42,790 matches
-
Învățarea prin înțelegere (comprehensiunea). În antrenament, ca și în viață, ne confruntăm adesea cu probleme care trebuie rezolvate fără sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-o confruntare activă. În învățarea prin condiționare aparentă, activitatea elevului/sportivului este cea care determină și antrenează consolidarea. În situația în care mutațiile actuale au generat un învățământ ce se bazează pe organizarea unor consolidări structurate, el riscă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățare noțiunile învățate pot fi mai ușor transferabile altor forme de activități. Acest tip de învățare se folosește după ce sportivul a asimilat deja anumite structuri de bază ale problemelor ce urmează a fi învățate. Ea este facilitată dacă problema de rezolvat este adaptată gradului de experiență a elevului și dacă utilizarea noțiunilor pe care le posedă elevul deja, este ajustată printr-o alegere judicioasă a sarcinilor de îndeplinit. În acest tip de învățare se prezintă elevului sarcini globale ce se adresează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
poate fi o alternativă viabilă procesului de învățare clasică, în cele mai multe probe tehnice de atletism, randamentul ei fiind maxim. (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002). Pentru favorizarea învățării deprinderilor motrice, elevul/sportivul trebuie să se confrunte cu o problemă motrică de rezolvat; condiția esențială în rezolvarea acestora este ca soluția să fie accesibilă. Brunnelle și Joussignant, 1988, citați de J.P. Fornase în 1990, pun în discuție și găsește sensurile expresiei de ,,dificultate optimală”; aceasta presupune programarea unor sarcini de învățare cu o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de zbor. Dacă ritmul de trei pași constituie mecanismul de bază în alergările de garduri pe distanțe scurte, acțiunea de trecere a gardului constituie veriga principală a tehnicii. Pierderile de viteză cauzate de trecerea gardului pot fi evitate dacă sunt rezolvate unele premise ale unei tehnici raționale și anume: * un atac efectuat cu o pierdere minimă de viteză orizontală; * un zbor limitat (minim), printr-o înălțare minimă a centrului general de greutate (C.G.G.); * aterizare într o poziție favorabilă continuării alergării. Timpul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
constituite din rotații compensatorii. La săritura în înălțime, tehnicile de zbor se construiesc în primul rând pe rotații reale, peste care se suprapun rotații compensatorii. La înălțime bătaia necentrată este o condiție indispensabilă deoarece numai ridicarea C.G.G. peste ștachetă nu rezolvă problema trecerii acesteia. Acțiunea de trecere a ștachetei cu eficiență presupune și luarea unor poziții economicoase, caracterizate prin interpunerea între ștachetă și C.G.G. a unei părți cât mai reduse de masa corpului și situarea, C.G.G. chiar sub nivelul ștachetei prin
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng (al 10-lea, al 12-lea sau al 14-lea pas) într-un anum zenta punctul de începere a pașilor de aruncare. Pe parcursul primilor 2 pași de aruncare atletul rezolvă plasarea suliței înapoi (retrager Pe parcurs ă a picioarelor și a bazinului înainte (pasul 3) și aducerea corpului în tensiunea “arcului întins” în vederea executării unui efort final eficient (pasul 4). Primul pas, din seria celor 4, executat de pe piciorul stâng
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a cluburil ațiilor sportive care au spații corespunzătoare de practicare a probei în condiții de securitate. Mecanismul de bază al aruncării ciocanului est a pregătirii de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar. Aruncătorul începe acțiunea de aruncare din marginea dinapoi a cercului și, datorită particularităților de execuție a piruetelor (acestea sunt în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru examinare un context mai amplu. Revenind la structurile cu verbul a (se) părea, menționăm că acesta acceptă dubla posibilitate de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Revenind la structurile cu verbul a (se) părea, menționăm că acesta acceptă dubla posibilitate de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției: Problema pare rezolvată.” Când însă construcțiile cu verbul a (se) părea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției: Problema pare rezolvată.” Când însă construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură activă, atunci procesul de derivare se realizează
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției: Problema pare rezolvată.” Când însă construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură activă, atunci procesul de derivare se realizează prin trecerea subiectului din subordonată înaintea verbului, adică prin „ridicare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
serios. Pare / că greșeala este gravă. „Ridicarea” subiectului: serios. e gravă. Este caracteristic pentru construcțiile cu verbul a părea faptul de a apărea în mai multe variante, determinate de variatele moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gravă. „Ridicarea” subiectului: serios. e gravă. Este caracteristic pentru construcțiile cu verbul a părea faptul de a apărea în mai multe variante, determinate de variatele moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
e gravă. Este caracteristic pentru construcțiile cu verbul a părea faptul de a apărea în mai multe variante, determinate de variatele moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu verbul a părea faptul de a apărea în mai multe variante, determinate de variatele moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
faptul de a apărea în mai multe variante, determinate de variatele moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
moduri de realizare a impersonalului dat. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Se pare / \ că este rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rezolvată problema. să fie rezolvată problema. Îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare / \ că este rezolvată problema. Problema îmi (îți, îi, ne, vă, le) pare rezolvată. să fie rezolvată problema. Mi (ți, i, ni,vi, li) se pare / \ că este rezolvată problema. Problema mi (ți, i, ni, vi, li) se pare rezolvată. După cum observăm, pentru verbul a (se) părea, valoarea impersonală se păstrează și în situația prezenței formelor neaccentuate de dativ ale pronumelui personal (pentru toate persoanele). De obicei, verbele impersonale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în mintea și obișnuința sătenilor, încât, vrând-nevrând, a trebuit să supraviețuiască sub diferite forme timp îndelungat. Iată și câteva date documentare în plus menite să întărească punctul de vedere expus mai sus. În anul 1832, Judecătoria ținutului Tecuci avea de rezolvat un litigiu iscat între „Toader Neculau și Ioniță Grigoriu, răzăși de moșia Umbrărești din bătrânul Mane și Cerchez” în urma plângerii că pe „acești doi bătrâni din arătatul hotar (Umbrărești, I. S.) ni se înpresoară cu viile, livezi și grădini tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și fiul acestuia, Iordache, vor deține la vremea lor funcția de căpitan la ținutul Tecuciului. Toți erau oamenii de încredere ai boierilor mari în satele stăpânite de către aceștia și pe dânșii se bizuiau înaltele autorități de stat atunci când aveau de rezolvat probleme de natură militară, fiscală, administrativă, juridică. Credem că nu greșim dacă apreciem că ei reprezentau ceea ce cronicile noastre numesc de multe ori în împrejurări specifice „țara”. Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache vel stolnic și pe Negre Apostol fost vel căpitan să rezolve o jalbă a locuitorilor din satul Bucești, aflați în pricină cu egumenul mănăstirii lui Adam pentru moșia Dimăcenii, deoarece, explică domnitorul în porunca dată boierilor, „ar fi luat Iorest egumenul hotarnic pe răposatul Toader Costache vel spătar și pe tine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între conduși și conducători, ambele părți datorând ascultare una alteia, în sensul că cei mulți ascultau, respectau și urmau reglementările ce asigurau bunul mers al treburilor obștii în întregul ei, dar când și conducerea (oamenii buni și bătrâni) asculta și rezolva problemele obștii, diferitele litigii, fără părtinire și favoruri; 2) cel nou, când ascultarea, ca instituție, devine unilaterală, în sensul că obștea primește silită un stăpân autoimpus sau impus (boier, egumen) de care satul trebuie să asculte. În primul caz, atributul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]