47,058 matches
-
Ateneu»” (octombrie 2007), d-l Mircea Mihăieș, „miltraliorul” „Romîniei literare”. Seduși, redactorii culturali de la „Ziarul de Bacău” și „Monitorul de Bacău” l-au remarcat în primele rînduri ale relatărilor lor despre întîlnirea de la Universitate (unde eu n-am fost): „un discurs spectacol”, „cel mai substanțial cuvînt”. Citit însă (am făcut-o azi în „Monitorul”, care reproduce un fragment - fragment care seamănă a colaj - din acel cuvînt), nu mai face aceeași impresie. Iată ce spune: „La poet, marea tragedie începe de acolo
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
deoparte „poema” și scrie: „Eu prevăd iubirea roză”. Toată gesticulația poetului de-acolo nu-i decît pentru a ajunge mai repede la iubire. Lucrurile sînt simple, în afară de cazul că nu vrei să te ambalezi în complicații, să ții neapărat un discurs cu un titlu incitant: „Jocul de oglinzi în poezia bacoviană” (de ce nu în „opera bacoviană”, căci se întîlnește, în cîteva locuri, și în proză?). Pășind greoi, parcă nedezmorțit de călătoria cu mașina de la Chișinău la Bacău, cînd s-a dus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
adversativ, violent nu nevinovat) al preceptului socialist „plan, tot mai mult plan”. Or, despre ce altceva este vorba în atitudinile pure, de extremă, decât despre ideologie? Un simplu exercițiu de atenție ne demonstrează acest lucru de exemplu: dacă se urmărește discursul public al adepților ideologiei clădită pe neomonetarism, când proclamă cu înverșunare (și uneori seducător) că vinovată nu este teoria, ci sistemul societal care a refuzat să se conformeze preceptului lor favorit. Cauza dezastrului nu ar fi aceea că ei au
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui de disjungere spre cel puțin două soluții (care sunt și nu sunt corelate cu celelalte stări ale multitudinii de factori implicați). Conjectura operează ca o prefază a aproximării adevărului consecinței a cărei distincție este doar ipotetică din rațiuni de discurs, căci în realitate chiar aproximarea adevărului este substanța conjecturii, iar enunțurile care o privesc conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai goale. Realitatea spectaculoasă este afară, unde se construiesc alte temple comunicaționale. Discursul noilor actori se încarcă de sensuri și semnificații ce înfiripă un univers cu repere precise, chiar dacă prin complexitate sunt și ele percepute difuz. Așa se face că pensionata societate postindustrială începe să fie numită societate a cunoașterii, că retrocedanta societate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se simplifică cu instrumentele corectitudinii politice, universul ceasornic ticăie fericit! Presiunea postvalorilor Pe lângă a fi formule ce suscită prelungirea aderenței la o stare de lucruri în dizolvare, conceptele difuze se constituie și într-un suport al argumentelor retorice abundente în discursul din amurgul perioadei preglobale. Acestea chiar se transformă în teorii oficiale, cu condiționarea reflexelor corectitudinii politice. Până când și valoarea în mediul științific este judecată în grila de idei a teoriilor definite drept corecte sau a modei generate de ele. Se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Obiecte naturale / 170 12.1.1. Elementele primordiale / 170 12.1.2. Vegetația / 175 12.2. Ființele / 176 12.3. Obiecte divinatorii artificiale, confecționate sau prelucrate / 179 12.4. Obiecte divinatorii abstracte: imagini și fantasme / 180 Capitolul 13. Practică și discurs divinatoriu / 183 13.1. Etapele practicilor divinatorii / 183 13.1.1. Preliminariile actului divinatoriu / 183 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor / 184 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a instrumentarului și a obiectelor folosite ocupă, de asemenea, un loc special în lucrare. Am identificat astfel mai multe locuri care se pretează, prin conținutul lor social și simbolic, practicilor divinatorii. Am realizat apoi o analiză amănuțită a practicii și discursului divinatoriu cu scopul de a distinge etape precise în derularea actului, dar și pentru a observa și surprinde anumite coduri de limbaj. Expresiile gestuale, formulările verbale (termeni imperativi, volitivi, psihologici etc.) și retorica de care dispun practicienii atestă o bună
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
radicală de mentalitate ce se va produce în anii următori. Justiția este destul de blândă în instrumentarea cazurilor de divinație în comparație cu ceea ce fusese în a doua jumătate a Evului Mediu. Scorul strâns al votării textului de lege, dar în primul rând discursul liberal aveau să prefigureze nașterea unei societăți noi, eliberată aparent de vechile clișee și stereotipii. Științele magice, oculte și anumite practici nu vor fi socotite neapărat ca diabolice, ci ca ritualuri sacre încărcate cu un incontestabil prestigiu. Practic, în lumea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel, dicționarele de etnologie și antropologie ne oferă o serie de definiții care ne conduc către aceleași concluzii. Într-un extrem de bine documentat dicționar din 1991, se subliniază clar că "numim profetism orice discurs ce se pretinde a fi cuvântul lui Dumnezeu"107. Așa cum precizam la începutul acestui capitol, am dorit să prezentăm o tipologie a divinației având ca model clasificarea propusă de Auguste Bouché-Leclercq. Acestei prezentări i-am adăugat noi explicații și interpretări
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
subiectiv / obiectiv în acest caz. 5.1. Scopul și obiectivele cercetării Această cercetare își propune mai mult decât o simplă contabilizare a practicilor divinatorii din câteva județe ale Moldovei și să aprecieze relevanța socială a acestora. Ea nu propune un discurs de genul "pro" sau "contra" fenomenului studiat. Dorim, în primul rând, să încercăm să explicăm fenomenele divinatorii și să le justificăm prezența dintr-o perspectivă sociologică și antropologică. Cu alte cuvinte, unul dintre scopurile cercetării este acela de a urmări
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
delir individual", "delir colectiv" etc. Totuși, spre deosebire de cercetarea vrăjitoriei, în care "cuvântul înseamnă război" și nu informație, în analiza socioantropologică a divinației accentul cade tocmai invers, pe informație și cunoaștere. Aici greu nu este să afli ceva, ci să controlezi discursul celuilalt, să reușești să te descurci în păienjenișul de informații, semne, simboluri și cuvinte. În acest caz, chiar dacă încerci să realizezi o observație participativă, pentru "a te pune în pielea clientului", nu obții informații suplimentare. Problema antropologului și sociologului care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tactilă este promisă într-un fel vizibilității și că există o extensie, o întrepătrundere nu numai între ceea ce este palpat și cel care palpează, ci și între tangibilul și vizibilul încrustat în el"123. Înscriindu-ne în același registru al discursului am putea să afirmăm că, în cele din urmă, am încercat o împletire a demersului preponderent calitativ cu cel cantitativ pentru a surprinde reprezentările contemporane ale practicilor divinatorii în sensul unei vizibilități comprehensive. Credem că, dincolo de dificultățile inerente unei asemenea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științe renascentiste în poziția de strămoș al științei moderne. Astfel, alchimia ar putea fi considerată strămoașa chimiei, astrologia, model ancestral pentru astronomie, iar o serie de practici divinatorii, precum fiziognomonia și oniromanția, ar fi precursoarele psihologiei moderne și psihanalizei. Adesea, discursurile lor încearcă să ne convingă de o continuitate între cele două elemente prin coerența argumentării. Cele două direcții epistemologice au apărut totuși în contexte diferite și s-au manifestat ca două paradigme diferite de percepere evaluare și de raportare la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt absolut necesare în diferite tipuri divinatorii. Ele sunt instrumentele grație cărora practicianul încearcă să pătrundă înțelesul ascuns al lumii. Maniera în care se realizează acest fapt este una specifică tehnicii divinatorii alese, fapt ce presupune un ritual și un discurs specific. Capitolul 13 PRACTICĂ ȘI DISCURS DIVINATORIU 13.1. Etapele practicilor divinatorii Analiza oricărui fapt social urmărește stabilirea unor forme, etape și mecanisme de producere și funcționare a acestuia. La fel se întâmplă și în cazul divinației. Cercetările realizate demonstrează
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatorii. Ele sunt instrumentele grație cărora practicianul încearcă să pătrundă înțelesul ascuns al lumii. Maniera în care se realizează acest fapt este una specifică tehnicii divinatorii alese, fapt ce presupune un ritual și un discurs specific. Capitolul 13 PRACTICĂ ȘI DISCURS DIVINATORIU 13.1. Etapele practicilor divinatorii Analiza oricărui fapt social urmărește stabilirea unor forme, etape și mecanisme de producere și funcționare a acestuia. La fel se întâmplă și în cazul divinației. Cercetările realizate demonstrează că orice practică divinatorie (în afara celor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interesul clienților, să manipuleze și/sau să obțină maximum de informații. Recunoaștem și astăzi cu ușurință o serie de caracteristici ale retoricii tradiționale în cuprinsul practicilor divinatorii investigate de noi. Acestea ar fi: 13.2.3.1. Familiaritatea Deși în discursul specialistului divinator se poate desluși prezența unor termeni psihologici, aceștia nu știrbesc cu nimic din familiaritatea exprimării. Prezicătorii se referă în general la situații de viață comune: sănătate, dragoste, probleme materiale, justiție. Paradoxul acelor fapte cotidiene este acela că gravitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decât pozitive în plan psihic și social. Unul dintre marile câștiguri ale unui limbaj familiar este acela că reușește să umanizeze relațiile interumane. 13.2.3.2. Stereotipia Este una dintre caracteristicile cele mai evidente, fie că ne raportăm la discursul unei singure persoane, fie că este vorba de mai multe. Clișeele se regăsesc în diverse situații: la nivelul formulărilor verbale (de exemplu: "drum lung", "drum la ceas de seară", "conjuncție favorabilă", "adunare cu succese", "necaz și ceartă", "pagubă în casă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
drum la ceas de seară", "conjuncție favorabilă", "adunare cu succese", "necaz și ceartă", "pagubă în casă", "realizări frumoase" etc.); la nivelul explicativ (mai toate evenimentele neplăcute din viața cuiva au la origine răul, invidia sau au alte cauze suspecte). Deși discursul este repetitiv, el nu incomodează clienții. 13.2.3.3. Polisemia Polisemia termenilor și a limbajului folosit în practicile divinatorii lasă suficient loc interpretărilor. Ambiguitățile limbajului sunt puse pe seama cunoașterii ascunse care este încifrată în semne. Acestea, cum se știe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fine, ele se citesc"266. Ce explicație se poate oferi acestor fenomene sociale? Michel Maffesoli crede că, cel puțin în cazul astrologiei, nu poate fi vorba de o credință puternică: "Masa leagă simbolurile zodiacului de o tradiție orală arhaică unde discursul sub influența astrelor era o manieră de a înfrunta colectiv, repetitiv angoasa și destinul"267. Discursul stereotip, polisemia, familiaritatea și caracterul arhetipal al retoricii au un rol social nebămuit. Ele asigură, cel puțin la nivelul mentalului colectiv, o solidaritate organică
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că, cel puțin în cazul astrologiei, nu poate fi vorba de o credință puternică: "Masa leagă simbolurile zodiacului de o tradiție orală arhaică unde discursul sub influența astrelor era o manieră de a înfrunta colectiv, repetitiv angoasa și destinul"267. Discursul stereotip, polisemia, familiaritatea și caracterul arhetipal al retoricii au un rol social nebămuit. Ele asigură, cel puțin la nivelul mentalului colectiv, o solidaritate organică a cărei absență omul modern o resimte din plin. Problemele sentimentale, de muncă, familiale, norocul etc.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nivelul mentalului colectiv, o solidaritate organică a cărei absență omul modern o resimte din plin. Problemele sentimentale, de muncă, familiale, norocul etc. sunt tot atâtea rubrici unde fiecare individ se simte angajat solidar cu alți indivizi ai aceluiași grup, iar discursul său, care este atașat unui destin colectiv, nu are alte funcții decât de a fi o linie de unire"268. Mesajul ultim al gesturilor și limbajului ce caracterizează o practică divinatorie pare a fi acela că suntem legați unii de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
socioantropologică a divinației Divinație și magie 109 Divinația și magia: discipline spirituale Forme gnoseologice în practicile divinatorii Specialiștii actului divinatoriu Actorii sociali ai practicilor divinatorii Spațiul actului divinatoriu și simbolistica sa Instrumentarul și obiectele folosite în practica divinației Practică și discurs divinatoriu Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu Divinația, clerul și Biserica Reclamă și publicitate În loc de concluzii Anexa nr. 1 Bibliografie Abstract Résumé
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de cinci decenii Yourcenar dusese o viață de strictă rutină, petrecând multe ore în biroul ei citind și scriind. Atunci când ieșea își dorea o companie: oameni cu darul conversației care totuși ar lăsa-o pe ea să fie centrul atenției. Discursul lor trebuia să fie informat și critic, ca și al ei, dar trebuiau să recunoască că nu ei erau făurarii cuvintelor și că scrierea, așa cum romancierul Laurence Stern remarcase zeflemitor în Tristram Shandy, era doar un tip de conversație bine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în masă; James Jones din Guyana; criza ostaticilor iranieni. Woody Allen, Manhattan. Scriitorul francez Romain Gary moare An Vârsta Viața 1980 77 Călătorește în Florida și Caraibe cu Jerry; pe 6 martie este aleasă în Academia Franceză; adună idei pentru discursul de acceptare; publică Cu ochii deschiși, interviuri cu Matthieu Galey; lucrează la Mishima; călătorește cu Jerry tot anul; pleacă cu el în Europa, în noiembrie 1981 78 La 22 ianuarie este primită în Academia Franceză; se publică discursul ei inaugural
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]