47,058 matches
-
de recreație, romanele sale unesc enciclopedia (deci discursul didactic) și ficțiunea narativă în jurul unui același pivot textual: descrierea și chiar descrierea în forma sa extremă: enumerația. Operînd un decupaj, o ordonare, o clasare a elementelor unei lumi calchiate după modelul discursului științific, scriitura verniană urmează o strategie analizată de R. Barthes în una din Mitologiile sale (1957). În maniera unui enciclopedist sau a unui pictor olandez, J. Verne face inventarieri, stabilește cataloage. Să ne amintim că pentru Hetzel, în prefața primului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ci întreținea anumite vise, anumite iluzii. Acest film le-a plăcut pentru că descria Vestul despre care ei voiau să-și amintească... Nu puteam sublinia mai bine de atît rolul activ al reprezentării specta-torului-cititor în (re)construirea descriptivului. Obiectul reprezentării obiectul discursului nu este doar descoperit, ci este recunoscut. Este ceea ce subliniază M. Riffaterre cu privire la text: Textul nu este doar descoperit pe parcusul lecturii: el este recunoscut, comparat cu frazele stereotipe pe care le reproduce sau le transformă; mimesis-ul este în întregime
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în relație, pe de altă parte, ce cuprinde asimilarea despre care am discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lasă loc fie ASIMILĂRILOR despre care s-a vorbit mai sus (ASM. Comparație, ASM. metaforă și ASM. reformulare), de rang 1 (Pd. ASM legate de tema-titlu ca individ-argument al macropropoziției), fie o punere în SITUAȚIE care deschide, și ea, obiectul discursului către un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind la rîndul ei dominată de categoria spațiului (SIT Loc: " În partea de jos a orașului Limoge, la intersecția străzii Poștei vechi cu" din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
printr-o tematizare (internă lui Pd(1)SIT), "noua muzică braziliană" este descrisă la rîndul său: 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii Pentru a urmări funcționarea tuturor propozițiilor descriptive într-un alt tip de discurs, să analizăm, pe scurt, două paragrafe ale unei lecții de științe ale naturii despre broască: (38) Să privim cu atenție o broască vie: culoarea sa predominantă variază de la verde la maroniu, cu pete negre. Abdomenul este alb. Trunchiul, scurt și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ea] era nou-nouță; îi lucea cozorocul. Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 Cu toate că se referă, în mare, la descrierea lui Charles Bovary, să analizăm această secvență în relativa sa autonomie. Primul paragraf citat (P0) tematizează, de altfel, un obiect al discursului: șepcile elevilor sau, de fapt, mai general, raportul metonimic șapcă-subiect care o poartă. Din "obicei" reiese că trebuie să știi să te debarasezi de ea, de ceea ce este tematizat, adică șapca, pe cînd cea a lui Charles va arăta, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este reintrodus în povestire. În ce privește dimensiunea configurațională a textului literar, trebuie să spunem, pentru a concluziona cu afirmațiile lui P. Macherey, că nu trebuie să uităm că: "actul scriitorului se realizează în întregime la nivelul unui singur enunț; acesta constituie discursul și este constituit, la rîndul său, de acest unic discurs [...]; întregul adevăr sau întreaga validare se regăsește cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trebuie să spunem, pentru a concluziona cu afirmațiile lui P. Macherey, că nu trebuie să uităm că: "actul scriitorului se realizează în întregime la nivelul unui singur enunț; acesta constituie discursul și este constituit, la rîndul său, de acest unic discurs [...]; întregul adevăr sau întreaga validare se regăsește cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența analizată se înscrie în contextul mai vast ce îl are
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că nu trebuie să uităm că: "actul scriitorului se realizează în întregime la nivelul unui singur enunț; acesta constituie discursul și este constituit, la rîndul său, de acest unic discurs [...]; întregul adevăr sau întreaga validare se regăsește cristalizată la suprafața discursului" (1966, p. 74). b. Dimensiunea secvențială a paragrafului 7 (de la fraza 1 la fraza 4) Este evident că secvența analizată se înscrie în contextul mai vast ce îl are drept obiect al descrierii pe "noul venit" [înlănțuirea de la (40) și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
frază lungă, reținem faptul că punctuația în P4 marchează juxtapunerea (parataxică) a celor două propoziții de bază, complementare (Pd. SIT și Pd. ASM) celor pe care le-am văzut operînd în P1 și P2 și care pun în relație obiectul discursului: Tema-titlu + tranziție + Rh1, pentru P4, și sub-tema-titlu + Rh2 (tranziția fiind rematizată), pentru P4'; din care rezultă schema următoare: Insistăm asupra reliefării adjectivului "nou-nouță" de la sfîrșitul paragrafului (Rh din P4) care face din nou trimitere la "nou-venit": trăsăturile lui Charles Bovary
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cazurilor ele nu se deosebesc de secvențele narative. De exemplu, într-un articol consacrat descrierii de acțiuni (action description) T. A. van Dijk (1977b, p. 1 și 6) ia în considerare atît povestirile, cît și rapoartele poliției: Multe tipuri de discurs conțin fraze care denotă acțiuni, însă aceasta nu înseamnă că ele au doar funcția de a reda descrierea unei acțiuni. Discursul care are drept funcție principală descrierea acțiunii va fi numit discursul acțiunii. Un exemplu bine cunoscut îl constituie povestirile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
van Dijk (1977b, p. 1 și 6) ia în considerare atît povestirile, cît și rapoartele poliției: Multe tipuri de discurs conțin fraze care denotă acțiuni, însă aceasta nu înseamnă că ele au doar funcția de a reda descrierea unei acțiuni. Discursul care are drept funcție principală descrierea acțiunii va fi numit discursul acțiunii. Un exemplu bine cunoscut îl constituie povestirile, însă în aceeași categorie poate intra la fel de bine și un regulament interior din cadrul poliției. În descrieri de acțiuni complexe, de ex.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestirile, cît și rapoartele poliției: Multe tipuri de discurs conțin fraze care denotă acțiuni, însă aceasta nu înseamnă că ele au doar funcția de a reda descrierea unei acțiuni. Discursul care are drept funcție principală descrierea acțiunii va fi numit discursul acțiunii. Un exemplu bine cunoscut îl constituie povestirile, însă în aceeași categorie poate intra la fel de bine și un regulament interior din cadrul poliției. În descrieri de acțiuni complexe, de ex. povestirile, și în mod special în narațiunile literare, diferitele aspecte ale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indici tipografici, abrevieri, indicații cifrate și vocabular (specializat sau nu). Textul reținut, 4, este cel care totalizează maximum de criterii congruente. EXERCIȚIUL A.4. În același sens, se poate cu ușurință alege o temă-titlu identică cu manifestările sale textuale, în discursuri diferite (aceasta pentru a ieși din limitele impuse de schema 1 din partea a doua). De exemplu, orașul Rouen poate fi studiat în Doamna Bovary, în Bel Ami și în Ghid turistic (cf. studiului lui Mieke Bal, 1980). De asemenea, ar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
toate celelalte insecte, neștiutoare, devin prizoniere prin orice gest sau încercare disperată de a scăpa din ea... Dar, mai întîi, cum procedează el? Oare dintr-o singură mișcare? Sau lăsîndu-se dus, fără a lăsa să-i scape nici un moment firul discursului, pentru ca apoi să revină de nenumărate ori, pe diverse căi, în punctul din care a pornit. Fără să lase un rînd, pe unde să nu fi trecut unde să nu-și fi pus amprenta în împletitura firului, cît și în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
transferuri succesive: de exemplu: opera sa de bale devine opera mea de bale. Izotopiile, cea a lumii lucrurilor (păianjenul, pînza, prada sa) și cea a lumii cuvintelor (autor, text, cititor) sînt coprezente și se întrepătrund de-a lungul textului: firul discursului său, etimologia text-țesut(e) (dar autentic țesute) etc. Golirea de sens a nomenclaturii este aici minimă, iar asimilarea metaforică sistematică (după chipul și asemănarea sa, trebuie să lansez fraze...). B. Exerciții de producție 1. Exerciții de contextualizare Principiu: se dă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118, 134 eterogenitate 20, 46, 52
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
131, 168, 186, 188, 189, 193 izotopie 64, 66, 99, 112, 120, 121, 124, 132, 146, 156, 185, 205, 216, 229-232, 235, 236 justificare 35, 49, 55, 78, 206, 229 L locus amoenus 18-21, 23, 24, 87 M macro-act de discurs 93, 99, 100, 115 macro-propoziție 93, 94, 98, 107-109, 114, 146, 147, 149, 150, 159, 177-180, 193, 233 macrostructură semantică 93, 99, 100, 113, 114, 122, 129, 130, 132, 139, 142, 177, 189, 193 matezică (funcție) 34, 45, 58, 65
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol.I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vizează un sens restrâns al lui noi și o dorință de izolare. A petrece are două sensuri tari; ambele indică însă o pierdere: de timp sau de sine. * În dorința sa de a depăși tendința de totalizare nu riscă oare discursul antimetafizic să forțeze diferențe? Și posibilitatea diferențelor nu este deschisă tocmai de existența unui fond unitar? Relevantă îmi pare una din definițiile în care s-a încercat încadrarea gândirii lui Michel Foucault: "A introduce constrângerea sistemului și discontinuitate în istoria
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și încurcându-și) talentul artiștii, unul din semnele presimțirii limitei putând fi neliniștea (având ca "maximă" angoasa). A avea dreptate dă seama de o rostire adecvată (la ce?) a realității sau de orientarea înspre dominație a unuia sau altuia dintre discursuri? Pentru cea de-a doua variantă a avea dreptate înseamnă a avea putere; fapt deosebit de evident în sfera politicului. Numai că aici ordinea pare a fi inversă: cel puternic are întotdeauna dreptate, acest tip de legătura între putere și dreptate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
politicului. Numai că aici ordinea pare a fi inversă: cel puternic are întotdeauna dreptate, acest tip de legătura între putere și dreptate legitimând opoziția făcută puterii (fiind una din premisele terorismului), din dorința de a legitima un alt tip de discurs (care va fi însă legitimat tot prin intermediul puterii). Se ajunge astfel la formula: putere = dreptate → dominație → opoziție = dreptate → putere (asumarea unui discurs considerat drept, just, legitim etc. constituind nucleu de condensare a puterii ce urmează să domine) → dominație. Altfel spus
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
legitimând opoziția făcută puterii (fiind una din premisele terorismului), din dorința de a legitima un alt tip de discurs (care va fi însă legitimat tot prin intermediul puterii). Se ajunge astfel la formula: putere = dreptate → dominație → opoziție = dreptate → putere (asumarea unui discurs considerat drept, just, legitim etc. constituind nucleu de condensare a puterii ce urmează să domine) → dominație. Altfel spus, schema conflictelor este: puterea ce are un discurs (nu interesează aici faptul că și această putere s-a constituit tot pe critica
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
puterii). Se ajunge astfel la formula: putere = dreptate → dominație → opoziție = dreptate → putere (asumarea unui discurs considerat drept, just, legitim etc. constituind nucleu de condensare a puterii ce urmează să domine) → dominație. Altfel spus, schema conflictelor este: puterea ce are un discurs (nu interesează aici faptul că și această putere s-a constituit tot pe critica altui discurs) domină, având de partea adversă opoziția ce utilizează alt discurs (de obicei unul identitar, ce vizează eliberarea de ceva, fără a preciza neapărat către
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]