitaminele A,C,P,PP,B1,B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
B2,B6; 11 acizi organici (acid dartric, acid malic, acid fosforic, acid malic, ș.a.); 24 microelemente (Mn, Zn, I, Ti, etc.); multe săruri minerale (K - 235 mg %, Ca, Na, P2O5, ș.a.). Viticultura are o importanță deosebită având în considerare că vița de vie poate fi cultivată pe pante, soluri nisipoase, adică pe locuri puțin utile pentru culturile agricole. S-a calculat că eficiența economică a viticulturii pe glob este mai înaltă decât a culturilor agricole de câmp de 10 ori. Conform
Viticultură () [Corola-website/Science/311019_a_312348]
-
și Carol urmau să fie improvizate; rolul lor în ceremoniile de stat fiind, deocamdată, incert. Complotiștii doreau să se folosească de , ca protector al Elisabetei, dar cel mai probabil nu l-au informat de acest lucru. (1573-1605), un om de „viță veche, istorică și distinsă”, a fost inspirația din spatele complotului. El era descris de contemporani ca „un bărbat arătos, înalt, falnic și iscusit spadasin”. Împreună cu alți conspiratori, el a luat parte la rebeliunea Contelui de Essex din 1601, în timpul căreia a
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești secera și ciocanul, soarele, spicele sunt aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a R.S.S.M.” Această emblemă a fost abandonată o dată cu adoptarea unui nou însemn
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
este un soi de viță de vie utilizată pentru a produce sortimentul de vin cu același nume. Vinul obținut este alb, cu un gust specific ușor de pelin și de cicoare, alții identificând miasme de fructe. Este un vin semisec spre sec, originar din zona
Aligoté () [Corola-website/Science/311090_a_312419]
-
derev’ev v SSSR. - Ch., 1970. - 268 p. - К., 1971. - 16 p. К. Дашкеева, И. Попушой. - К., 1971. - 68 p. - Москва: Наука, 1971. - 461 p. плодовых деревьев / И. Попушой, М. Кулик. - К., 1971. - 23 p. Popușoi, Ion. Bolile virotice ale viței de vie în Moldova / I. Popușoi, E. Zveaghina, O. Stegărescu. - Ch.: Cartea Moldovenească, 1972. - 26 p. культур / Ион Попушой. К., 1979. Маржина, Ион Попушой. - К.: Штиинца, 1983. - 184 p. Штиинца, 1988. - 115 p. Штиинца, 1991. - 186 p. Despre : Nirca, E
Ion Popușoi () [Corola-website/Science/311107_a_312436]
-
Gloria Leal este o femeie tânără, frumoasă și naivă cărei vocație este cinematografia. Gloria se hotărăște să facă o lucrare documentară despre povestea care înconjoară uciderea unui preot în vârstă de 20 de ani, crimă pentru care moștenitoarea culturilor de viță de vie Altagracia Del Toro a fost judecată și găsită vinovată în mod greșit.Astfel, legenda cunoscută ca "Mireasa lui Iuda" este din nou pe prima pagină a știrilor în timp ce Altagracia este eliberată după două decenii de închisoare. Locuitorii orașului
La mujer de Judas () [Corola-website/Science/312332_a_313661]
-
se simte imediat atrasă de Salomón Vaisman, președintele firmei viticole Del Toro. Salomon este inițial binevoitor dar la un moment dat în mod misterios se retrage din proiect când Altagracia revine la pretențiile ei asupra pământului pe care se află vița de vie a firmei Del Toro. Dar din cauză că investigația ei o aduce mai aproape să rezolve misterul crimelor, Gloria este surprinsă de retragerea lui Salomon. Care este legătura dintre Salomon și Altagracia? De ce Salomon vrea să țină secret trecutul? Legenda
La mujer de Judas () [Corola-website/Science/312332_a_313661]
-
din populația României). Densitatea medie este de 100 loc/km² cu diferențe între centru (mai mică) și margini (peste medie). Agricultura este o acțiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viță de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechința). Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări. S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan și sare. Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate și rutiere orientate predominant de-a
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
lățime de 15 km și este mărginită la sud-vest de regiunea Alsacia din Franța. În anul 1936 la capătul de sud al drumului a fost contruit „"Deutsches Weintor"” (Poarta germană a vinului), care este împodobită în relief cu ciorchini de viță de vie; la capătul nordic există din anul 1995 „Casa Drumul Vinului”. Drumul Vinului străbate podgorii cu struguri de soi, din care se obțin vinuri de Pfalz renumite.
Drumul Vinului (Germania) () [Corola-website/Science/312808_a_314137]
-
și ciocanul (care simbolizează unitatea muncitorilor și țăranilor), situate deasupra razelor unui soare care răsare din apa unui fluviu (Nistrul). Aceste elemente sunt înconjurate de o coroană compusă din spice de grâu, știuleți de porumb, fructe, struguri și frunze de viță de vie. Spicele de grâu sunt legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
sub codul LMI: MH-II-m-A-10340. Conform tradiției, mănăstirea a fost fondată inițial de Cuviosul Nicodim, la sfârșitul secolului XIV. Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserica și câteva chilii, și a sădit în jurul schitului viță de vie. Până astăzi bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu leacu" de unde credincioșii
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
au recoltat 48 tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right|thumb|"Pungă de boștănăriță", utilizată în apicultură]] [[Viticultura]]. [[Viță de vie|Vița de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu.png|150px|right|thumb|"Pungă de boștănăriță", utilizată în apicultură]] [[Viticultura]]. [[Viță de vie|Vița de vie]] se cultivă doar lângă casă și sporadic pe terenurile mai înalte ale satului. Se pare însă că viticultura a cunoscut o răspândire mai largă în trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
trecut dacă se analizează toponimele terenurilor consemnate în conscripția din anul [[1765]] : ""Calea viilor"", ""După coasta viilor"", ""Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în graiul racovicean, este de presupus că viile în speță au fost cultivate pe locurile numite astăzi: ""Dealu Morii"", ""La Pușcărie"", ""Pe Hume"", ""Pe Față
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
2001, împreună cu alte formații și artiști din Rusia, printre care Alisa, Bi-2, Krematorii și Zemfira, au participat la festivalul „Rock-Pirog”. Tot în același an trupa a mai participat și la festivalurile „Rock Anti Sida”, „Anti Drog”, împreuna cu trupe ca Vița de Vie, Zdob și Zdub, Spitalul de Urgență. În această perioada formația a cântat la „Fete de la Musique” (sărbătoarea muzicii), organizată de Alianța Franceză din Moldova. La acest festival au mai luat parte și Iris, Sphinx Experience (ambele din România
Gândul Mâței () [Corola-website/Science/309515_a_310844]
-
Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul "Vitis", familia "Vitaceae", originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei în nord și în est până în nordul Iranului. este
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
a strugurilor, atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea "Vitis viniferei", ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca "Vitis thunbergii", a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr. Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr., odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca "Vitis thunbergii", a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr. Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări includ folosirea frunzelor pentru oprirea sângerării, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gât au fost folosiți
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
bolilor de rinichi și ficat au fost folosiți struguri necopți. Au fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
strugurilor provin chiar de la sâmburi. Frunzele viței de vie sunt folosite umplute cu carne tocată, orez și ceapă la prepararea mâncării tradițional-balcanice dolma, precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
precum și a sarmalelor românești. În prezent, soiurile de viță de vie se împart în două mari categorii: Vițele roditoare se împart în 3 grupe: Hibrizii direct producători se împart în funcție de generație: În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]