KorAP: Find »[drukola/base=poem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1684 1685 1686 ...1707 >

42,660 matches

Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490

tot și de nicăieri, ceea ce îi ia din bogăție, dar o și ferește de provincialism. LV. Poemul e pentru tine o punere în scenă. Fiecare poem are decorul lui, exact așa cum spui: Deschid ușa negurii către pagină. În prag e poemul... Poemul vine din negură, din noaptea în care visezi ceva ce nu e Anglia. Ce ne poate poezia dezvălui despre tine? MK. De câțiva ani încoace îmi tot visez copiii când erau mici. Adevărate coșmaruri. Amândoi au fost tare bolnavi

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
și de nicăieri, ceea ce îi ia din bogăție, dar o și ferește de provincialism. LV. Poemul e pentru tine o punere în scenă. Fiecare poem are decorul lui, exact așa cum spui: Deschid ușa negurii către pagină. În prag e poemul... Poemul vine din negură, din noaptea în care visezi ceva ce nu e Anglia. Ce ne poate poezia dezvălui despre tine? MK. De câțiva ani încoace îmi tot visez copiii când erau mici. Adevărate coșmaruri. Amândoi au fost tare bolnavi la

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
neașteptată. Cred că ceea ce sper eu este să dovedesc cum că dezvăluirea e cu putință, că avem mici revelații tot timpul, în toate, și că la rădăcina ei e de fapt iubirea. LV. Tandrețea e punctul tău forte. Iată un poem care îmi dă dreptate: Cu coada cârlig, privindu-mă țintă nelămurită cine sunt dacă am avut și eu pisoi, trecu țanțoș și negru ca smoala un ghemotoc și-mi lăsă ce să-mi lase o unduire mută. Versurile mi-au

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
să fie mereu n-am ști de fapt nici tu, nici eu. Scrii cu firescul simplității. Mulți poeți de azi fug de viață și preferă jocul vorbelor pe pagină. MK. Jocul cu vorbele duce în cele din urmă către viața poemului. Dar și către acel moment anume din viața poetului care a dus la poem. E seducător să te joci, însă mai ai nevoie de pricepere și de muncă. Când poemul nu-ți reușește, e un semn că degetele au luat

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
firescul simplității. Mulți poeți de azi fug de viață și preferă jocul vorbelor pe pagină. MK. Jocul cu vorbele duce în cele din urmă către viața poemului. Dar și către acel moment anume din viața poetului care a dus la poem. E seducător să te joci, însă mai ai nevoie de pricepere și de muncă. Când poemul nu-ți reușește, e un semn că degetele au luat-o razna, în loc să tragă după ele brațul, măduva spinării, ființa întreagă. Când nu-ți

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
Jocul cu vorbele duce în cele din urmă către viața poemului. Dar și către acel moment anume din viața poetului care a dus la poem. E seducător să te joci, însă mai ai nevoie de pricepere și de muncă. Când poemul nu-ți reușește, e un semn că degetele au luat-o razna, în loc să tragă după ele brațul, măduva spinării, ființa întreagă. Când nu-ți iese ceva, ești tentat să lași totul baltă și să încerci ceva mai simplu, ceva cu

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
tentat să lași totul baltă și să încerci ceva mai simplu, ceva cu care să mergi la sigur. Așa se face că găsim în poezie rima perfectă, metafora impecabilă, formele fixe, comparațiile care-ți taie răsuflarea. Doar că, în cazul poemului, avem doi eroi (autorul și cititorul), iar acești eroi își pot schimba oricând rolurile și au nevoie de pricepere și de-o parte a paginii și de cealaltă. LV. Numești undeva engleza limba ta "adoptivă", "zâna ta bună". Universul copilăriei

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
acești eroi își pot schimba oricând rolurile și au nevoie de pricepere și de-o parte a paginii și de cealaltă. LV. Numești undeva engleza limba ta "adoptivă", "zâna ta bună". Universul copilăriei e foarte prezent în poezia ta. Multe poeme se clădesc pe începuturi misterioase, pe care o lungă absență le face și miraculoase. De fapt, tu unde ești mai acasă? Teheran ori Londra, pe scenă ori în poem? MK. N-am mai fost la Teheran din 1986 și ce

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
ta bună". Universul copilăriei e foarte prezent în poezia ta. Multe poeme se clădesc pe începuturi misterioase, pe care o lungă absență le face și miraculoase. De fapt, tu unde ești mai acasă? Teheran ori Londra, pe scenă ori în poem? MK. N-am mai fost la Teheran din 1986 și ce știam eu odată nu mai există. La Londra am locuit mai mult în partea ei de nord, dar acum vreo nouă ani m-am mutat la Hackney, care încă

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
aureolă peste creștetul meu, unde locuiesc toți strămoșii, toate amintirile mele. Nu-i vorba doar de amintiri din trecut, ci de un fluid ce depășește hotarele istoriei. LV. În marginea luminii e un volum îndrăgostit de strălucire. Și totuși toate poemele au nopțile lor de jale, de spaime nemărturisite. Ce altceva dacă nu suferința ta bine ascunsă dă viață versului? MK. Așa e, nu pot scăpa de această față ascunsă a mea. Nu există lumină fără întuneric, dar nici suferință fără

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
fără întuneric, dar nici suferință fără bucurie. Nu pot scrie decât dacă ceva foarte frumos îmi face inima să bată mai iute. Sigur, fața ascunsă a frumosului e suferința, nu există câștig fără pierdere. LV. Ai rime seducătoare în unele poeme, însă multe dintre versuri merg pe un ritm al sufletului și al sensibilității. Muzica vorbelor e la tine mai degrabă ca un balsam, decât ca un strigăt. Mă gândesc la unii poeți, care construiesc rime pe o silabă și o

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
celor cu har nu e doar ceva superficial, ci și un "ritm al sufletului", cum bine zici. Când sunt pusă să aleg între una și alta, sunt în mare încurcătură. Drept să-ți spun, problema mea e mai degrabă "iese poemul?", "e aceasta cu adevărat poezie?" Muzica nu poate lipsi, și cred că ai dreptate, poemele mele sunt liniștitoare, chiar adormitoare uneori. Ce mi-ar mai plăcea să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
bine zici. Când sunt pusă să aleg între una și alta, sunt în mare încurcătură. Drept să-ți spun, problema mea e mai degrabă "iese poemul?", "e aceasta cu adevărat poezie?" Muzica nu poate lipsi, și cred că ai dreptate, poemele mele sunt liniștitoare, chiar adormitoare uneori. Ce mi-ar mai plăcea să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea mea naivă percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
eroi și eroine: nu înnăscuți, ci creați de împrejurări. LV. Folosești, cu mare economie peisajul. Spre deosebire de majoritatea autorilor contemporani (chiar poeți) care fug de descrierea realistă demodată, atât de compromisă de Balzac și alții, faci din fiecare peisaj un mic poem. Îți condimentezi astfel romanele cu insule de lirism. Aceasta unealtă folosită cu premeditare te leagă și în același timp te dezleagă de tradiția realistă... TM. Aparent mă leagă de tradiția realistă, dar numai aparent. N-am văzut niciodată cu ochii

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
mereu nevoie de reparații; am închiriat tot timpul duplexul de la etaj, fiindcă aveam nevoie de bani. Casa bunicilor mei, vândută între timp, era și ea o veche clădire federală, lângă colțul cu Cranberry Street, unde s-a publicat prima oară poemul lui Walt Whitman Leaves of Grass. Printre chiriașii de la numărul 7 Middagh Street s-au numărat W.H. Auden, Carson Mc Cullers, Benjamin Brittain, Salvatore Dali și stripteuza Gypsy Rose Lee. În scenariul pe care încă nu l-am scris

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
Gypsy Rose Lee. În scenariul pe care încă nu l-am scris, stripteuza repetă în fața lui Auden, care e ușor plictisit, dar atent și cu un ochi critic. (De fapt poetul irlandez Paul Muldoon a avut primul această idee, în poemul "Middagh Street numărul 7".) Împrejurimile au multe conotații literare; casa lui Norman Mailer dă spre faleză, de unde se fac cele mai spectaculoase fotografii ale zgârie norilor din Manhattan, inclusiv cea a Turnurilor Gemene în flăcări. Am avut sentimentul că mi

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
din nou. Pentru o vreme măcar. În loc să mă apropii de Crane (și Walt Whitman a scris despre pod), am decis să sfâșii tot și am comparat cablurile de susținere cu o harpă. Construcția podului a fost supravegheată zice motto-ul poemului de Emily Roebling (al cărei tată l-a poiectat) de la ultimul etaj al casei din Brooklyn Heights, unde locuia cu soțul ei invalid. 1 iulie 2005 4.14. Fiona Sampson: "Știu că nu țin de nicio școală poetică, dar nu

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
chiar dacă ascunzi o emoție incredibil de sofisticată)? FS. Într-un fel întrebarea conține și răspunsul. Mă bucur că menționezi această tensiune reală sau nu între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul fie el în vers alb ori cu rigoare să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul fie el în vers alb ori cu rigoare să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că mi se trage de la anii de școală, când am devorat biblioteca municipală, ghidându-mă doar din auzite în alegerea autorilor. Trebuia să decid singură în privința textelor

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
puțin și mă întreb cum îi privești pe autorii care preferă măștile, imaginația, identitatea asumată, orice în afară de autorevelare? FS. Da, ai dreptate să mă vezi așa. Urăsc Turnul de Fildeș. Detest poezia care e un joc în și pentru sine. Poemele construite pe figuri de stil (chimia ca metaforă! feminismul la țară!), cu ori fără narațiune. Îmi vine să zic: Ei și? Metafora chimiei sau venitului la țară trebuie să ducă undeva, nu? Cam tot așa stau lucruile și cu măștile

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
creației și a lecturii: chiar analfabeților, celor cu deficiențe de învățare, probleme psihice. Chiar și aceștia reacționează la poezia profundă, provocatoare; vor s-o citească, ba chiar să o și scrie. Sigur, trebuie să ne ferim aici de populism! LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS ...Ei, află că un critic britanic l-a situat într-o stațiune spaniolă

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
experiență. Îmi plac romanele în versuri. Există o droaie de astfel de situații recente în engleză: Seth, Murray, Walcott, Raine, Carson... Voiam să scriu ceva mai lung. Dacă nu începeam romanul în versuri, aș fi scris cu siguranță serii de poeme. Voiam să explorez migrarea, depărtarea, comunicarea... S-au amestecat toate la un loc. Dar, spre deosebire de roamn, The Distance Between Us e cel mai greu text pe care l-am scris vreodată. Presupune concentrarea versului liric, accesul mult mai greu la

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
Hughes. Mai am și acum idile de lectură când descopăr un autor nou, ori mă vrăjește o carte, chiar una cunoscută deja (nu demult am petrecut o lună în Spania citind cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades sunt Rilke și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray; și un întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson și Graham. Lista e mult

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
lucruri: o rețea de sprijin reciproc; o grupare; persoane de care mă leagă nenumărate lucurui pe care le avem în comun. Nu corespondăm tot timpul dar ne vedem când trec prin zona lor. LV. Ai o sensibilitate fremătătoare. Scrii însă poeme puternice. Te consideri o poetă puternică? O poetă care face poezie din suferința intimă și acest lucru o face fericită? FS. Intuiești corect. Da, cred că sunt o poetă puternică: nu las nimic să compromită poemul. LV. Din lectura volumului

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
sensibilitate fremătătoare. Scrii însă poeme puternice. Te consideri o poetă puternică? O poetă care face poezie din suferința intimă și acest lucru o face fericită? FS. Intuiești corect. Da, cred că sunt o poetă puternică: nu las nimic să compromită poemul. LV. Din lectura volumului Folding the Real nu aflu mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a dus către poezie? Cu ce alte arte mai cochetezi? FS. M-

by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]