43,501 matches
-
fost pensionat. În anul 1982, a susținut teza de doctorat la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din București, cu subiectul: "Evoluția marelui domeniu feudal mânăstiresc din județul Vâlcea în perioada 1700-1821". Debutul publicistic a avut loc în anul 1951 la ziarul “Munca”. A publicat peste 250 de articole, iar în cele 14 volume (în colaborare), a dat la iveală știri, informații, de ordinul miilor. A fost membru al cenaclurilor literare din orașele Pitești, Câmpulung-Muscel, membru fondator al Societătii literare “Anton Pann
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]
-
Cele 100 de cărți ale secolului (în ) este un clasament al cărților considerate a fi cele mai bune 100 din secolul al XX-lea, realizat în primăvara anului 1999 în urma unui sondaj organizat de societatea franceză Fnac și ziarul parizian "Le Monde". Pornind de la o listă de 200 titluri creată de librari și jurnaliști, 17.000 de francezi au votat răspunzând la întrebarea, " Ce cărți v-au rămas în memorie?" (în ). Lista titlurilor alese amestecă marile romane cu volumele
Cele 100 de cărți ale secolului după Le Monde () [Corola-website/Science/322134_a_323463]
-
este o clădire din București, aflată pe strada Ion Brezoianu 23, în care a funcționat în prima jumătate a secolului XX ziarul "Universul". Construcția noului sediu al ziarului a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
este o clădire din București, aflată pe strada Ion Brezoianu 23, în care a funcționat în prima jumătate a secolului XX ziarul "Universul". Construcția noului sediu al ziarului a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
aflată pe strada Ion Brezoianu 23, în care a funcționat în prima jumătate a secolului XX ziarul "Universul". Construcția noului sediu al ziarului a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Tot aici a fost și sediul "Ligii Antirevizioniste Române", conduse tot de Stelian Popescu. După naționalizarea din 1948, clădirea a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2. După 1953, în locul societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani, ale ziarului "Libertatea". Primul număr al "Libertății", apărut în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, reprezintă prima apariție a unui ziar revoluționar, postcomunist (după manifestul Tineretului Liber, apărut
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
conduse tot de Stelian Popescu. După naționalizarea din 1948, clădirea a devenit sediul Întreprinderii Poligrafice 2. După 1953, în locul societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani, ale ziarului "Libertatea". Primul număr al "Libertății", apărut în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, reprezintă prima apariție a unui ziar revoluționar, postcomunist (după manifestul Tineretului Liber, apărut în dimineața aceleiași zile). În anul 1990, compania a reluat numele de "Universul", iar
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
societății "Universul" au funcționat redacția și tipografia ziarului "Informația Bucureștiului", iar după 1989, pentru o perioadă de cca 10 ani, ale ziarului "Libertatea". Primul număr al "Libertății", apărut în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, reprezintă prima apariție a unui ziar revoluționar, postcomunist (după manifestul Tineretului Liber, apărut în dimineața aceleiași zile). În anul 1990, compania a reluat numele de "Universul", iar în perioada 1995-1996 a fost privatizată prin metoda MEBO, prin care salariații au preluat o parte din acțiuni, restul
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
fără portofoliu. Se estimează că circa 17.825 de libanezi au murit în timpul primului an de război, cu diverse estimări ale proporției victimelor din rândul civililor. Acest număr al victimelor civililor nu este numărul total al victimelor înregistrate între 1982-2000. Ziarul "An Nahar" din Beirut a estimat că doar în zona Beirutului în timpul conflictului au murit 5.515 oameni, militari și civili, în vreme ce 9.797 de soldați sirieni, militanți OEP și din alte forțe aliate cu OEP, precum și 2.513 civili
Războiul din Liban din 1982 () [Corola-website/Science/322146_a_323475]
-
împotriva guvernului). Parlamentarul Hadash Meir Vilner a declarat în plenul Knessetului că: „Guvernul conduce Israelul în prăpastie. Ceea ce face el acum va face ca generații întregi să jelească.” Ca răspuns, ei au fost acuzați de trădare, printre alții de editorii ziarului Yediot Ahronoth. Parlamentarii de stânga, inclusiv Shulamit Aloni și Yossi Sarid, au lipsit de la vot. Chiar și facțiunea laburistă a votat pentru. Până la jumătatea lui ianuarie 1983, Rabin spunea că tentativele israeliene de a impune Libanului cu forța un acord
Războiul din Liban din 1982 () [Corola-website/Science/322146_a_323475]
-
2009, Neeson a afirmat în cadrul emisiunii Good Morning America de pe ABC că a devenit cetățean american. Neeson este un fan al echipei de fotbal FC Liverpool. În martie 2011, a devenit ambasador pentru UNICEF. Un articol din ianuarie 2012 în ziarul The Sun sugera că Liam Neeson se gândește să renunțe la catolicism și să se convertească la islam, după ce a ascultat o chemare la rugăciune în Turcia.
Liam Neeson () [Corola-website/Science/322156_a_323485]
-
dovedit a fi cea mai recuperabila resursă de petrol din toate domeniile Statelor Unite și era considerat că aceasta ar putea schimba peisajul politic din Alaska pentru decenii. Această descoperire a catapultat problemă Proprietății nativilor asupra pământului, în prima pagină a ziarelor. La mijlocul anilor 1960, Alaska Nativă și mai multe grupuri tribale au făcut efortul de a se uni pentru a câștiga titlul terenurilor smulse de la ei de către europeni, dar guvernul a răspuns lent înainte de descoperirea de la Golful Prudhoe. Guvernul a luat
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
a primit în 2006 din partea cartelurilor camoriste, denunțate într-o expunere în piața Casal del Principe (Napoli) în timpul unei manifestații pentru legalitate, a fost supus unui protocol de protecție. Din 13 octombrie 2006 trăiește sub escortă. Are numeroase colaborări cu ziare importante italiene și internaționale. În prezent în Italia colaborează cu L'Espresso și La Reppublica, în Statele Unite cu The Washington Post, New York Times și Time, în Spania cu El Pais, în Germania cu Die Zeit și Der Spiegel, în Elveția cu
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]
-
ar fi devenit cel mai înalt hotel din lume, și a șaptea clădire din lume ca înălțime. În 1992, după ce clădirea ajunsese la înălțimea sa proiectată, lucrările au fost oprite din cauza crizei economice din Coreea de Nord produsă de prăbușirea blocului sovietic. Ziarele japoneze au estimat costurile de construcție la 750 de milioane de dolari, consumând 2 procente din PIB-ul coreei de nord. Timp de peste un deceniu, clădirea neterminată a rămas goală și fără ferestre și finisaje, ca o carcasă uriașă din
Hotel Ryugyong () [Corola-website/Science/322188_a_323517]
-
limba etiopiană, cu scopul de tratament intensiv al bolilor tropicale și infecțioase, depistare, prevenire (vaccinări, etc.) și educație sanitară. Cu un spirit civic marcat, etiopienii au devenit donatori de sânge fervenți la punctele de colectare ale lui Maghen David Adom. Ziarul „Ma'ariv” a publicat în 1996 o anchetă conform căreia Banca centrală de sânge a lui Maghen David Adom „aruncă la gunoi toate porțiile de sânge prelevate de la etiopieni”. Rezultatul imediat a fost o amplă demonstrație de protest într-o
Operațiunea Moise () [Corola-website/Science/322211_a_323540]
-
demonstrație de protest într-o piață centrală a Ierusalimului, soldată cu altercații cu forțele de ordine, polițiști și demonstranți răniți, etc. Ministerul sănătății a pornit o anchetă a cărei rezultat a provocat noi proteste și altercații. Rezultatul anchetei publicate de ziarului „Ma'ariv” s-a dovedit a fi adevărat. Dilema Băncii centrale de sânge a fost următoarea: peste 10% din populația venită din Etiopia era seropozitivă la SIDA (HIV), comparativ cu o incidență de sub 1/10.000 la restul populației israeliene
Operațiunea Moise () [Corola-website/Science/322211_a_323540]
-
Ion Mircea, Petre Stoica (poet) și Mircea Dinescu. A publicat în limba română și un volum de eseuri, Rostirea întreruptă (1985), despre opera lui Ion Bălan. Poeziile și eseurile în limba română a lui au fost publicate în revistele și ziarele Transilvania, Ramuri, Luceafărul, Convorbiri literare, Lumină, Libertatea. Asociația scriitorilor din Voivodina (1980), Asociația scriitorilor din Șerbia (1974), Asociația ziariștilor din Șerbia (2005), Asociația ziariștilor din Voivodina (2010) Deutsche Gesellschaft für phänomenologische Forschung (Trier, Germania), Assotiation internaționale des critiques d’art
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
licenței. Licențele nu aveau efect decât pe teritoriul statului care le emisese, dar ele interziceau de obicei și importul tipăriturilor din alte țări. În Anglia, papetarii au format o organizație colectivă, numită „"Onorabila companie a papetarilor și a editorilor de ziare"”, pe scurt "Compania papetarilor". În secolul al XVI-lea, Compania papetarilor a primit dreptul de a cere înregistrarea tuturor operelor tipărite în registrul său. Aceasta însemna practic un monopol al companiei asupra publicării cărților în Anglia secolului al XVII-lea
Legea reginei Anna () [Corola-website/Science/322241_a_323570]
-
că el a fost un pasager inocent al avionului. În data de 23 octombrie 2001, John Ashcroft a declarat faptul că Jarrah a împărțit același apartament cu Atta Mohamed și Marwan al-Shehhi, cu toate că autoritățile germane, în aceeași zi, au spus ziarului Los Angeles Times că nu aveau dovezi cum că oricare dintre cele trei apartamente ale lui Jarrah din Hamburg ar fi fost conectate cu ceilalți teroriști. Un oficial de rang înalt al poliției germane a declarat: „Singura informație pe care
Ziad Jarrah () [Corola-website/Science/322238_a_323567]
-
Timișoara, din anul 1938, a condus și Școala de cântăreți bisericești a proaspetei Episcopii. La 27 aprilie 1947, în drum spre casă, în tramvai, suferă un atac de cord. Trece la cele veșnice câteva ore mai târziu la 73 ani, ziarele vremii anunțând cu durere trista veste. Înmormântarea a avut loc la Sânnicolau Mare, populația orașului primindu-l "„nu ca pe un mort, ci ca pe un erou, care după ce i-a dus și i-a purtat numele, se întoarce încununat
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
și literatură, publicată la București, al cărei prim număr a apărut la 14 octombrie 1911, din inițiativa lui N.D. Cocea și Alexandru Davila, ca "organ de informație, de critică și de îndrumare pentru artiști și pentru public", având ca model ziarul teatral "Comoedia", care apărea în Franța. Revista și-a încetat apariția în anul 1948. Din primul număr s-au vândut 3.000 de exemplare și a fost nevoie să se mai tipărească alte 7.000, pentru a putea satisface cererea
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
de șase ani, între 1946 - 1948. Între 30 noiembrie 1941 - 16 aprilie 1944, perioadă în care "Rampa" nu a apărut, a existat o altă publicație, care avea un titlu și un conținut asemănător. Se numea "Rampa teatrală și cinematografică", un ziar săptămânal, al cărui director era George Gregorian. La cele patru serii, în afară de N. D. Cocea, Alexandru Davila, au colaborat numeroase nume celebre, cum ar fi: Gala Galaction, Tudor Arghezi, Emil Isac, Ion Minulescu, Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Alexandru Macedonski, Mihail
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
În toamna anului 2010 finalizează înregistrările pentru primul album de autor ce se va intitula „Cireșe amare” și va cuprinde 12 piese neimprimate până acum pe niciun material discografic. În 1990, în timpul evenimentelor din Piața Universității publică articole politice în ziarul „Dreptatea” Traduce „Războiul iudaic” de Flavius Iosephus, publicat în foileton, fragmentar, în anul 1991 de revista „Convorbiri literare și critice”. În 1993 finalizează, împreuna cu traducătoarea Alexandra Cipăianu Hendartono lucrarea „Lirica indoneziană: Succint expozeu general asupra Indoneziei și traduceri” (Editura
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
creativ, bătrânii Eisner i-au insuflat un sentiment de dualitate, un echilibru între afaceri și artă. Eisner a studiat la DeWitt Clinton High School. Ca influențe a avut reclamele artistului J. C. Leyendecker de la începutul secolului 20, a desenat pentru ziarul școlii (The Clintonian), pentru revista literară (The Magpie), anuar și a făcut și scenografie acesta lucru determinându-l să ia în considerare acest tip de muncă pentru teatru. După absolvire, a studiat sub conducerea artistului canadian George Brandt Bridgman (1864-1943
Will Eisner () [Corola-website/Science/322276_a_323605]
-
pentru teatru. După absolvire, a studiat sub conducerea artistului canadian George Brandt Bridgman (1864-1943) pentru un an la Art Students League of New York. Relațiile pe care și le-a făcut acolo l-au ajutat să își găsească un post la ziarul "New York American" ca scriitor de benzi desenate pentru reclame. Eisner de asemenea primea 10 dolari pagina de ilustrații pentru revistele Pulp, incluzând Western Sheriffs și Outlaws. În 1936, prietenul din liceu și coleg caricaturist Bob Kane, creatorul Batman, i-a
Will Eisner () [Corola-website/Science/322276_a_323605]