425,743 matches
-
destul de frecventă. Formare: rădăcina verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau "être" la infinitivul prezent + participiul trecut. La forma negativă a infinitivului trecut, negația "pas" poate sta după verbul auxiliar ("pour n’avoir pas compris
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau "être" la infinitivul prezent + participiul trecut. La forma negativă a infinitivului trecut, negația "pas" poate sta după verbul auxiliar ("pour n’avoir pas compris cette réalité" „pentru că nu a înțeles această realitate”), dar în limbajul curent actual topica este mai degrabă aceeași ca la infinitiv prezent: "pour ne
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
curent actual topica este mai degrabă aceeași ca la infinitiv prezent: "pour ne pas avoir compris". O parte din funcțiile infinitivului prezent se regăsesc și la cel trecut, anume acelea care sunt compatibile cu exprimarea unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
O parte din funcțiile infinitivului prezent se regăsesc și la cel trecut, anume acelea care sunt compatibile cu exprimarea unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
unei acțiuni anterioare: Formare: rădăcina formei de indicativ imperfect + sufixul "-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comerciantă”, "dirigeant, dirigeante" „conducător, conducătoare”. În limba scrisă, o construcție cu participiul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
participiu trecut neregulat sunt "être" → été, "écrire" → écrit, "faire" → fait, "venir" → venu. Și participiul trecut este mult folosit ca adjectiv calificativ: "une pièce jouée" „o piesă jucată”. Cu valoare verbală, participiul trecut este folosit în primul rând drept component al formelor temporale compuse (vezi cele prezentate până aici). În această calitate, uneori nu se acordă, alteori se acordă, ori cu subiectul, ori cu complementul direct. Regulile acordului sunt destul de complexe, dar privesc numai limba scrisă, în afară de participiile trecute cu sufix consonantic
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
complementul direct. Regulile acordului sunt destul de complexe, dar privesc numai limba scrisă, în afară de participiile trecute cu sufix consonantic, care se aude la feminin. Principalele cazuri de acord și non-acord: Formare: prepoziția "en" + participiul prezent. La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv, fiind plasate după "en": "en me/te/se/nous/vous/se promenant" „plimbându-mă/te/se/ne/vă/se”. La fel se plasează și negația "ne": "en ne me promenant pas" „neplimbându-mă”. Verbul la gerundiv nu are
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
cu solzi mici și caduci. Linia laterală este curbată în jos în partea anterioară și rectilinie în partea posterioară. Membranele branhiale sunt sudate între ele și formează un pliu mare peste istm. Branhiospinii sunt foarte lungi, subțiri și concrescuți în formă de sită. Coloritul spatelui este cenușiu-verzui sau negru cenușiu; laturile sunt argintii, uneori cu numeroase puncte negre, iar abdomenul albicios. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
scrieri religioase, donațiuni importante în scopuri pioase și religioase, prin exemplu, etc." a fost acordată până în 1931 când a fost înlocuită cu Ordinul și Medalia „Meritul Cultural” categoria „G” (culte). Decretul inițial prevedea crearea unei medalii cu trei clase de formă circulară având pe avers efigia regelui Carol I și pe revers o cruce și cuvintele „Răsplata Muncii pentru biserică”. Ca urmare a raportului ministrului secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Decretul Regal No. 293 din 19 ianuarie
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
pe revers o cruce și cuvintele „Răsplata Muncii pentru biserică”. Ca urmare a raportului ministrului secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Decretul Regal No. 293 din 19 ianuarie 1907 modifică aspectul medalei. Noul format de medalie, de formă circulară cu diametrul de 32 mm, păstrează cele trei clase: clasa I-a (metal aurit), clasa a II-a (metal argintat) și clasa a III-a (metal oxidat-deschis). Medalia are pe avers o cruce bizantină de 38 mm, fiecare braț
Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică” () [Corola-website/Science/330228_a_331557]
-
militară instituită de regele Carol I prin Decretul Regal nr. 5733 din 26 septembrie 1913 pentru a recompensă cadrele militare cu grade inferioare reangajate care îndepliniseră cu cinste și demnitate 15 sau 20 ani de serviciu în armată. Medalia, de forma ovala cu diametrele de 35 mm și 29 mm și grosimea de 2 mm, este realizată din bronz pentru serviciul de 15 ani și din bronz argintat pentru serviciul de 20 ani. Pe aversul medaliei, excentrat spre partea superioară, este
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
al României" completată ulterior cu "Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru funcționari publici" a fost instituit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari și subofițeri care preia, într-o formă readaptata, machetă medaliei instituite în 1912.
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
artistic a devenit în 1921. În 1924 a realizat o serie de desene în cretă care au fost apoi publicate ca mapă erotică cu titlul "„Eros omnipotens”". În 1935 s-a mutat la București. Creația artistică este caracterizată de perfecțiunea formei, decorativism, tinzând spre un limbaj pictural bogat în culoare. Personajele sunt prezentate într-un mod grațios reprezentativ pentru Art Nouveau și Secession. În afișe silul este adesea caricatural. A creat simboluri vizuale de efect pentru companii și partide politice. Exemple
Imre Földes Feld () [Corola-website/Science/330251_a_331580]
-
de fair play pentru fiecare jucător și oficial al echipei, și echivalentul a 50.000$ în echipamente de fotbal pentru dezvoltarea tinerilor. Inițial premiul era un certificat, dar din 1982-1994 el a fost suplimentat cu un trofeu de aur în forma personajului Sport Billy, care în 1982 devenise sigla FIFA Fair Play. În prezent trofeul e format dintr-o figurină de aur a unui fotbalist. Peru etse prima națiune ce a câștigat trofeul, după ce nu a primit nici un cartonaș galben sau
Premiile Campionatului Mondial de Fotbal () [Corola-website/Science/330259_a_331588]
-
XI din Budapesta, pe versantul nordic al dealului Gellért, fiind delimitat de străzile "Hegyalja út", "Sánc utca" și "Orom utca". Amenajarea hidrotehnică este formată din două bazine ovale subterane având capacitatea maximă de stocare de 2 × 40 000 m. Datorită formei speciale a bazinelor, fluxul de apă este continuu, motiv pentru care apa din bazine își păstrează calitatea. Suprafața totală ocupată de rezervoare este de 2 × 5000 m, tavanul bazinelor este susținut de 2x106 pilaștri de beton armat, pereții exteriori ai
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
inițial erau considerate prioritare. Monodia din perioada barocului timpuriu a fost înlocuită de un stil melodic mult mai simplu și mai elaborat, de regulă în ritm ternar. Aceste melodii erau construite din idei simple și cadențat delimitate adesea bazate pe forme de dans stilizate precum sarabanda sau courante. De asemenea, și armoniile erau mai simple decât în barocul timpuriu iar liniile bas de acompaniament erau mai integrate în melodie, producând o echivalență contrapunctuală care mai târziu au condus la dezvoltarea tehnicii
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
renascentist al polifoniei a devenit bază pentru studiul compoziției. Combinația dintre contrapunctul modal și logica tonală a cadențelor creau impresia că există două stiluri de compoziție - compoziția omofonă dominată de considerații verticale și polifonia dominată de imitație și considerații contrapunctuale. Formele care s-au dezvoltat în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
polifonia dominată de imitație și considerații contrapunctuale. Formele care s-au dezvoltat în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au influențat și compozitorii ulteriori. Antonio Vivaldi a fost unul dintre cei mai importanți reprezentați ai barocului
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
Formele care s-au dezvoltat în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au influențat și compozitorii ulteriori. Antonio Vivaldi a fost unul dintre cei mai importanți reprezentați ai barocului târziu. Născut la Veneția în 1678, și-
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
în barocul mijlociu au înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au influențat și compozitorii ulteriori. Antonio Vivaldi a fost unul dintre cei mai importanți reprezentați ai barocului târziu. Născut la Veneția în 1678, și-a început cariera ca preot
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
înflorit și au devenit tot mai diverse. Concertele, suitele, sonatele, concerto grosso, oratoriile, opera și baletele s-au bucurat de succes în toate țările. Formele lucrărilor erau în general simple, cu forme binare repetate (AABB) sau forme tripartite simple (ABC), formele de rondo fiind foarte frecvente. Aceste scheme au influențat și compozitorii ulteriori. Antonio Vivaldi a fost unul dintre cei mai importanți reprezentați ai barocului târziu. Născut la Veneția în 1678, și-a început cariera ca preot catolic dar problemele de
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
mai frecvent interpretați și înregistrați compozitori din perioada barocă. În aceste două genuri, sonată și concert, care erau încă în dezvoltare, Vivaldi a adus cele mai importante contribuții. S-a stabilit pe anumite șabloane, cum ar fi planificarea lucrărilor în forma repede-lent-repede și utilizarea de ritornello pentru părțile rapide. A explorat aceste posibilități prin sute de lucrări - 550 dintre lucrările sale sunt reprezentate de concerte. A utilizat și titluri programatice pentru diferite lucrări, cum ar fi celebrele sale concerte pentru vioară
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
cantate, aproximativ 200 dintre acestea existând și astăzi. Bach a compus și lucrări la scară mare precum "Patimile după Ioan", "Patimile după Matei", "Oratoriul de Crăciun" și "Misa în Si minor". Inovațiile muzicale ale lui Bach au experimentat cu toate formele omofonice și polifonice din perioada barocului. Era un catalog virtual al tuturor modalităților contrapunctuale existente și era capabil să țese adevărate pânze de armonie. Prin urmare, lucrările sale sub forma fugilor cuplate cu preludii și toccate pentru orgă, precum și formele
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
minor". Inovațiile muzicale ale lui Bach au experimentat cu toate formele omofonice și polifonice din perioada barocului. Era un catalog virtual al tuturor modalităților contrapunctuale existente și era capabil să țese adevărate pânze de armonie. Prin urmare, lucrările sale sub forma fugilor cuplate cu preludii și toccate pentru orgă, precum și formele de concert din baroc, au devenit fundamentale atât pentru tehnica de interpretare cât și pentru cea teoretică. Învățăturile lui Bach au devenit evidente în epocile clasice și romantice când compozitorii
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
formele omofonice și polifonice din perioada barocului. Era un catalog virtual al tuturor modalităților contrapunctuale existente și era capabil să țese adevărate pânze de armonie. Prin urmare, lucrările sale sub forma fugilor cuplate cu preludii și toccate pentru orgă, precum și formele de concert din baroc, au devenit fundamentale atât pentru tehnica de interpretare cât și pentru cea teoretică. Învățăturile lui Bach au devenit evidente în epocile clasice și romantice când compozitorii au redescoperit subtilitățile armonice și melodice din lucrările sale. Georg
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]