43,803 matches
-
lui Mozart reflectă stilul și forma unei părți dintr-un concert; cele șase mise mari ale lui Haydn au fost definite „moștenirea simfonică a compozitorului”. Nu toți muzicologii împărtășesc opinia în baza căreia trebuie să existe o diferență substanțială între limbajul sacru și limbajul profan, și că stilul de operă și instrumental din secolul al XVIII-lea era nepotrivit muzicii sacre. Nu se poate nega faptul că adoptarea pe scară largă a stilului teatral, din partea compozitorilor de muzică sacră, a produs
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
stilul și forma unei părți dintr-un concert; cele șase mise mari ale lui Haydn au fost definite „moștenirea simfonică a compozitorului”. Nu toți muzicologii împărtășesc opinia în baza căreia trebuie să existe o diferență substanțială între limbajul sacru și limbajul profan, și că stilul de operă și instrumental din secolul al XVIII-lea era nepotrivit muzicii sacre. Nu se poate nega faptul că adoptarea pe scară largă a stilului teatral, din partea compozitorilor de muzică sacră, a produs adevărate capodopere de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Subliniem faptul că missa-cantata folosea întreg vocabularul idiomei muzicale catolice din perioada la care ne referim, nu numai modelul arhaic alla Palestrina: practic, era folosit întreg lexicul întâlnit la marea majoritate a muzicienilor. Prin „stil ecleziastic”, mulți înțelegeau tocmai acest limbaj global care, prin manierele sale mixte (de la contrapunctul sever, la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne și accesibile publicului mai larg. Doar o anumită minoritate, mai exigentă, înțelegea prin „stil
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
prin manierele sale mixte (de la contrapunctul sever, la melodia galantă de factură rococo), se diferenția de stilul teatral, acesta din urmă privilegiind modurile moderne și accesibile publicului mai larg. Doar o anumită minoritate, mai exigentă, înțelegea prin „stil ecleziastic” un limbaj sobru, sever și a cappella, net opus celui profan. Un exemplu de missa-cantata este faimoasa Gloria în Re major pentru soliști, cor și orchestră (RV 589) de A. Vivaldi (1678-1741), împărțită în 12 numere. Însă exemplul cel mai superb al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
teme ce sunt dezvoltate în deducții, urmări, reinvenții și reprezentări variate. Simfonismul este mai mult decât o muzică - dilatată și mare -, el devine un mesaj personal, o atitudine și o gândire filozofică, o viziune subiectivă sau individuală asupra lumii. Este limbajul optimismului fantazat al lui Haydn, a inocenței lui Mozart, a furiei titanice a lui Beethoven, a ceremonialismului convins al lui Cherubini sau a melancolicelor solilocuri ale unor romantici, îndeosebi germani. Simfonismul este triumful muzicii absolute, iar atunci când se asociază unor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
lucru nu a însemnat că epoca romantică a rămas străină de căutarea unui ideal și a unei reforme a muzicii sacre. Ea s-a manifestat în două direcții: prima și-a îndreptat privirea spre viitor, stimulând compozitorii să caute un limbaj nou, mai actual și mai transparent, iar a doua s-a întors în trecut, respectând vechile modele și tot ceea ce ține de tradiție. La o sinteză între cele două poziții nu s-a ajuns niciodată, nici măcar în cazul autorilor celor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sunt încă percepute ca fiind de bază. Dacă ideologia romantică, prin cultul personalității artistului individual și al privirii îndreptate mai mult spre trecut decât spre viitor, nu a favorizat drumul muzicii sacre, trebuie recunoscut faptul că ea a îmbogățit, oricum, limbajul muzical și modalitățile expresive. Limbajul muzical romantic a dat expresie tuturor sentimentelor din inima omului, deci și dimensiunii religioase. În acest sens, muzica liturgică de astăzi poate să se îmbogățească cu tot produsul artistic ce a fost elaborat în acea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de bază. Dacă ideologia romantică, prin cultul personalității artistului individual și al privirii îndreptate mai mult spre trecut decât spre viitor, nu a favorizat drumul muzicii sacre, trebuie recunoscut faptul că ea a îmbogățit, oricum, limbajul muzical și modalitățile expresive. Limbajul muzical romantic a dat expresie tuturor sentimentelor din inima omului, deci și dimensiunii religioase. În acest sens, muzica liturgică de astăzi poate să se îmbogățească cu tot produsul artistic ce a fost elaborat în acea perioadă, bogată în pasiuni sincere
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Bazându-se pe studiul comparat al izvoarelor, a fost posibilă reconstruirea pe baze științifice a melodiilor gregoriene. Prin „restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și astăzi sunt încă în curs. Așadar, cecilianismul, în căutarea unui limbaj muzical sacru, a făcut câteva alegeri fundamentale, precum redescoperirea și imitarea marilor modele din trecut, căutarea unui limbaj muzical departe de orice contaminare profană (principii asupra cărora și astăzi discuția este deschisă) și producerea unor creații departe de muzica de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
restaurarea gregoriană”, a început seria studiilor paleografice și a publicațiilor care și astăzi sunt încă în curs. Așadar, cecilianismul, în căutarea unui limbaj muzical sacru, a făcut câteva alegeri fundamentale, precum redescoperirea și imitarea marilor modele din trecut, căutarea unui limbaj muzical departe de orice contaminare profană (principii asupra cărora și astăzi discuția este deschisă) și producerea unor creații departe de muzica de operă. S-a preocupat însă și de furnizarea unui repertoriu mai simplu, pentru bisericile cu capacități mai modeste
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
contribuția de seamă a Armatei Roșii, sprijinită de statele aliate, la înfrângerea Germaniei hitleriste. A trece, însă, sub tăcere sau a încerca să justifici agresiunile statului sovietic, diplomatice și militare, din perioada 23 august 1939-22 iunie 1941, înseamnă întoarcerea la limbajul stalinist, față de care s-au detașat în ultima vreme chiar unii autori din spațiul Federației Ruse. Într-un amplu volum apărut recent, atitudinea Uniunii Sovietice față de Polonia în septembrie 1939 este tratată într-o manieră care pune sub semnul întrebării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pe ambele maluri ale Prutului, acuzată de naționalism și chiar de tendințe imperialiste. De pe o asemenea poziție, Istoria fără mituri a lui S. Nazaria este, de fapt, o istorie plină de falsuri, care ne întoarce, atât în ce privește „interpretarea”, cât și limbajul, cu mulți ani în urmă, la „tezele” Cominternului referitoare la România stat multinațional, la imperialismul românesc, la Basarabia provincie rusească, locuită de poporul moldovenesc și „soluția” statalității moldovenești, cu fața - precizăm noi - numai către Răsărit și cu spatele la România și la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
motivul pentru care fiecare profesor, dar în mod special cel de religie, are chemarea de a face în primul rând educație pentru viață, prin toate mijloacele posibile (prin intermediul conținuturilor, prin relația cu elevii, prin modelul pe care îl oferă, prin limbajul adoptat, prin activitățile extracurriculare și extrașcolare desfășurate cu elevii). Departe de a fi doar un simplu demers didacticist, educația moral-religioasă ar trebui să vizeze „umanizarea" ființei umane, prin cultivarea sentimentului de libertate a elevului, pentru a se favoriza interiorizarea valorilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării. În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în lecția de Religie, pentru a facilita explicarea unui eveniment; 2. utilizarea în actul predării a unor metode sau procedee specifice altui obiect de învățământ; 3. apelul la valori și modele oferite de alte discipline de învățământ; 4. utilizarea unui limbaj comun cu alte discipline. Religia realizează corelații cu multe discipline: literatura, istoria, geografia, arte (muzică, pictură, sculptură), etnografie, arhitectură, etc. Literatura are valențe deosebite în procesul educării copilului în spiritul binelui, adevărului și dreptății, în formarea unor atitudini pozitive: cinstea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții, își vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al gândirii. Gândurile alese nu pot admite un „ambalaj” necorespunzător și nu pot fi exprimate decât prin cuvinte potrivite. Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumusețea și adâncimea gândurilor, iar limbajul folosit trebuie să-i
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al gândirii. Gândurile alese nu pot admite un „ambalaj” necorespunzător și nu pot fi exprimate decât prin cuvinte potrivite. Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumusețea și adâncimea gândurilor, iar limbajul folosit trebuie să-i apropie pe oameni unii de alții, nu să-i îndepărteze sau să-i jignească. Pentru a elimina comportamentul necivilizat la elevi, trebuie să formulăm împreună cu aceștia „tabla de valori morale”, să le explicăm și să combatem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sistemului. Cerințele funcționale dau orientarea finalistă a sistemului. După cum se poate observa în schema funcțională, conceptul de finalitate este deci derivat. El exprimă orientarea activă a sistemului spre asigurarea condițiilor necesare propriei sale funcționări, a satisfacerii cerințelor sale funcționale. În limbajul comun, și de aici și în cel științific, există mai mulți termeni cu un conținut oarecum identic cu cel al „cerinței funcționale”: necesitate, nevoie, trebuință. În schema funcțională preferăm însă termenul de cerință funcțională, pentru că el se referă în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de perspectiva naturală a omului, care este de tip acționalist. Pentru omul comun, orice fapt social este, în ultimă instanță, un fapt uman, un „produs” al oamenilor, nu al altor fapte sociale. El este rezultatul scopurilor, al aspirațiilor, proiectelor umane. Limbajul cauzalității face complet abstracție de om ca autor al faptelor sociale. Observatorul exterior poate să înregistreze coincidența repetată între „întâmplarea” lui Y și cea a lui X, inferând de aici concluzia unei relații cauzale. Omul, care trăiește însă în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a lui X, inferând de aici concluzia unei relații cauzale. Omul, care trăiește însă în realitatea observată, se percepe pe el, și nu faptul X, drept autor al faptului Y. Nu este aici doar o chestiune de perspectivă sau de limbaj în care este descrisă realitatea, ci totodată una de fond. Pe de o parte, punând între paranteze subiectul care mediază relația cauzală, nu se mai poate explica mecanismul producerii acesteia. În acest caz, explicația funcțională poate avea rolul de model
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formuleze cât mai multe soluții alternative, să le evalueze cantitativ funcționalitatea și să o selecteze pe cea mai bună dintre ele. Pentru a desemna măsura sau gradul funcționării unui element (soluții) există în diferite discipline (economie, inginerie), dar și în limbajul comun mai mulți termeni: eficacitate, eficiență, cost, beneficiu. Fiecare disciplină i-a dezvoltat în contextul său specific. Datorită preocupărilor recente ale sociologiei pentru acest aspect, nu există încă aici opțiuni conceptuale suficient de cristalizate. Definirea acestor concepte propusă aici trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
familie, viața personală) care au, de asemenea, nevoie de timp și energie. Costurile indirecte se referă atât la consumarea unor resurse necesare altoractivități (resurse financiare, timp, cunoștințe, resurse naturale), cât și la degradarea resurselor celorlalte sisteme (natură, sănătatea persoanelor). În limbajul comun, de altfel, ideea de cost include nu numai resursele consumate, ci și sacrificiile, pierderile, consecințele negative ale unei soluții oarecare. Ea cuprinde deci și ceea ce „pierde” un sistem prin adoptarea unei soluții oarecare. Un stil deconducere incompetent și abuziv
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este un al treilea concept tot mai mult utilizat în sociologie pentru a estima gradul de adecvare a unui element sau sistem. El a fost elaborat pe larg în tehnologie și economie, dar îl găsim utilizat, de asemenea, și în limbajul comun referitor la orice activitate umană (Katz și Kahn, 1966; Zamfir, 1977; Mureșan, 1984). În tehnologie, conceptul de eficiență se referă la gradul de utilizare de către un sistem a energiei de care dispune: raportul dintre energia produsă și energia utilizată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivă să realizeze nu numai funcția sa cât mai bine, dar să asigure, totodată, și un randament energetic cât mai bun. În economie, eficiența se definește ca un raport valoric: raportul dintre valoarea mijloacelor consumate și valoarea produselor realizate. În limbajul comun, găsim o definire mult mai generală a conceptului de eficiență: realizarea unui scop cu consumul cel mai mic de resurse, de efort. O gospodină este eficientă atunci când realizează (cât mai bine, evident) treburile gospodăriei, într-un timp și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]