4,573 matches
-
și mașina se opri la trei metri mai încolo. Vulturii bătură din aripi, nemulțumiți. Repetă procedeul și avansă încă doi metri. încercă până în amurg și, când hotărî să se lase păgubaș, nu-l despărțeau nici măcar o sută de metri de vulturi și morți. Mâncă și bău, pregăti o supă cu biscuiți, apă și miere, reuși să-l facă pe Abdul-el-Kebir s-o înghită și, odată cu căderea nopții, se ghemui cu genunchii strânși pe o pătură pusă pe nisip și adormi îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
bău, pregăti o supă cu biscuiți, apă și miere, reuși să-l facă pe Abdul-el-Kebir s-o înghită și, odată cu căderea nopții, se ghemui cu genunchii strânși pe o pătură pusă pe nisip și adormi îndată. De data asta nu vulturii l-au trezit în zorii zilei, ci schelălăitul hienelor și șacalilor ce-și disputau stârvurile, și timp de câteva minute ascultă hărțuiala, zgomotul oaselor rupte de fălcile puternice și al cărnii sfâșiate, smulsă dintr-o dată. Gacel ura hienele. Detesta vulturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
vulturii l-au trezit în zorii zilei, ci schelălăitul hienelor și șacalilor ce-și disputau stârvurile, și timp de câteva minute ascultă hărțuiala, zgomotul oaselor rupte de fălcile puternice și al cărnii sfâșiate, smulsă dintr-o dată. Gacel ura hienele. Detesta vulturii și șacalii, dar față de hiene simțea o aversiune pe care nu și-o putea controla de când, băiețandru fiind, aproape un copil, descoperise într-o dimineață că mâncaseră un ied abia născut și pe maică-sa. Erau niște animale respingătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
său, și se blestema pentru ignoranța lui și pentru că nu se simțea capabil să-l oblige, dându-i câteva picioare, să alerge pe acea întindere spre libertatea aflată la doi pași. Se lumină de ziuă. Alungă hienele și șacalii, dar vulturii continuau să vină cu zecile, pângărind cerul cu zborul lor funest, sfârtecând cu ciocurile lor puternice carnea celor doi oameni și a animalului care cu douăzeci și patru de ore în urmă erau încă plini de viață și croncănind în cele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fi făcut plăcere ideea de a prelungi cât mai mult acel moment, desfătându-se cu fanteziile sale în așteptarea clipei când avea să se dezbrace la rândul lui. Soarele era sus pe cer, duhoarea cadavrelor începea să devină insuportabilă și vulturii se transformaseră într-un nor împotriva căruia era inutil să lupți. Zări în primul rând coloana de praf care se ridica spre vest apropiindu-se cu repeziciune și, când se urcă în jeep și încercă să studieze mecanismul mitralierei, hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
zidul fără geamuri, fețele Înfometate. Aceștia, se gândi el, cei care au o datorie față de individul În frac de acolo sau față de cel de colo, aceștia nu sunt slavi. Ei sunt săracii Întregii lumi. El stătuse În fața tribunalului militar sub vulturii și săbiile Încrucișate și Îi Înfruntase astfel: Voi sunteți cei depășiți, cu mitralierele voastre, cu gazul toxic și trăncăneala despre patrie. Fără să-și dea seama, În timp ce parcurgea intervalul de la masă la masă, el Își atingea și Își strângea nodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Pămîntul este dat pe mîinile celui nelegiuit. El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul? 25. Zilele mele aleargă mai iuți decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea; 26. trec ca și corăbiile cele iuți, ca vulturul care se repede asupra prăzii. 27. Dacă zic: "Vreau să-mi uit suferințele, să-mi las întristarea, și să fiu voios", 28. sunt îngrozit de toate durerile mele. Știu că nu mă vei scoate nevinovat. 29. Și dacă voi fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
se clatină, departe de locuințele omenești. 5. Pămîntul de unde iese pîinea, este răscolit înlăuntrul lui ca de foc, 6. pietrele lui cuprind safir și în el se găsește pulbere de aur. 7. Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărit-o, 8. cele mai trufașe dobitoace n-au călcat pe ea și leul n-a trecut niciodată pe ea. 9. Omul își pune mîna pe stînca de cremene și răstoarnă munții din rădăcină. 10. Sapă șanțuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sunetul trîmbiței parcă zice: "De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă. 26. Oare prin priceperea ta își ia uliul zborul și își întinde aripile spre miază-zi? 27. Oare din porunca ta se înalță vulturul și își așează cuibul pe înălțimi? 28. El locuiește în stînci; acolo își are locuința, pe vîrful zimțat al stîncilor și pe vîrful munților. 29. De acolo descopere el prada și își cufundă privirile în depărtare după ea. 30. Puii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
își are locuința, pe vîrful zimțat al stîncilor și pe vîrful munților. 29. De acolo descopere el prada și își cufundă privirile în depărtare după ea. 30. Puii lui îi beau sîngele și acolo unde sunt hoituri, acolo-i și vulturul." $40 1. Domnul a vorbit lui Iov, și a zis: 2. "Ești încredințat acum tu, care vorbești împotriva Celui Atotputernic? Tu care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?" 3. Iov a răspuns Domnului, și a zis: 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
frunte ridică brațul și se opri. Dădu frunzișul în lături și arătă spre câmpia întinsă, spre câmpurile cultivate, spre lanurile de orez din depărtare și spre acoperișurile de paie. Nici un suflet de om. Nici un semn de viață omenească. Doar niște vulturi zburând jos. De câtva timp, nu se mai auzeau împușcături. Totul părea liniștit. Despăturiră din nou harta. — Sergent, cum se numește satul ăsta? — My-Lai. — Prieten sau dușman? Sergentul ridică din umeri. Întrebarea era prostească. Cine putea ști unde sunt prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lui, mai ales că, de o bucată de vreme, se remarca faptul că picioarele lui se cam tîrau puțin, ca la schiori. Cînd era interesat de ce se mai petrece în jurul lui, atunci arunca o privire care cîndva era ca de vultur. În adîncul sufletului său, colonelul era oarecum complexat de faptul că nu era veteran de război. Ar fi putut și el arăta că fusese un viteaz fără pereche, dar s-au schimbat timpurile. Nu mai era la modă să povestești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
momit hop scoți din manșetă un număr excentric primo di camera un arbust carnivor și bătrînul general Împușcă o mie de vrăbii numai așa vedeți avem și copii dar pe noi paznicul doarme cu intermitențe la culesul porumbului cioara și vulturii apeductele secavor În liniștea epopeii da da pe 150 de metri de hîrtie am făcut valuri atît 150 de valuri pe fața mea și nici un dialog domnule Poldi maculatorule acel caiet de scris temele pe murdar că pe curat știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Sfântului Ieronim, cu numeroase pagini și aproape tot atâtea desene, toate În culori admirabile. Aici putem contempla chipul slavei divine, minunat desenat; tot aici, reprezentările mistice ale evangheliștilor, care cu șase aripi, care cu patru, care cu două. Aici vedem vulturul, dincolo taurul, aici chipul omului, dincolo leul, precum și alte desene, aproape fără număr. Privindu-le neatent, În treacăt, am putea crede că sunt doar mâzgăleli, nu compoziții riguroase. Nu vom vedea nimic subtil, când de fapt totul este subtil. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
discuții dintre bărbați - dispăruseră din program: fără ascultătoare care să aprecieze eroismul naratorului prin strașnice căscaturi, acestea nu mai aveau nici un sens. O altă specie Înflorise: discuțiile despre fotbal. Reluări maiestuoase au Început să populeze peretele-ecran, portarii plonjau ca niște vulturi pentru a salva goluri ca și făcute, spectatorii izbucneau În tribune cu brațele ridicate, ridicați de fazele pe muchie de cuțit. Cu ajutorul telecomenzii, grupul nostru a avut privilegiul de-a descifra niște enigme celebre ale fotbalului . Mulți li s-au
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cărți, sub cărți, printre cărți și s-o atragă pe Cornelia Matei sau Matei Cornelia... „Furnica și soarele, furnica și zăpada, furnica și greierul și șarpele și porumbelul. Furnica și fazanul, furnica și pisica și musca, furnica și câinele și vulturul, furnica și măgarul și șarpele și șarpele. În toate apare, până la urmă, chipul celui care caută, până la istovire, drumul spre inima furnicarului. Oamenii îl simpatizează pe caraghios, amuzați precum copiii în jurul lui August Prostul. Glumesc pe seama lui, îl ridiculizează pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
măruntaielor din om, și mai știe să Învie și să omoare oameni doar dacă se uită la ei dintr-o parte. Cică are grijă de femei la fel ca de oameni. Unii spun că l-ar fi zărit zburând precum vulturii, dar asta mi se pare o minciună, pentru că nici chiar Tatăl n-a zburat vreodată, nici măcar ca cintezoii. - Și merge pe pământ doar ca să ne pună să vorbim? - Da. Vrea să ne dea de știre că o să vină iar Ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Începură să treacă pe lângă adăpostul nostru, din ce În ce mai multe, alergând către Miazănoapte. Pisici din cele mari alergau cot la cot cu capre și cu mamuți, animale din cele cu gâtul lung fugeau Într-o liniște plutitoare alături de lei cu ochii holbați, vulturi lunecau aproape de pământ, bezmetici, amestecați cu ciori, vrăbii și cuci, ba chiar și șerpi sâsâiau de jur Împrejur, târându-se orbește, lovind cu capetele În culcușurile noastre pentru a se târî degrabă mai departe, spre Miazănoapte, prin ierburile Înghețate. Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Vindecătorule, Începu el, fără să mă privească În ochi. Supus, mă apucă de picior și de barbă. Fir-ar să fie, asta voia Moru, mi-am spus, dar n-am Întrebat decât: - Cum ți se spune? - Sunt Wola, din neamul vulturilor. - Măi Wola, măi. Mai zi-mi o dată: cum spunea Bulut că o să trecem peste Marea cea mare? Wola se scărpină În cap și râgâi. Se uită la Mare și se zgribuli. Îi privi pe ai lui, iar ei Îl Îndemnară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe tot aeroportul. - In drama "Apus de soare” Ștefan cel Mare era așa de bătrân, încât picioarele nu-l mai țineau, dar el mergea înainte cu inima. - Ceahlăul este situat sus pe munte. - Moș Dănilă sta pe vine să prindă vulturii de pene. - Fabula descrie povestea unui cățel amărât și prost care se deda la peregrinări gratuite în spatele boului. - Zoe și Tipătescu se iubeau pe la spate. - împăratul avea o grădină și în fund un măr. Și lista ar putea continua până
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu o tavă de argint pe care sunt cafele și dulcețuri; pare că se va prăbuși din clipă-n clipă. Acum observ și mai bine că seamănă extraordinar cu un cap de cal de care stă lipit un nas de vultur. Mă întreb cum a reușit să spargă dulceața din borcan. Sorb din cafeaua grecească cu grijă, să nu mă tai la buze în ceașca ciobită. Începem să bârfim familia. - Asta nu-mi plăcea la Claudia - cheltuia totul pe rochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o disfuncție, poate ireversibilă (jumătate din roțile / care se învârteau / s-au rupt în mine), încât, deliberat, recluziunea care urmează, cu finalitate salutară, este într-un singur „spațiu” protector cu adevărat: eu mă ascund în sinea-mi / ca într-un vultur... Relativ la prezența punctelor de suspensie la sfârșitul fiecărui poem, aceasta poate fi înțeleasă ca o promisiune de continuare și un îndemn adresat cititorului de a se apleca el însuși, meditativ, asupra aspectelor care i-au atras atenția poetului, făcându-l
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pasul dai de broaște țestoase; ca și la Beștepe, sunt în mare număr. Cum te simt au un sâsâit de gânsac înfuriat, își trag capul și labele în covata osoasă și nu le pasă chiar dacă roțile căruții trec peste ele. Vulturii le iau în gheare, le ridică în slava cerului, de unde le lasă să cadă de pe vreun colț de stâncă. Numai așa le plesnește carapacea, tare ca oțelul. Urcând agale, nici nu știi cum ajungi pe vârful înalt abia de 266
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de pietre scumpe.. ”. (Ion Simionescu, Pitorescul României) Cerințe: 1.Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: piperniciți cotrastelor gâlgâie viața ghiolurile pietre scumpe covata 2.Subliniați expresiile frumoase. 3. Răspundeți la întrebări: Ce animale întâlnești la Beștepe? Cum le plesnește vulturul carapacea? Ce înălțimi au munții vechi din nordul Dobrogei? Caleașca cu cai de aur de la Hârșova „Un monument istoric, unic în peisajul turistic din Dobrogea și România, este cetatea de la Hârșova. Particularitatea acesteia constă în faptul că se păstrează încă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lacuri, o întreagă gamă de aspecte variate-pământuri plutitoare și ostroave, întinderi nesfârșite de stuf, păduri care pot fi de stejar ca acelea de pe gridul Letea, gâze care își petrec viața doar între un răsărit și un apus de soare și vulturi care trăiesc sute de ani...” (Geogeta Ionescu, Lecturi geografice) „ Cât zărești cu ochii se întinde în dreapta și în stânga un șes plin de bălți și de gârle, de toate mărimile și de toate formele. Printre ele vezi păduri (zăvoaie) de sălcii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]