43,803 matches
-
resurse, de efort. O gospodină este eficientă atunci când realizează (cât mai bine, evident) treburile gospodăriei, într-un timp și cu un efort cât mai mic. Un muncitor este eficient când lucrează bine și repede. Pentru sociologie, acest ultim sens din limbajul comun mi se pare cel mai potrivit. În consecință, prin eficiență voi înțelege raportul dintre eficacitate și cost. Eficiența este deci direct proporțională cu eficacitatea unui element sau a unui sistem și invers proporțională cu costul funcționării acestuia. Conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
considerare, o voi expune aici mai pe larg. Apărând într-un text de tinerețe, pe care Marx și Engels nu l-au revăzut ulterior pentru publicare, terminologia utilizată are un caracter preliminar. Din acest motiv o voi traduce într-un limbaj mai simplu, păstrând însă intact ceea ce mi s-a părut a fi semnificația ei. Sunt utilizați trei termeni fundamentali: a) Persoana - individul, grupul, colectivitatea; subiectul activ al procesului istoric. b) Condițiile obiective ale activității. Orice activitate umană, individuală sau colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Scopurile, aspirațiile, idealurile colectivității reflectă în mod adecvat aceste finalități reale. Oamenii nu-și propun scopuri absurde. Și nici măcar irealizabile, adaugă Marx. Comportamentul claselor și grupurilor sociale este regizat de ceea ce Marx numea „interesele lor obiective”. Interesele obiective reprezintă, în limbajul modelului funcțional, cerințele funcționale asociate cu poziția obiectivă a claselor și grupurilor sociale în sistemul social. Interesele obiective se exprimă în scopuri, aspirații, idealuri. În acest sens este interesantă o afirmație polemică făcută de Marx, care exprimă cu claritate presupoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științifice este deci realizarea unei descrieri a modelelor structurale, a interacțiunii constante dintre elemente, în așa fel încât diferitele transformări sociale să poată fi înțelese ca reproducere a structurii fundamentale sau ca schimbare a ei. Marx nu a utilizat un limbaj specializat pentru descrierea sistemică, structural-funcțională a realității sociale. Acest limbaj se va constitui mult mai târziu. El însă a elaborat o teorie socială în care această nouă perspectivă era inclusă în mod fundamental. O asemenea viziune de sistem depășește în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interacțiunii constante dintre elemente, în așa fel încât diferitele transformări sociale să poată fi înțelese ca reproducere a structurii fundamentale sau ca schimbare a ei. Marx nu a utilizat un limbaj specializat pentru descrierea sistemică, structural-funcțională a realității sociale. Acest limbaj se va constitui mult mai târziu. El însă a elaborat o teorie socială în care această nouă perspectivă era inclusă în mod fundamental. O asemenea viziune de sistem depășește în mod esențial schema cauzală simplă și, odată cu aceasta, proiectul monist
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-un context social, cognitiv, psihologic, cultural mai larg, asupra căruia, evident, organizarea economică a societății își pune amprenta. Ideea fundamentală a lui Marx constă însă în faptul că (și pentru a fi mai clari o vom formula într-un limbaj mai modern) funcțiile pe care le îndeplinește fiecare tip mare de activitate socială și care îi orientează constituirea și dinamica nu sunt abstracte, ci concrete. Ele sunt cerințe funcționale ale unui sistem dat, structurat într-un anumit fel. Și ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai greu accesibile copiilor deficienți mintal, fondul de percepții și reprezentări specifice necesare a se realiza mai Întâi, se poate face prin vizite la monumentele istorice, la muzee, șantiere arheologice, prin vizionarea unor filme cu conținut istoric, cât și prin limbajul evocator al Învățătorului. Legendele și povestirile istorice, parte componentă a literaturii cu conținut istoric, vin să contureze mai precis cunoștințele Însușite prin modalitățile expuse mai sus. Ele au și o deosebită valoare instructiv educativă, deoarece, evocând momente și figuri mărețe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Științele - atât ale naturii, cât și cele ale societății - s-au constituit și există, ca atare, În calitate de laturi funcționale ale cunoașterii. Acumularea de informație a determinat, progresiv, lărgirea sferei de cuprindere a programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Încăpățânat despre colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe În mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia de factură politică care a Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor, sau victime slabe sub raport fizic, biologic sau psihic, având un grad sporit de vulnerabilitate victimală (copii, minori și tineri, bătrâni, persoane cu dizabilități fizice sau mentale etc.). Utilizând, În mare parte, datele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom, 2003) se cer și pot fi adecvat integrate În limbajul de fundamentare a acestei metodologii. Restituirea Însăși, mai ales În forma ei de restituire de grup, se cere a fi mai bine fundamentată științific și organizatoric, simpla adunare a locuitorilor și organizațiilor teritoriale În aceeași sală, cum s-a procedat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
României, ca membru cu drepturi depline, În NATO. Exemplele de mai sus poartă Însemnele celebrității datorită celor care le-au performat În fața a zeci de milioane de telespectatori din Întreaga lume. Însă semnele În sine au intrat de mult În limbajul nostru cotidian, datorită fenomenului despre care Adina și Septimiu Chelcea vorbesc În capitolul care deschide lucrarea: „McDonaldizarea comunicării nonverbale”. Pornind de la teza lui George Ritzer conform căreia stilul de viață al secolului XXI Împrumută valorile uneia dintre cele mai cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din perpectiva sociologului american Erving Goffman, părintele dramaturgiei sociale. Ca un adevărat manager al impresiei, actorul social trebuie ca, În relațiile sale cu ceilalți, să acorde un rol important pe lista sa de „Cum să-mi realizez obiectivele?” comunicării nonverbale: limbajul trupului, Îmbrăcămintea, expresiile faciale. Autorul se oprește asupra relației student-profesor din perspectiva comunicării nonverbale, un tip de relație specială, de care sunt preocupați numeroși cercetători din Întreaga lume. Rolurile În comunicarea student-profesor cunosc o dinamică aparte, și unul, și celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-ar manifesta ea. El este un specialist al deturnărilor, nu spune niciodată ce urmărește, dar se constată deodată că a reușit să paralizeze o acțiune, un climat, o orientare. Cum procedează ? În primul rând, printr-un „uzaj pervers al limbajului”, fie prin tirade lungi și repetitive, fie prin fraze scurte, sacadate, aparent logice, organizate Într-un mod repetitiv și definitiv, provocâd efecte de seducție sau siderând interlocutorii. Aceste mesaje aparent la obiect de cele mai multe ori Îi intimidează pe ceilalți ; ele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
valoriza pe sine. Modalitatea prin care o face e, de obicei, violentă, el Își organizează și pregătește cu atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
LUMEA NOUĂ, gazetă umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul gazetarilor; sunt relatate persiflant și anumite evenimente lipsite de interes public. Totuși, în unele dintre producțiile tipărite există în subtext aluzii politice. Câteodată se imită versificația populară, alteori se reproduc anecdote și texte umoristice din folclor. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
identificare a provenirii Duhului din Fiul cu provenirea Lui din Tatăl. Sfântul Maxim le arată că latinii cunosc în procedere două înțelesuri: purcederea Duhului din Tatăl și ieșirea Lui prin Fiul. Deci ei cred ca și grecii. Numai neobișnuința cu limbajul mai expresiv al grecilor îi face să pară că confundă provenirea Duhului din Fiul cu provenirea din Tatăl (vezi despre această chestiune: Jean 93 „Tatăl naște pe Fiul, Care este Chipul Său, Strălucirea Ființei Sale, Preaiubitul veșnic din inima Sa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care anunțau modernitatea. Mai ales pe urmele lor, voi încerca să inventariez cîteva aspecte ale modernității tîrzii care, adecvat privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui divin (cum face orice religie autentică, oricît de selectiv ar fi criteriul de integrare în ea). O religie e considerată universală dacă se adresează tuturor oamenilor, indiferent de cultură, determinație etnică și geografică. Universal e, în sens curent, un limbaj pe care toți oamenii l-ar înțelege, un model de societate aplicabil în orice parte a lumii, un magazin cu toate felurile de produse ; universală e o expoziție la care participă toate (sau aproape toate) țările de pe glob. în acest
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile ultime înseamnă să demiți aceste principii din poziția lor zenitală față de istorie, societate, cultură. Cînd, pornind de la date din marile spații tradiționale, Andrei Pleșu rearticulează și regîndește tema naturii, a limbajului sau a îngerilor, el se mișcă în atmosfera perenității lor, face sensibilă tocmai savoarea universalului din ele. Temele acestea ni se arată într-o actualitate care se boltește deasupra culturilor, de care omul oricărui timp se poate apropia. Desigur, omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e cel care lucrează, libertatea lui își găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]