47,058 matches
-
-ți) pune în evidență locurile în care celălalt greșește, pentru a încerca să te liniștești gândind cu ciudă la răzbunare. Lauda te imobilizează într-o postură dulceag-căldicică, privind bucuros și stingher la cel ce ți-o aduce și la lungimea discursului său. O carte bună îți deschide calea clarificării de sine, scutindu-te de a mai bâjbâi, prin intermediul modului în care autorul reușește să lumineze lucrurile. * Fiecare trezire reprezintă o întâlnire cu sinele așteptat din viitor. Bine că tabieturile mediază recunoașterea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
decât convingerile. Viitorul are în primul rând conturul cărților pe care-mi doresc să le citesc. După milenii de conflicte îmi vine să cred că războiul constituie unul din posibilii noștri dominanți, cu cele mai mari șanse de actualizare. Mulțimea discursurilor pe tema păcii nu face decât să confirme această interpretare. * Sunt incapabil de rezumate; în cazurile foarte rare când îmi reușesc ele se întâmplă dincolo de mine, în nu știu ce instanță a minții mele ce scapă total controlului voinței. E semn al
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
acest caz, tinde să ofere modele pretins obiective pentru tipuri de subiectivități. * Orice carte e o punere a noastră într-un anume context ideatic. * De analizat funcția normalității în viața publică și privată. Aparentul ei chip neutru, impersonal, camuflează prezența discursului orientat de polii de putere. Există teorii ce instituie realități pe calea noilor moduri de a vedea cărora le deschide posibilitatea. Iubesc cărțile care-mi facilitează regăsirea de sine; a acelui sine de care, orgolios, mă bucur. * Dragostea este una
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
repede dacă suntem puși într-un mediu de băieți cu cefe late în rândul cărora ierarhia se stabilește cu pumnul, iar a muri pentru locul tău în societate nu este un lucru rar. * Ne-am petrecut viețile într-un continuu discurs public despre ce-a fost și ce-ar trebui să fie, furați de promisiunile unui viitor mai bun pe care ni le-au adus fiecare ciclu electoral. * Autorul este într-o continuă fugă după un discurs propriu, distinctiv, care să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
viețile într-un continuu discurs public despre ce-a fost și ce-ar trebui să fie, furați de promisiunile unui viitor mai bun pe care ni le-au adus fiecare ciclu electoral. * Autorul este într-o continuă fugă după un discurs propriu, distinctiv, care să facă din el momentul unui punct de vedere asupra lumii diferit de tot ceea ce a fost până atunci. Abia pe această cale ar putea avea asigurat un loc al său într-o lume ce fuge la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Abia pe această cale ar putea avea asigurat un loc al său într-o lume ce fuge la rândul ei după noi și noi perspective. * Esența omului este dată de orientarea lui spre descifrarea semnelor și rostuirea lor într-un discurs. Că istoria arată (și înseamnă totodată) o înșiruire de discursuri diferite nu trebuie să ne mire, deoarece posibilitățile de organizare discursivă a semnelor sunt multiple. Tot așa cum n-ar trebui să ne mire apariția în viitor a altor tipuri de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
al său într-o lume ce fuge la rândul ei după noi și noi perspective. * Esența omului este dată de orientarea lui spre descifrarea semnelor și rostuirea lor într-un discurs. Că istoria arată (și înseamnă totodată) o înșiruire de discursuri diferite nu trebuie să ne mire, deoarece posibilitățile de organizare discursivă a semnelor sunt multiple. Tot așa cum n-ar trebui să ne mire apariția în viitor a altor tipuri de discursuri. * Într-o lume în care s-a spus aproape
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Că istoria arată (și înseamnă totodată) o înșiruire de discursuri diferite nu trebuie să ne mire, deoarece posibilitățile de organizare discursivă a semnelor sunt multiple. Tot așa cum n-ar trebui să ne mire apariția în viitor a altor tipuri de discursuri. * Într-o lume în care s-a spus aproape tot ce era de spus domeniul originalității mai este posibil doar pe zona lui cum este spus. Modernitatea, prin intermediul iluminismului, a introdus ideea clarității și accesibilității populare a ceea ce este spus
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nevoia de sens al existenței, născută odată cu instituirea sensurilor lumii. Definiția tare a omului este cea de "animal" care donează sens, instituind astfel ordini ale lucruri, adică lumi. Or, ceea ce scapă continuu acestei țintuiri a tot și a toate în discursuri metafizice (donarea de sens are în mod irevocabil o tendință metafizică deoarece operațiunea nu admite goluri) este tocmai propria existență, propriul loc începând de la care este schimbat continuu conturul lumii. * Este posibil ca forma contemporană a lumii să scape categoriilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fi. * Suntem captivi ai modurilor prefabricate de a vedea, închiși în explicațiile pe care cotidianitatea ni le oferă, toate orientate spre satisfacerea variatelor interese sociale. Să ne bucurăm de întâlnirea cu persoane "periferice" care practică variate stiluri de opoziție față de discursurile oficiale. Pentru asta avem întotdeauna la îndemână tradiția. * Trebuie să constat cu tristețe tendința de a încadra comunismul, prin diferite nostalgii, în zona tradiționalului. Poate că ne este necesar curajul de a-l privi drept unul din evenimentele ce a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cărora operează gândirea noastră. Obsesia lecturii adecvate a lumii poate să ne marcheze existența, ca un sens al ei. * Miza acestor rânduri o constituie curajul de a interpreta lucrurile și faptele, renunțând la interpretarea interpretărilor, specifică unui anumit tip de discurs filosofic. O formă de întoarcere la nuditatea senzațiilor, transpusă pe fondul modului de-a fi al intelectului propriu, preluând inclusiv fragmentarea-i specifică. * Odată cu modernitatea, cu dispariția unei gândiri ce făcea din asemănare punctul ei tare, contemplația nu mai este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de moarte. O carte e o fugă după sine, dublată de o continuă lăsare a lui în urmă. Gest cotidian al existenței, dublat de aspirația către memoria colectivă. * O idee îndrăzneață a lui M. Foucault: "autorul este o funcție a discursului". Îmi permite să văd "locul din limbă" ce-l așteaptă pe autor într-un mod dedicat, scriitorul fiind mai curând o creație a acelui "loc". Inteligența adaugă trăirii erotice un surplus de semnificație derivat dintr-o bună contextualizare. Doar că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și "Sein und Zeit", perceperea timpului dând seama într-un fel esențial de modul de înțelegere a ceea ce este (lucrurile căzând "sub timp" ca mod de înțelegere a lor). Tentative hermeneutice. Biblia are pretenția de a fi altceva decât un discurs (înțeles ca depinzând de un Orizont de sens în interpretarea sa; adică de un context) ori un meta-discurs (poate chiar metadiscursul). Dintr-o altă perspectivă, Biblia joacă (sau cel puțin a jucat) rolul de Orizont de sens, pe fundalul ei
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un Orizont de sens în interpretarea sa; adică de un context) ori un meta-discurs (poate chiar metadiscursul). Dintr-o altă perspectivă, Biblia joacă (sau cel puțin a jucat) rolul de Orizont de sens, pe fundalul ei putând fi descifrate toate discursurile (din sfera creștină; poate și ebraică) și faptele. Concomitent cu Biblia au existat însă și fapte care au tins să-și capete sensul pe un alt fundal, ori cel puțin au dorit să iasă de sub contextul ei. În acest sens
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ceea ce se numește interpretarea oficială a Bibliei și la raportul pe care această interpretare îl avea (de fapt îl aveau aceste interpretări) cu textul sacru, în cazul acesta fiind vorba poate, în limbajul lui M. Foucault, de o trecere la discursul ca formă de putere, deci de o fundamentare a puterii pe textul biblic. Suportă Biblia o interpretare în termeni de discurs și putere? Dintr-o perspectivă postmodernistă aș zice că da! Putem zări spre exemplu la Nietzsche analize ce trimit
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
interpretări) cu textul sacru, în cazul acesta fiind vorba poate, în limbajul lui M. Foucault, de o trecere la discursul ca formă de putere, deci de o fundamentare a puterii pe textul biblic. Suportă Biblia o interpretare în termeni de discurs și putere? Dintr-o perspectivă postmodernistă aș zice că da! Putem zări spre exemplu la Nietzsche analize ce trimit la o astfel de dezvăluire; numai că este vorba de o punere în relație (adică de o interpretare) a textului biblic
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
alt sine. (Orice jurnal tinde să depășească raportarea la celălalt prin intermediul unei raportări la un alt sine, dorind ca cititorul să se recunoască cumva în rândurile sale.) * Aceste rânduri îmi mediază forma discursivă a cunoașterii de sine; chiar dacă este un discurs fragmentat. * Îmi pare prea mult a vorbi de discriminarea femeilor într-o lume în care bărbații au prea puțin dreptul să decidă privitor la nașterea și creșterea propriilor copii. Rolul filosofiei e de a te vindeca de tot ceea ce școala
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a ne respecta reciproc interesele. Modul în care se aruncă un trecător pe trecerea de pietoni, ignorând posibilitățile șoferilor de a opri sau nu, dă seama de o astfel de atitudine. Avem multe argumentații care ascund de fapt dispoziții afective. Discursul public este presărat de asemenea orientări afective, dublate de justificare lor rațională. Problema o constituie identificarea noastră cu ele, relația noastră cu aceste dispoziții afective, sentimentul că ele sunt cumva eu, refuzul lor trecând drept o slăbiciune a eului. Poate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
definiție a umanului justifică clasificarea unor epoci anterioare ca fiind marcate de puținătatea distracțiilor, calitatea vieții fiind considerată scăzută în acele vremuri? Și, în definitiv, care este rostul distracției în judecarea umanului? Cred că distracția își capătă sensul în cadrul unui discurs despre libertate, accentul căzând pe eliberarea față de muncă. Este forma de libertate promisă celor ce trebuie să muncească, ca surogat de Eden adus în imanență. Cei ce văd în muncă un scop în viață sunt lipsiți de bucuriile distracției, trăindu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
popularitate. * În unele din idealurile noastre actuale își vor avea sorgintea relele ce vor veni. Avem uneori gânduri ce se transformă cumva în sentimente. Semn că distanța dintre rațiune și afectivitate nu este atât de mare. * Esența marketingului: cu un discurs adecvat putem fi convinși să înghițim și cianură. Nu aceasta este și esența politicului? Avem nevoie de poveștile în care cei buni înving pentru a contrabalansa realitatea. Lupta cu propria natură a trecut de la formarea caracterului la întreținerea siluetei. Și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
populare de la care Sadoveanu preia idei și motive mitologice românești: "Salga" (preia setea de împlinire a actului justițiar, -de înfăptuirea dreptății ce domină toate faptele eroinei), "Doica" (preia ideea profundei legături a omului cu animalul credincios), "Miorița" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, concepția asupra morții sunt numai câteva dintre cele mai semnificative). Tema. Romanul ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul țăranului moldovean ca păstrător al tradițiilor și al specificului național, cu un mod propriu de a gândi, a simți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se mărturisește preotului, ia sfânta împărtășanie, “sfințește” baltagul pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dincoace în cabinet... au venit pe din dos, vă așteaptă. Numaidecât să poftiți acolo. Trahanache: (asemenea misterios) Nu pot să las prezidenția... să aibă puțintică răbdare. Pristanda: Trebuie... numaidecât!... Suspandați! Trahanache: (trage clopoțelul și se ridică) Stimabilă, onorabilă adunare. După discursul important, pe care l-a ținut respectabilul nostru concetățean și advocat d. Farfuridi, eu cred că ar fi bine să suspandăm ședința pentru cinci minute. Voci: Da! Da! Pentru cinci minute!... (Cațavencu cu grupul său, Farfuridi și Brânzovenescu cu al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]