44,063 matches
-
fel, să fie garantată calitatea inițiativelor de politici publice ale administrației publice (chiar În ciuda unor sisteme funcționale de măsurare a performanței). În aceste condiții, caracteristicile unei abordări de politici publice, ca formă de coagulare a acțiunii colective, devine sursa unui discurs reformator la nivelul administrației publice deoarece modalitățile de justificare a intervențiilor administrației publice trebuie adaptate la presiunile pieței, ale căror mecanisme nu permit existența unui actor privilegiat și discreționar cum este statul, cu atât mai mult a unuia care Încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Europei Unite. Justificarea materializării unei astfel de idei este dată de genul de beneficii pe care ar putea să le obțină constituenții ei. Singura problemă rămasă este de a detecta modul În care aceste beneficii pot fi identificate sau măsurate. Discursul despre politicile publice În relația cu administrația se referă la acest capitol al relațiilor politice, În care beneficiile sunt obținute pentru a justifica „contractul” Încheiat. În acest demers, s-ar putea ca una dintre perspective să fie predominantă, pe când cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Facultății de științe Politice (SNSPA). A absolvit cursurile Masteratului de Studii Europene În cadrul Universității din Geneva În mai 2003. În prezent, este doctorand În cadrul aceleiași universități și, totodată, coordonator de programe În cadrul Fundației Internaționale SPOLU, implicată În influențarea și promovarea discursului despre politicile publice pentru romi. Gabriel Hâncean este licențiat În sociologie al Facultății de științe Politice (SNSPA) În anul 2003. A ocupat postul de director al Departamentului de Cercetare din cadrul Institutului pentru Studiile Comunicării. În prezent, este doctorand În cadrul SNSPA
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
diminua riscurile reciproce asociate Întreprinderii. Implicațiile tranziției de la sistemul clientelar la cel formal au fost majore și amplu discutate. Modelul formal reprezintă punctul de pornire al discuțiilor actuale despre subiect, În special În Europa, iar organizarea politică românească, dar și discursul public intern Îi sunt predominant tributare. În ultimul secol, modelul a suferit, pe rând, influențe keynesiene și neokeynesiene, iar apoi behavioriste și monetariste. Ultima sa variațiune importantă este denumită New Public Management (NPM), care denumește un val de reforme ale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care depinde gradul de utilitate a acestor măsuri. Măsurile aduse În discuție se referă la introducerea planurilor strategice, respectiv a documentelor de politici publice la nivelul ministerelor. Premise și presupoziții. O premisă este parte componentă a unui raționament. În cadrul unui discurs, premisele sunt utilizate În vederea obținerii, pe baza unui argument, a unei concluzii. Adevărul unei concluzii este fundamentat pe adevărul premiselor, precum și pe corectitudinea procesului de extragere a concluziei din premise. Presupozițiile, În sensul folosit În această lucrare, constituie fundamentul formulării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
toate problemele cu care se confruntă minoritatea și formarea unui corp de romi bine pregătiți, În diverse domenii, care să provoace sistemul majoritar. Noua generație, fiind influențată foarte mult de programele de formare europene și americane (Trehan, 2001), Își concentrează discursul mai mult pe limbajul tehnic european specific sistemului complex al Uniunii Europene. S-au creat și instrumentele necesare În acest sens: Planul Național de Incluziune Socială (pentru care problemele sociale ale romilor sunt o prioritate), Planul Național de Acțiune pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Într-un anumit context național (În special În țările În curs de dezvoltare, unde normele internaționale au o importanță strategică) (Keck și Sikkink, 1998; Risse și Sikkink, 1999). La Începutul anilor ’90, erau câțiva reprezentanți tineri romi care au preluat discursul internațional cu privire la protecția drepturilor omului și ale minorităților (reprezentanții „elitei autonome” de care aminteam mai sus). Acești tineri au fost cei care au beneficiat de sprijinul instituțiilor internaționale În crearea unei puternice societăți civile rome. Rolul donorilor internaționali (aici avem
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
finanțare externe, făcându-le vulnerabile față de grupul care Îl reprezentau (Trehan, 2001, p. 136). Au avut romii capacitatea de a-și impune propria politică, propriile priorități pe agenda publică (națională și internațională)? Au fost romii În stare să creeze un discurs propriu, care să fie preluat după aceea de către ceilalți actori publici (naționali și internaționali)? Din datele prezentate În acest articol, tindem mai degrabă să afirmăm că cei care au reprezentat interesele romilor (din 1990 până astăzi) mai degrabă s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
existent și au folosit acest context pentru a promova anumite politici publice pentru minoritate. Dacă În primele două perioade de politici publice pentru romi au existat oameni și organizații ale romilor care și-au păstrat propria agendă și au folosit discursul internațional pentru promovarea unei politici publice pentru propria minoritate, În cea de-a treia perioadă, agenda proprie a organizațiilor este „pierdută”, deoarece asistăm la o schimbare de generații În cadrul acestor structuri. Noua generație, tânără, vorbitoare de limbi străine, formată În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru propria minoritate, În cea de-a treia perioadă, agenda proprie a organizațiilor este „pierdută”, deoarece asistăm la o schimbare de generații În cadrul acestor structuri. Noua generație, tânără, vorbitoare de limbi străine, formată În spiritul ideilor occidentale, va favoriza un discurs mai aproape de interesele instituțiilor internaționale, ale donorilor (Trehan, 2001). 3.3. Modele de transfer al politicilor În funcție de perioada aplicării politicilor publice pentru romi, am putea identifica anumite modele de transfer al politicilor de la nivel internațional la nivel național. Perioada 1990-1997
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
având componente semnificative pentru romi; Planul Național de Dezvoltare - instrument prin care sunt stabilite principalele priorități pentru a primi fonduri structurale din partea Uniunii Europene, romii având un loc rezervat), iar societatea civilă romă Începe să devină din ce În ce mai „tehnică”, promovând un discurs specializat și participând la elaborarea principalelor politici care-i vizează pe membrii săi. Transferul de politici se desfășoară În felul următor: a) direcțiile generale din cadrul Comisiei Europene lucrează direct cu ministerele de resort din România pentru a elabora principalele politici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care să reprezinte Într-adevăr, interesele acestei minorități. Cele mai multe organizații ale romilor sunt acuzate că doar se pliază În fața intereselor celorlalți actori, nefiind capabile să propună propria agendă. Odată cu Întărirea organizațiilor de romi, ar fi trebuit să apară și propriul discurs, care să fie promovat În cadrul societății românești. Din păcate, acesta Încă nu a sosit; c) fiind dezvoltate mai multe structuri de reprezentare a romilor (guvernamentale și non-guvernamentale), există riscul accentuării luptei pentru putere și control al principalelor resurse, pierzându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
capabilă să-și promoveze propriile priorități pe agenda publică. Până În prezent, promovarea propriilor priorități Încă mai are de așteptat, datorită atât blocajelor externe (societale), cât și celor din interior (din partea minorității). În primul rând, promovarea unei agende și a unui discurs comun ține de maturitatea și capacitatea reprezentanților romi de negociere a propriilor poziții din interiorul grupului astfel Încât, În exterior, să apară un mesaj unitar și coerent. Blocajele există, Însă și datorită mecanismelor de excluziune din societatea românească ducând la crearea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Börzel și Risse (2003, p. 60), care descrie un cadru de construcție, difuzare și instituționalizare a politicilor Uniunii Europene prin convergența celor trei sisteme societale: sfera publică, sfera politică și sfera politicilor (Polity, Politics și Policy), fiecare fiind definită de discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Risse (2003, p. 60), care descrie un cadru de construcție, difuzare și instituționalizare a politicilor Uniunii Europene prin convergența celor trei sisteme societale: sfera publică, sfera politică și sfera politicilor (Polity, Politics și Policy), fiecare fiind definită de discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară și a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor Uniunii Europene prin convergența celor trei sisteme societale: sfera publică, sfera politică și sfera politicilor (Polity, Politics și Policy), fiecare fiind definită de discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară și a cetățeniei. 3.1. De la patriarhatul de stat (post)socialist... Statul este un pilon important
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și moral pentru mame, creșe pentru copiii angajaților, cantine la locul de muncă sau În școli, servicii medicale și transport ieftin etc. Multe dintre aceste politici păreau chiar mai generoase decât cele din statele bunăstării, deoarece erau Însoțite de un discurs public și politic de legitimare a cărui retorică era orientată spre camuflarea abuzului sistemului totalitar 5. Dincolo de evidenta manipulare a nevoilor și intereselor cetățenilor statului socialist, precum și a obligativității participării femeilor la munca retribuită (obligativitatea unui loc de muncă, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
corpului: politicilor pronataliste și controlului fertilității și al reproducerii (avortul fiind interzis prin lege), al sexualității 2. Agenda politică a femeilor și bărbaților În statul socialist nu era nici măcar a statului, ci a Partidului Comunist. Pe de altă parte, retorica discursului socialist despre femei, familie și maternitate trădează menținerea dominației masculine În sfera publică, demobilizându-le și delegitimând activitatea politică a femeilor. Sistemele totalitare, se știe, au fost conduse de către o „nomenclatură” masculină (cu excepții ce Întăresc regula și ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sferă consacrat masculină). La aceasta se adaugă și argumentul Mihaelei Miroiu (1998, p. 253) referitor la cetățenia formală pe care femeile au dobândit-o În 1948: „Ele au primit acces la putere tocmai atunci când puterea civică devenise vidă de sens”. Discursul socialist despre identitate, bazat pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
publică și privată, a proceselor de producție și reproducere, inegalitatea În creștere dintre femei, dependența de veniturile sigure, dar foarte mici de la stat, de alocații și ajutoare sociale și, nu În ultimul rând, de absența la nivelul statului a unui discurs liberal despre drepturi și autonomie, susținut de o cultură politică adecvată, În vreme ce statele devin „patriarhate publice” (Walby,2004). Tranziția postsocialistă creează noi ordini de gen, față de care femeile dezvoltă atitudini și comportamente politice tributare, În primul rând, caracteristicilor societății socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
democrația participativă, dar nu și pe cea reprezentativă. Insatisfacția față de funcționarea regimului politic face Însă ca participarea să fie văzută uneori ca un substitut potențial pentru reprezentare. Funcționalitatea societății civile ar trebui să se manifeste, În primul rând, În spațiul discursului public, unde sunt necesare reconfigurări și mobilizări În jurul unor politici ale identității colective și normative (necesare, așa cum am arătat, ieșirii din patriarhatul public și intrării Într-o cultură a guvernanței), și, În al doilea rând, În sfera politicilor publice, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
UE În context național, iar a doua are În vedere capacitatea de cooperare Între actorii publici și cei privați În ceea ce privește intervențiile publice, În sensul abordării acestora ca decizii colective. Capacitatea politică privește voința politică, resursele politice și legitimitatea politică a discursului despre interesele și problemele femeilor la nivelul tuturor actorilor implicați: cetățenii - femei și bărbați -, societatea civilă din România și societatea civilă din UE, mass-media și opinia publică, politicienii, actorii guvernamentali și parlamentarii autohtoni, grupurile politice din UE, alți actori politici
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care s-au gestionat fondurile din programul „Cornul și laptele” la nivel local. „Apropiați ai PSD” au câștigat licitațiile și În alte județe cu majoritate PSD În Consiliul Județean, cum ar fi Ialomița sau Gorj. Acestea sunt câteva elemente din discursul mass-media cu privire la gestionarea banilor publici. În general, discursul mass-media poate fi sintetizat În felul următor: 1. Consiliul Județean, cel care gestionează banii publici, este compus, În majoritate, din consilieri membri PSD; 2. licitațiile sunt câștigate, În județele unde se reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și laptele” la nivel local. „Apropiați ai PSD” au câștigat licitațiile și În alte județe cu majoritate PSD În Consiliul Județean, cum ar fi Ialomița sau Gorj. Acestea sunt câteva elemente din discursul mass-media cu privire la gestionarea banilor publici. În general, discursul mass-media poate fi sintetizat În felul următor: 1. Consiliul Județean, cel care gestionează banii publici, este compus, În majoritate, din consilieri membri PSD; 2. licitațiile sunt câștigate, În județele unde se reproduce situația de la punctul 1, de firme/societăți „apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putut aduce, în continuare, mari servicii diplomației române. Îl părăsea de timpuriu, răpusă de o boală nemiloasă, soția sa Relly actrița Aurelia Sorescu, o frumusețe aparte, de care îl legase o dragoste puternică. În ceea ce mă privește, îl omagiam în Discursul de recepție, pronunțat la primirea mea în Academia Oamenilor de Știință din România, intitulat " Teoria relațiilor internaționale și dilemele științei", precum și într-o comunicare ținută la sesiunea științifică organizată de MAE cu prilejul încheierii președinției românești a OSCE. Pe nedrept
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]