43,803 matches
-
din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere de minte (lipsit de memorie). Pravilistul definește alienarea "când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte"35, termen utilizat și astăzi în limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor lipsite de minte: "ca să nu se înnece anii cei trecuți a toate țerile și apoi să nu se poată ști ce au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al XVIII-lea acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are pe dracul într-însul" s-au păstrat însă, în limbajul popular actual, cu oarecare modernizare a sensului lor primitiv. Cel mai general termen ilustrând alienarea este nebunia. Sensul acestei noțiuni, ubicuitară în România, este foarte bine definit și în Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie Cantemir, peste mai bine de un secol, amintește de năbădac: "Aspis iaste în chipul amaragdului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acoperire științifică prin expresivitatea sa: ne referim la exaltație, exaltațiune, termen care în secolul al XVIII-lea a avut o mare circulație sub forma de esaltat. Esaltațiunea mintală a fost formularea cea mai folosită în raporturile oficiale (nemedicale) și în limbajul curent în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în Moldova. Am amintit, de asemenea, de hipochondrie (ipogondria). Pompei Samarian 47 reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir, care scrie că un sultan Mohamed, detronat în 1687, a murit de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate minimaliza, totuși, rolul ei în trecut, ca și importanța ei în conturarea unei anumite optici care a supraviețuit. Este remarcabilă și bogăția și expresivitatea plastică cu care, într-o perioadă de criză medicală națională, a înlocuit, în măsura posibilului, limbajul științific. Ne amintim, în acest sens, afirmația filologului francez contemporan Henri Jacquier: "Puține limbi, dintre acelea ca re fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
munca aceea de elaborare fiind dusă exclusiv de popor, limba a ieșit la capăt cu o expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur Al., Studii de lingvistică generală, București, 1956. 4. Hașdeu B. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de făcut"). Procedeul acesta deveni obișnuit în preajma anilor 1900. De altfel, în ultimul deceniu și numărul cererilor de internare a devenit enorm. Am putut număra sute de cereri, deși, desigur, cele mai multe nu au ajuns până la noi. Aceste cereri mențin același limbaj psihiatric, utilizând termenul de "esaltat" sau "esaltațiune mintală", specific limbajului public, și termenii "alienat" și "alienațiune", în cazul medicilor sau al oficialității. Se remarcă, parcurgând aceste documente, nivelul relativ ridicat al diagnosticului și limbajului psihiatric adecvat al medicilor din diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
altfel, în ultimul deceniu și numărul cererilor de internare a devenit enorm. Am putut număra sute de cereri, deși, desigur, cele mai multe nu au ajuns până la noi. Aceste cereri mențin același limbaj psihiatric, utilizând termenul de "esaltat" sau "esaltațiune mintală", specific limbajului public, și termenii "alienat" și "alienațiune", în cazul medicilor sau al oficialității. Se remarcă, parcurgând aceste documente, nivelul relativ ridicat al diagnosticului și limbajului psihiatric adecvat al medicilor din diferitele comisii, stilul diferitelor documente medicale psihiatrice. Sub acest aspect, evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
până la noi. Aceste cereri mențin același limbaj psihiatric, utilizând termenul de "esaltat" sau "esaltațiune mintală", specific limbajului public, și termenii "alienat" și "alienațiune", în cazul medicilor sau al oficialității. Se remarcă, parcurgând aceste documente, nivelul relativ ridicat al diagnosticului și limbajului psihiatric adecvat al medicilor din diferitele comisii, stilul diferitelor documente medicale psihiatrice. Sub acest aspect, evoluția a atins un nivel ridicat odată cu venirea lui P. Zosin ca medic al ospiciului. În jurul anului 1900, ospiciul trăia ultimii ani. Apariția Spitalului Socola
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cu toate acestea, activitatea doctorului Zosin a ridicat între 1898 și 1904 asistența medicală a bolnavilor de la Neamț la un nivel neatins până atunci. Trecând în revistă foile de observație din ultimul deceniu al ospiciului, ne impresionează caracterul lor științific, limbajul evoluat, ținuta modernă a acestor documente. În 1905, ultimii bolnavi ai ospiciului au fost transferați la Socola. Ospiciul Neamț: Sumar internări PERIOADA 1850-1860 1960-1870 1870-1880 1880-1890 1890-1900 TOTAL REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 116 221 209 349 1119 Manie 180
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihiatrie nu au fost însă continuate de medicii respectivi. Doctorul Minis a practicat mai târziu psihiatria, dar nu a avut o activitate științifică. Abia după 1860 apar lucrări de psihiatrie. Cele mai multe au meritul de a fi contribuit la profilarea unui limbaj psihiatric românesc și de a fi răspândit câteva idei mai noi în lumea medicală și în cercurile mai largi, intelectuale, având însă o valoare științifică originală. Cu puține excepții, lucrările cu subiecte psihiatrice nu au depășit un evident diletantism nici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
drept că mai devreme un delegat al comitetului de bloc își făcuse apariția ca să-l felicite pe Mihai (totul se află, totul se știe în această lume închisă și strict supravegheată) și, cu acea ocazie, îi chemase, într-un imperturbabil limbaj de lemn, la obștescul ritual de muncă patriotică. Voluntară însă într-un oximoron de esență colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acum? Bine! Atunci vino-ncoace! (îl ia de mînă, îl duce pe scenă și îl așează pe scaun) Spune! Acu' ești ca nou, așa că dă-i drumu'! (tot ce urmează trebuie să fie sub o tensiune maximă violență gestuală, de limbaj, replicile sînt strigate, urlate sau gîfîite, sugrumate de frică sau disperare) Gh. P. unu: (ridicîndu-se de pe scaun) Ce dracu' vrei de la mine! (vrea să plece de pe miniscenă) Ia mai lasă-mă-n pace! Gh. P. doi: Stai aici! Unde te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de roluri tematice................................................................ 131 4.2.2. Ierarhii.......................................................................................... 132 4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2.2. Ierarhii.......................................................................................... 132 4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Schiefner 61), dar descrierea instrumentalului din lak, comparată cu descrierea instrumental-ergativului din tabassaran, arată că e vorba despre același caz. Instrumentalul redă nu numai instrumentul acțiunii, ci și cauza inițială a acțiunii, motivul sau agentul: calba mazra-inu iuš undi 'din cauza limbajului său, el a fost mutilat'; us u-inu q'unXundi 'prin fratele său, datorită fratelui său, el a crescut'. Prin urmare, acest caz redă clar depărtarea. (b) Locul ergativului în sistemul cazual bidimensional În limba avar, cazul ergativ (numit instrumental la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care conține, pe lângă articolul din 1993 îmbogățit, și un capitol intitulat Categories and Transformations, o aplicație a programului minimalist, care îmbogățește articolul-program. PM a luat naștere din confirmarea tezei GB privind arhitectura de tip Principii și Parametri a facultății de limbaj și din cercetările care au urmat acestui moment. PM conține o teză profundă din punct de vedere epistemologic, numită, în lucrările de specialitate, teza minimalistă forte: facultatea umană de limbaj este un sistem cu un design optim și cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
privind arhitectura de tip Principii și Parametri a facultății de limbaj și din cercetările care au urmat acestui moment. PM conține o teză profundă din punct de vedere epistemologic, numită, în lucrările de specialitate, teza minimalistă forte: facultatea umană de limbaj este un sistem cu un design optim și cu o organizare desăvârșită care ne conduc la ideea că avem a face cu funcționarea internă a unui set de legi computaționale foarte simple și foarte generale în mintea umană, subordonate unor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mod convențional în sintactice, semantice, "proiecționiste", "(neo)construcționiste" și cognitive, se întrepătrund adesea și, în multe situații, ideile circulă de la o teorie la alta. Secțiunea se încheie cu o exemplificare a posibilității de a studia clasa inacuzativelor din perspectiva achiziției limbajului și a deficiențelor de limbaj. 4.1. Abordări sintactice Perspectiva (exclusiv) sintactică apare la Rosen (1984, apud Levin și Rappaport Hovav 1995: 5−7), care arată că verbele inacuzative au în comun o anumită configurație sintactică, dar nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proiecționiste", "(neo)construcționiste" și cognitive, se întrepătrund adesea și, în multe situații, ideile circulă de la o teorie la alta. Secțiunea se încheie cu o exemplificare a posibilității de a studia clasa inacuzativelor din perspectiva achiziției limbajului și a deficiențelor de limbaj. 4.1. Abordări sintactice Perspectiva (exclusiv) sintactică apare la Rosen (1984, apud Levin și Rappaport Hovav 1995: 5−7), care arată că verbele inacuzative au în comun o anumită configurație sintactică, dar nu există o proprietate semantică pe care aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o constrângere asupra asocierii verbului cu structurile sintactice. Există deci o corelație între proprietățile lexicale ale predicatelor și structurile sintactice în care acestea apar. De asemenea, există o corelație puternică între sens și structură, corelație care poate explica rapiditatea achiziției limbajului. Natura acestei corelații este diferită de la o teorie la alta. Arad optează pentru abordarea bazată pe predicate (nu pe intrările lexicale) și pe structura evenimentului (nu pe rolurile tematice). Autoarea îl urmează pe Tenny (1992: 2)78, care a formulat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vedere tehnologic, avortul este din ce în ce mai puțin un fenomen cu cauză internă. În modelul tranzitiv, femeia nu mai este entitatea afectată, ci Instigatorul care acționează asupra fetusului, care devine din coparticipant entitate afectată. 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj 4.6.1. Babyonyshev, Fein, Ganger, Pesetsky și Wexler (2001) au studiat diferențele de reprezentare a lanțurilor A (tematice) care leagă subiectul tematic de poziția obiectului, în limbajul copiilor. Autorii au pornit de la ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
puțin un fenomen cu cauză internă. În modelul tranzitiv, femeia nu mai este entitatea afectată, ci Instigatorul care acționează asupra fetusului, care devine din coparticipant entitate afectată. 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj 4.6.1. Babyonyshev, Fein, Ganger, Pesetsky și Wexler (2001) au studiat diferențele de reprezentare a lanțurilor A (tematice) care leagă subiectul tematic de poziția obiectului, în limbajul copiilor. Autorii au pornit de la ideea că, în limbajul adulților, verbele inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj 4.6.1. Babyonyshev, Fein, Ganger, Pesetsky și Wexler (2001) au studiat diferențele de reprezentare a lanțurilor A (tematice) care leagă subiectul tematic de poziția obiectului, în limbajul copiilor. Autorii au pornit de la ideea că, în limbajul adulților, verbele inacuzative implică lanțuri A, pe când copiii mici nu au capacitatea de a reprezenta aceste lanțuri (Borer și Wexler 198790, 199291). De altfel, capacitatea de a reprezenta construcțiile pasive ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]