43,501 matches
-
proveneau din presa tabloidă, cea mai cunoscută imagine de acest fel, se intitula "Estamos ganando" ("Învingem"), provenind de la ziarul "Gente", care a utilizat ulterior diverse variante ale acesteia. Trupele argentiniene staționate în Insulele Falkland aveau la dispoziție ziarul "Gaceta Argentina" - ziar destinat să ridice “moralul” trupelor. Trupele argentiniene s-au putut convinge rapid de multe din informațiile false propagate prin acest ziar, în special după recuperarea cadavrelor celor uciși în luptă. i-a unit pe argentinieni, într-o atmosferă patriotică care
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a utilizat ulterior diverse variante ale acesteia. Trupele argentiniene staționate în Insulele Falkland aveau la dispoziție ziarul "Gaceta Argentina" - ziar destinat să ridice “moralul” trupelor. Trupele argentiniene s-au putut convinge rapid de multe din informațiile false propagate prin acest ziar, în special după recuperarea cadavrelor celor uciși în luptă. i-a unit pe argentinieni, într-o atmosferă patriotică care a ferit junta militară de criticile populației. Chiar și cei mai dârji opozanți ai guvernării militare l-au susținut pe generalul
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
cu un petic negru peste unul din ochi), imaginea fiind însoțită de textul : “Pirat, vrăjitoare, asasin. Vinovată!”. Trei reporteri britanici trimiși în Argentina pentru a prezenta evenimentele din perspectivă argentiniană au fost închiși pe toată durata războiului. Șaptesprezece reporteri de ziar, doi fotografi, doi reporteri radio și trei de televiziune, împreună cu cinci tehnicieni, s-au deplasat împreună cu forța expediționară britanică. Toți aceștia au fost selectați de către Asociația Publiciștilor din Presă (The Newspaper Publishers' Association) dintr-un număr de 160 de candidați
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
1880) de Ion Luca Caragiale, precum și Manasse de Ronetti-Roman. Tot la grădina Rașca a fost angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina Rașca comedia „Odăi mobilate”, plătind doar jumătate din prețul biletului, adică 6 lei la lojă, în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
fost probabil făcut după anul 1908, an în care Turnătoria Anca din Cluj a fost fondată. Turnătoria din care provine acest clopot se bucura în perioada interbelică de o oarecare notorietate, datorată și reclamei pe care și-o făcea în ziarul Clujul, deținut și condus de către familia Anca. În 1935, Alexandru Anca conducea ”"cea mai mare firmă românească din Ardeal, fabrică de clopote, mare depozit de ornate, icoane și cărți bisericești, mare librărie și tipografie"”. Iconostasul, inițial cu doar două intrări
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
lucrat cu Nichita Stănescu "Un pămînt numit România", cu D.R. Popescu "Prea mic pentru un război atît de mare" cu Virgil Carianopol, Laurențiu Fulga, Gheorghe Tomozei, Marin Preda, etc. În continuare, a lucrat ca redactor, apoi redactor șef adjunct, la ziarul „Apărarea Patriei” și respectiv revista „Viața Armatei”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, membru fondator al "Ligii navale" și redactor șef al revistei "Marea Noastră pentru tineret". S-a pensionat în 1993, avînd gradul de colonel în rezervă. S-a
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
și în politică, manifestând un extraordinar spirit patriotic. A participat la Primul Război Mondial, ajungând la gradul de locotenent, apoi căpitan în rezervă în armata rusă. Revoluția Rusă a fost un prilej pentru ca Gheorghe Năstase să-și înceapă colaborarea cu ziarul "Cuvântul Moldovenesc", în care a publicat diverse articole pe teme naționale și agrare. Încercările de a trezi conștiința națională s-au materializat sub forma Partidului Național Moldovenesc, fondat la data de 12 martie 1917, fiind ales secretar al întâiului Congres
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
Carlos s-au nascut în Guanajuato, la 8 decembrie 1886. Mai puțin de doi ani mai tarziu fratele său a murit. Părinții lui Diego au fost și Maria Barrientos de Rivera. Tatăl său a lucrat ca profesor, editor pentru un ziar și inspector de sănătate. Mama lui a fost medic. Diego a început să deseneze la vârsta de trei ani. Tatăl său i-a construit puțin mai tarziu un studio. Copil fiind, Rivera a fost interesat și de trenuri și de
Diego Rivera () [Corola-website/Science/324692_a_326021]
-
efectuate la construcțiile care au avut de suferit de pe urma dezastrului, au fost finalizate într-un termen relativ scurt, iar o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare. Casele afectate parțial au fost restaurate folosind aceleași tehnici și materiale. Ziarul Ziua a deschis un cont bancar („Dați un leu pentru muzeu”) pentru donații și a publicat în fiecare număr un apel: Conform aceluiași cotidian, din 12 martie 2002: Numărul mare de sponsori care au contribuit la refacerea muzeului după incendiu
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
activitate, Premiu de excelență al Salonului internațional de carte, Constanța, 2005, pentru Literatura marilor clasici, Diplomă de excelență a Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (2006) pentru activitatea publicistică etc. Debutul literar l-a avut, ca elev, cu o povestire, în ziarul „Înainte” (Brăila), anul XIII, nr.3567 din 13 mai 1956; debutul editorial a fost înregistrat în 1978. A colaborat cu articole la multe reviste, precum: Convorbiri literare, Luceafărul, Ex Ponto, Antares, Porto Franco, Limba română etc. Activitatea publicistică s-a
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
ieșit în prima noapte și s-a întors după miezul nopții atunci când cei din casă se duseseră deja la culcare. De atunci, doamna Warren, soțul ei sau servitoarea nu l-au mai văzut. Chiriașul a insistat să i se aducă ziarul "Daily Gazette" în fiecare dimineață și solicita uneori și alte lucruri. Toate cererile sale erau scrise cu majuscule pe o foaie de hârtie lăsată pe un scaun de lângă ușă, unde i se lăsa și tava cu mâncare. Doamna Warren a
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
nimeni să nu-l poată vedea, și și-a luat multe măsuri de prevedere pentru a se asigura că nimeni nu l-a văzut de atunci. Holmes bănuiește că mesajele sunt trimise locatarului, probabil prin rubrica de mică publicitate a ziarului "Daily Gazette". El găsește următoarele mesaje în numerele anterioare ale ziarului: "Vom găsi o cale sigură de comunicare. Între timp, această rubrică. G." (la doar două zile după sosirea chiriașului), " Fac aranjamentele de succes. Răbdare și prudență. Norii vor trece
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
măsuri de prevedere pentru a se asigura că nimeni nu l-a văzut de atunci. Holmes bănuiește că mesajele sunt trimise locatarului, probabil prin rubrica de mică publicitate a ziarului "Daily Gazette". El găsește următoarele mesaje în numerele anterioare ale ziarului: "Vom găsi o cale sigură de comunicare. Între timp, această rubrică. G." (la doar două zile după sosirea chiriașului), " Fac aranjamentele de succes. Răbdare și prudență. Norii vor trece. G." (trei zile mai târziu) și "Drumul se deschide. Dacă mi
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
vor trece. G." (trei zile mai târziu) și "Drumul se deschide. Dacă mi se ivește ocazia, amintește-ți codul stabilit - unu A, doi B și așa mai departe. Vei auzi în curând. G." (ieri). În dimineața următoare, Holmes citește în ziar un mesaj foarte util: "Casă roșie înaltă cu decorațiuni de piatră albă. Al treilea etaj. A doua fereastră din stânga. După asfințit. G." Holmes decide că este timpul să realizeze o recunoaștere a cartierului în care locuiește doamna Warren. Chiar atunci
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
mâncare de pe scaun. Înainte de a intra în casă, Holmes observă că fereastra chiriașului oferea o bună vedere către strada Howe și peste drum se afla o casă înaltă de culoare roșie, cu decorațiuni de piatră albă (ca în mesajul din ziar). În casa doamnei Warren, Holmes și Watson se ascund într-o debara. Prin folosirea unei oglinzi ei pot vedea ușa camerei unde se afla chiriașul. în care chiriașul a vedea ca ea preia masa de prânz ei. După ce proprietăreasa a
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
de vedere administrativ, patronatul este separat de redacție, la fel, deciziile editoriale de cele economice. În unele cazuri, redacțiile au o mare independență în raport cu patronatul. În cazul în care, proprietarul întreprinderii de presă este implicat în redactarea unor articole pentru ziar, acestea nu pot fi decît de opinie și trebuie semnalate ca atare. O situație mai delicată este aceea a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru care poate afecta credibilitatea publicației. În cazul publicității, prima grijă
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
proprietarul întreprinderii de presă este implicat în redactarea unor articole pentru ziar, acestea nu pot fi decît de opinie și trebuie semnalate ca atare. O situație mai delicată este aceea a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru care poate afecta credibilitatea publicației. În cazul publicității, prima grijă a unei instituții mediatice ar fi să delimiteze demersul publicistic de cel publicitar. Indiferent de tipul de întreprindere mediatică, este obligatoriu să se facă o clară distincție între personalul
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
alte lucrări se ocupă de legăturile bisericești româno-ruse, studiul manuscriselor slave și românești, circulația vechilor tipărituri românești. Alte studii istorice și peste o sută de recenzii în periodicele menționate în lista bibliografica, în unele publicații de peste hotare, articole în diferite ziare și reviste din Chișinău și București; Traduceri din literatura teologica rusă în periodicele bisericești actuale, îndeosebi în “Mitropolia Moldovei și Sucevei” ș.a.
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
profesor suplinitor pe meleaguri vrâncene: Păulești, Negrilești, Jariștea, Pădureni-Jariștea, Liceul Odobești și Școala nr. 4 din Focșani. Între 1964 și 1970 a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, cursuri fără frecvență. În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între 1976 și 1979 devine activist cultural la Comitetul Județean pentru Cultură și Artă, Vrancea. În această postură, Dumitru Pricop a colindat toate plaiurile Vrancei, a cunoscut creația populară vrânceană autentică, istoria zbuciumată a acestor ținuturi, i-
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
un film politic american din 1976, regizat de Alan J. Pakula. Filmul reprezintă o ecranizare a cărții de nonficțiune din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, cei doi jurnaliști care au investigat scandalul Watergate pentru ziarul "The Washington Post". Scenariul a fost scris de William Goldman, iar filmul a fost produs de Walter Coblenz. Rolurile principale sunt interpretate de Robert Redford (Woodward) și Dustin Hoffman (Bernstein). În iunie 1972, un agent de securitate (Frank Wills, interpretat
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
de povestea Watergate, împreună cu Woodward. Cei doi sunt parteneri reticenți unul față de celălalt, dar lucrează bine împreună. Redactorul-șef Ben Bradlee (Jason Robards) consideră că munca lor este incompletă, cu toate acestea, și nu este bună pentru prima pagină a ziarului. El îi încurajează să continue să adune informații. Woodward îl contactează pe "Deep Throat", un funcționar guvernamental de prim rang și sursă anonimă pe care o mai folosise și înainte. Comunicând prin intermediul ziarului "The New York Times" și al unui ghiveci de pe balcon
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
nu este bună pentru prima pagină a ziarului. El îi încurajează să continue să adune informații. Woodward îl contactează pe "Deep Throat", un funcționar guvernamental de prim rang și sursă anonimă pe care o mai folosise și înainte. Comunicând prin intermediul ziarului "The New York Times" și al unui ghiveci de pe balcon, ei se întâlnesc într-o parcare subterană. Deep Throat vorbește în ghicitori și metafore, dar îl sfătuiește pe Woodward să "urmărească circuitul banilor". Woodward și Bernstein descoperă relații între spărgători și mii de
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
de acord sau nu și a simțit că avea "mai mult sens să încerce să-l influențeze de fapt". Redactorul-șef de la "Washington Post" spera ca filmul să aibă un impact important asupra oamenilor, care aveau un stereotip negativ față de ziare. Regizorul Alan J. Pakula și Redford nu au fost mulțumiți de primul proiect al scenaristului William Goldman. Woodward și Bernstein l-au citit și ei și nu le-a plăcut. Redford le-a cerut sugestii, dar Bernstein și scriitoarea Nora
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
luni de zile, asistând la ședințe ale redactorilor și efectuând cercetări pentru rolurile lor. "Post" a refuzat să ofere permisiunea ca filmul să fie turnat în redacția sa și s-a apelat la designeri care au făcut măsurători ale birourilor ziarului, au fotografiat totul, iar cutiile cu gunoi au fost adunate și transportate pe platou pentru a recrea redacția pe două platouri de filmare în Burbank Studios de la Hollywood a lui Burbank, la un cost de 200.000 de dolari. Realizatorii
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
a obține exactitate și autenticitate, realizând inclusiv face replici ale cărților de telefon, care nu mai erau în circulație. Aproape 200 de birouri de câte 500 de dolari bucata au fost achiziționate de la aceeași firmă care a vândut birouri către ziar în 1971. Birouri au fost colorate exact în aceeași nuanță de vopsea. Filmările principale au început la 12 mai 1975, în Washington, D.C. Prezentarea a urmat formula lui James Stewart și John Wayne în "The Man Who Shot Liberty Valance
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]