43,296 matches
-
fără plumb sau motorină, disponibile în comerț. 4. ÎNTREȚINEREA ȘI REGLAJELE VEHICULELOR Întreținerea, reglajele, precum și utilizarea comenzilor vehiculului de testare vor fi cele preconizate de către constructor. 5. FUNCȚIONAREA VEHICULULUI PE PISTĂ, PE RUTĂ SAU PE BANC CU RULOURI ȘI CONTROLUL EMISIILOR 5.1. Ciclul de funcționare În urma funcționării pe circuit sau pe banc cu rulouri, parcursul trebuie să fie realizat în conformitate cu parcursul de conduită (figura VII/ 5.1) descris mai jos: - programul de anduranță este compus din 11 cicluri de câte
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cele descrise în anexele prezentei directive (inerții de exemplu care pot fi mecanice sau electrice). 5.2.1.5. În cursul probei se autorizează, dacă este necesar, deplasarea vehiculului pe un alt banc în scopul realizării probelor de măsurare a emisiilor. 5.2.2. Testare pe pistă sau pe rută Atunci când anduranța se realizează pe pistă sau pe rută, masa de referință a vehiculului va fi cel puțin egală cu cea reținută pentru probele realizate pe bancul cu rulouri. 6. MĂSURAREA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
5.2.2. Testare pe pistă sau pe rută Atunci când anduranța se realizează pe pistă sau pe rută, masa de referință a vehiculului va fi cel puțin egală cu cea reținută pentru probele realizate pe bancul cu rulouri. 6. MĂSURAREA EMISIILOR DE POLUANȚI La începutul probei (0 km), și la fiecare 10 000 km ( 400 km) sau mai frecvent, la intervale regulate de până la 80 000 km se realizează o măsurare a emisiilor de gaz de eșapament în conformitate cu testarea de tipul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
probele realizate pe bancul cu rulouri. 6. MĂSURAREA EMISIILOR DE POLUANȚI La începutul probei (0 km), și la fiecare 10 000 km ( 400 km) sau mai frecvent, la intervale regulate de până la 80 000 km se realizează o măsurare a emisiilor de gaz de eșapament în conformitate cu testarea de tipul I, conform ciclului descris în anexa I la pct. 5.3.1. Limitele ce trebuie respectate sunt cele de la pct. 5.3.1.4. din anexa I. Totuși, emisiile de poluanți pot
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
o măsurare a emisiilor de gaz de eșapament în conformitate cu testarea de tipul I, conform ciclului descris în anexa I la pct. 5.3.1. Limitele ce trebuie respectate sunt cele de la pct. 5.3.1.4. din anexa I. Totuși, emisiile de poluanți pot fi măsurate și conform exigențelor pct. 8.2. din anexa I. Diagrama tuturor rezultatelor emisiilor de eșapament în funcție de distanța parcursă, rotunjită la kilometrul cel mai apropiat, trebuie trasată la fel ca dreapta de regresiune corespunzătoare, calculată prin
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
I la pct. 5.3.1. Limitele ce trebuie respectate sunt cele de la pct. 5.3.1.4. din anexa I. Totuși, emisiile de poluanți pot fi măsurate și conform exigențelor pct. 8.2. din anexa I. Diagrama tuturor rezultatelor emisiilor de eșapament în funcție de distanța parcursă, rotunjită la kilometrul cel mai apropiat, trebuie trasată la fel ca dreapta de regresiune corespunzătoare, calculată prin metoda celor mai mici pătrate. In calculul dreptei de regresiune nu se va ține cont de probele la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
trece peste o limită cu o pantă negativă (punctul de interpolare la 6 400 km este mei ridicat decât punctul de interpolare la 80 000 km), punctul exact la 80 000 km rămânând inferior limitelor. Factorul multiplicativ de deteriorare pentru emisiile de eșapament se calculează după cum urmează: unde: Mi1 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 6 400 km. Mi2 = masa poluantului i în grame pe km, interpolare la 80 000 km. Valorile interpolate trebuie să fie date cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
1970, p.1. 17 JO L 197, 20.07.1983, p. 1. 18 JO L 36, 9.02.1988, p. 33 19 JO L 96, 3.04.1985, p. 25. 20 Dacă unul din cele trei rezultate obținute pentru o emisie oarecare de poluanți sau o combinație oarecare depășește cu peste 10% valoarea limită prevăzută la pct. 5.3.1.4. pentru vehiculul vizat, testarea poate continua în condițiile definite la pct. 5.3.1.4.2. (1) unde x este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de produse din fier, de la centrele de producție la vasta piață din capitală. Producția anuală de monede din cupru bătute în 1085 a ajuns la aproximativ șase miliarde de bucăți. Progresul cel mai remarcabil din economia Songului a fost prima emisie monetară guvernamentală de bani imprimați pe hârtie, cunoscuți sub numele de Jiaozi (și Huizi). Pentru tipărirea de bani de hârtie, curtea Song înființat mai multe fabrici conduse de guvern în orașele Huizhou, Chengdu, Hangzhou, și Anqi. Volumul forței de muncă
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
exploziilor de supernove despre care nu există dovezi scrise ale observațiilor. Data supernovei Cassiopeia A a fost determinată după ecoul luminos în raport cu nebuloasele, iar vârsta rămășiței de supernovă RX J0852.0-4622 s-a estimat din măsurători de temperatură și din emisiile de radiații gamma din descompunerea titanului 44. În 2009, s-au descoperit azotați în depozitele de gheață din Antarctica, ceea ce ar putea corespunde unor supernove din trecut. Întrucât supernovele sunt evenimente relativ rare la scara unei galaxii, și au loc
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
și praful interstelar din discul galactic. Căutările de supernove se clasifică în două categorii: cele concentrate pe evenimente apropiate și cele care caută explozii în spațiul mai îndepărtat. Din cauza expansiunii universului, distanța față de un obiect îndepărtat cu un spectru de emisie cunoscut poate fi estimată prin măsurarea deplasării spre roșu; în medie, obiectele mai îndepărtate se îndepărtează cu viteze mai mari decât cele apropiate, și au o deplasare spre roșu mai pronunțată. Astfel, căutarea se împarte între deplasarea mare și deplasarea
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
conform prezenței liniilor altor elemente și forma curbei de lumină (un grafic al variației luminozității aparente în timp). Supernovele de tipul II pot fi împărțite și mai mult pe baza spectrului. Deși majoritatea supernovelor de tipul II prezintă linii de emisie foarte largi, ceea ce indică viteze de expansiune de mai multe mii de kilometri pe secundă, unele au trăsături foarte înguste. Acest tip se numește tipul IIn, unde 'n' vine de la "narrow" ("îngust"). Supernovele care nu intră în clasificările normale intră
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
emisă în apropierea maximului curbei de lumină. Stelele ce produc supernove cu colaps al miezului sunt stele cu straturi exterioare extinse și care pot atinge un grad de transparență cu o expansiune relativ redusă. Mare parte din energia care alimentează emisia la maximul de luminozitate provine din unda de șoc ce încălzește și împinge straturile exterioare. Stelele ce generează supernove de tipul Ia, pe de altă parte, sunt obiecte compacte, mult mai mici (dar mai masive) decât Soarele, care trebuie să
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
absorbite de materialul aruncat, care astfel se încălzește și devine incandescent. Pe măsură ce materialul împrăștiat de o supernovă cu colaps al miezului se îndepărtează și se răcește, dezintegrarea nucleară ajunge în cele din urmă să devină principala sursă de energie a emisiei de lumină și în acest caz. O supernovă puternică de tipul Ia poate arunca 0,5-1,0 mase solare de nichel-56, iar o supernovă cu colaps al miezului probabil aruncă aproape 0,1 mase solare de nichel-56. Supernovele sunt o
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
sau sărături. Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificările geologice ale circuitului apei se produc relativ lent. Acțiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de gaze în atmosferă, despăduririle, extragerile de apă din cursuri de apă sau strate subterane și altele pot însă influența circuitul apei atât la scară locală cât și la scară planetară. Disciplina care se ocupă cu studiul influenței activităților umane
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
altor componente 47173 8540.9, 8541.90, 8542.90 Grupul 32.2 Emițătoare TV și radio, aparate pentru linii telefonice și telegrafice Clasa 32.20 Emițătoare TV și radio, aparate pentru linii telefonice și telegrafice 32.20.1 Aparate de emisie radio sau TV; camere de televiziune 472a 32.20.11 Aparate de emisie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie, radiodifuziune sau televiziune 47211 8525.10, .20 32.20.12 Camere de televiziune 47212 8525.30 32.20.2 Aparate electrice pentru linii telefonice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
TV și radio, aparate pentru linii telefonice și telegrafice Clasa 32.20 Emițătoare TV și radio, aparate pentru linii telefonice și telegrafice 32.20.1 Aparate de emisie radio sau TV; camere de televiziune 472a 32.20.11 Aparate de emisie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie, radiodifuziune sau televiziune 47211 8525.10, .20 32.20.12 Camere de televiziune 47212 8525.30 32.20.2 Aparate electrice pentru linii telefonice sau telegrafice 472b 32.20.20 Aparate electrice pentru linii telefonice sau telegrafice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Postul de radio informează ascultătorii cu subiecte din diverse domenii: politică, societate, economie, sport, mondenități, muzică. La data de 8 decembrie 2005 a fost lansat și site-ul www.infopro.ro Postul a fost închis după aproape 5 ani de emisie, pe 12 septembrie 2010, datorită ratingului slab din ultima vreme. Postul PRO FM a preluat astfel toate frecvențele . 4 ani mai târziu, acesta a reapărut, pe postul PRO FM, sub formă de bloc de programe, prezentând știrile, știrile sportive și
Info Pro () [Corola-website/Science/304102_a_305431]
-
html InfoPro făcea parte din a patra rețea națională de radio, cu o acoperire de 85 % din teritoriul României, deținând frecvențe (tabelul alăturat) de mare putere, pe site-urile SNR Radiocom. Pe 12 septembrie, Radio Info Pro și-a încetat emisia, locul lui fiind preluat de către ProFM. După doar trei luni de la lansarea postului de radio InfoPro, "Știrile de la ora 18.00" primeau, din partea Clubului Român de Presă, "Premiul pentru cea mai bună emisiune de știri". În 2007, Malina Neacșu și
Info Pro () [Corola-website/Science/304102_a_305431]
-
asociate care au efect asupra performanței sistemului (de ex. între modulator și camera de frânare) 2.1.4. Compatibilitate electromagnetică 2.1.4.1. Realizarea cerințelor de la punctul 4.6. din Anexa X privind EMC în termeni de susceptibilitate și emisii se face prin supunerea unui fișier tehnic sau a unei aprobări la un standard recunoscut (2). Fișierul sau documentul supus spre aprobare va include detalii despre metoda de testare, configurația (configurațiile) testate și rezultatele obținute. 3 DEFINIREA VEHICULELOR SUPUSE TESTULUI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
controlate electronic, comandă injecția de combustibil și limitează turația motorului prin intermediul unei "unități centrale de control" care primește permanent semnale de la senzori, dozând corect cantitatea de motorină injectată. Controlul precis al timpilor de injecție este secretul reducerii consumului și al emisiilor poluante. Timpii de injecție sunt măsurați în unghiuri de rotație ai arborelui cotit înainte de punctul mort superior. De exemplu, dacă unitatea centrală de control inițiază injecția cu 10 grade înainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecție de
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
grade. Avansul la injecție optim este dat de construcția, turația și sarcina motorului respectiv. Avansând momentul injecției (injecția are loc înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior) arderea este completă, la presiune și temperatură mare, dar cresc și emisiile de oxizi de azot. La cealalată extremă, o injecție întârziată conduce la ardere incompletă și emisii vizibile de particule Motorul diesel modern este o îmbinare a creațiilor a doi inventatori. În mare, rămâne fidel conceptului original al lui Rudolf Diesel
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
injecției (injecția are loc înainte ca pistonul să ajungă la punctul mort interior) arderea este completă, la presiune și temperatură mare, dar cresc și emisiile de oxizi de azot. La cealalată extremă, o injecție întârziată conduce la ardere incompletă și emisii vizibile de particule Motorul diesel modern este o îmbinare a creațiilor a doi inventatori. În mare, rămâne fidel conceptului original al lui Rudolf Diesel, adică combustibilul este aprins prin comprimarea aerului din cilindru. Însă, aproape toate motoarele diesel de azi
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
folosite pe scară mare în industria auto și navală începând din anii timpurii 1950 până în anii 1980, când injecția directă a progresat semnificativ. Motoarele cu injecție indirectă sunt mai ieftine și mai ușor de construit pentru domeniile de activitate unde emisiile poluante nu sunt o prioritate. Chiar și în cazul noilor sisteme de injecție controlate electronic, motoarele cu injecție indirectă sunt încet înlocuite de cele dotate cu injecție directă, care sunt mult mai eficiente. În perioada de dezvoltare a motoarelor diesel
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
montate în partea superioara a camerei de ardere și nu într-o antecameră. Exemple de vehicule dotate cu astfel de motoare sunt Ford Transit sau Rover Maestro, având ambele motoare fabricate de Perkins. Problema acestor motoare era zgomotul excesiv și emisiile de fum. Din această cauză aceste motoare au fost la început montate doar pe vehicule comerciale - excepția notabilă fiind autoturismul Fiat Croma. Consumul era cu 15 - 20 % mai scăzut decât la un motor diesel cu injecție indirectă, îndeajuns să compenseze
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]