42,455 matches
-
ori nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți. Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, exagerează în situații obișnuite. Agresorul abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat. Victima (persoana agresată) este copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiți”. De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: Spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
ceilalți, exagerează în situații obișnuite. Agresorul abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat. Victima (persoana agresată) este copleșită de teamă. Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiți”. De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: Spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
din cauză că sunt „diferiți”. De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: Spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic. De foarte multe ori, spectatorii pasivi formează audiența agresorului care dorește să obțină atenție și popularitate. Astfel, el este încurajat să continue comportamentul
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: Spectatorul sau martorul este cel care vede fenomenul bullying, dar decide să nu intervină, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victimă. Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pasiv, privind și nefăcând nimic. De foarte multe ori, spectatorii pasivi formează audiența agresorului care dorește să obțină atenție și popularitate. Astfel, el este încurajat să continue comportamentul agresiv. Spectatorul însă poate avea un rol
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și favorizarea comportamentului de bullying. Pepler, Craig și Connolly (1997) aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru” dinamic (activ și interactiv) care se petrece între agresor și victimă. Goldstein (1995) vede interacțiunile de tip agresiv ca pe un „duet” între individ și mediul social înconjurător, unde cel din urmă determină intensitatea agresivității. Este subliniată încă o dată importanța contextului social în evoluția și escaladarea interacțiunii de tip bullying. Constituit
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
modelul de la cei apropiați lui și care îi asigură supraviețuirea sau din alte surse atunci când părinții săi îl acceptă prin neimplicare. Copilul învață și el să „necăjească” și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine „bullying” și se manifestă: Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor; agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranță deoarece
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
agresivitate. Astfel bullying-ul este 1. comportamentul agresiv; 2. repetat în timp; 3. făcut de un individ sau un grup de oameni împotriva unui individ sau grup; 4. cu intenția de a răni; 5. în condițiile unui dezechilibru de forțe între victimă(e) și agresor(i). Aceleași caracteristici se regăsesc și în cyberbullying, ceea ce îi face pe unii autori să considere că ceea ce le diferențiază pe cele două, anume mediul de manifestare (față în față sau prin tehnologie digitală), nu este de
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
prin tehnologie digitală), nu este de natură să schimbe în mod fundamental caracteristicile fenomenului. Alți autori consideră din contră că, prin mediul specific de manifestare, cyberbullying-ul capătă câteva caracteristici proprii. Astfel, pentru Grigg (2010), cerința de „dezechilibru de forțe” dintre victimă și agresor și cea a „repetiției” (actului) trebuie să fie reevaluate și reinterpretate pentru a se aplica cyberbullying-ului. Astfel, vechile variabile care defineau dezechilibrul de forță din bullying tradițional, anume vârsta, sexul și puterea fizică, par să nu mai aibă
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
anonimitatea și distanța fizică sunt caracteristici care definesc interacțiunea dintre persoane. Eventual, se poate accepta că în cazul cyberbullying-ului sunt necesare pentru agresor competențe sociale și digitale sporite, dar deținerea acestora nu îți garantează că ești ferit de a deveni victimă a cyberbullying, așa cum, în bullying-ul tradițional, o forță fizică sporită minimiza sau chiar elimina riscul de a deveni victimă. Deși este cea mai comună denumire pentru bullying realizat prin mijlocire tehnologică, cyberbullying-ul nu este totuși singurul termen utilizat, alături de el
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
sunt necesare pentru agresor competențe sociale și digitale sporite, dar deținerea acestora nu îți garantează că ești ferit de a deveni victimă a cyberbullying, așa cum, în bullying-ul tradițional, o forță fizică sporită minimiza sau chiar elimina riscul de a deveni victimă. Deși este cea mai comună denumire pentru bullying realizat prin mijlocire tehnologică, cyberbullying-ul nu este totuși singurul termen utilizat, alături de el fiind folosiți termenii de "electronic bullying", "online bullying", "internet harassment", "online social cruelty" și lista ar putea continua. Pentru
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
De asemenea, bullying-ul poate contribui la crearea și menținerea unui mediu de teamă și intimidare în școală. Aproape zece ani de cercetare arată că fenomenul în discuție poate afecta foarte serios funcționarea psihosocială, învățarea și sănătatea celor care îi devin victime. La nivel global, în perioada 2011-2013, serviciile telefonul copilului de pretutindeni au înregistrat 251.640 de cazuri de bullying. Mai mult, nouă din 10 cazuri de bullying au avut loc în școală, conform analizei realizată de Child Helpline International, în urma
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
abuz și violență asupra copilului și includ următoarele categorii: bullying, abuz emoțional, abuz fizic, abuz sexual și neglijare. Numai în Europa au fost înregistrate mai mult de 500.000 de apeluri. Studiile arată că între 15-25% din elevii americani sunt victime ale bullying-ului, în timp ce o proporție de 15-20% declară că sunt inițiatori ai acestor comportamente. Forma de bullying emoțional este mai des întâlnită în rândul fetelor, în timp ce forma de bullying fizic se regăsește în rândul băieților. Victimele fenomenului bullying în lume
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
din elevii americani sunt victime ale bullying-ului, în timp ce o proporție de 15-20% declară că sunt inițiatori ai acestor comportamente. Forma de bullying emoțional este mai des întâlnită în rândul fetelor, în timp ce forma de bullying fizic se regăsește în rândul băieților. Victimele fenomenului bullying în lume sunt 43% băieți și 57% fete, iar în Europa, 42% băieți și 58% fete. Aproape 63% dintre apelurile înregistrate de serviciile telefonul copilului din Europa menționează forma de bullying emoțional drept cea mai răspândită, urmată de
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
57% fete, iar în Europa, 42% băieți și 58% fete. Aproape 63% dintre apelurile înregistrate de serviciile telefonul copilului din Europa menționează forma de bullying emoțional drept cea mai răspândită, urmată de bullying-ul fizic (24%). Mai mult de 90% dintre victime în Europa au indicat colegi de școală drept agresori și mai mult de 10% dintre aceste situații au inclus prieteni. În alte 4% din cazuri sunt acuzați profesorii. Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
profesorii. Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Aproape jumătate dintre copiii din România - 46% - au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți. În perioada octombrie 2011-octombrie 2013, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în România, 45,72% din cazuri vizând violența fizică, 22,86% violența verbală, 15,24
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
probleme de greutate, ori mai timizi de fel. Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că persoanele, indiferent dacă sunt copii sau adulți, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere. Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung probleme emoționale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a frecvenței îmbolnăvirilor. Acest fenomen amplu, de cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale. Pe
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale. Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort. La nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort. La nivel relațional, victimele ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social, pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu sunt expuse. La nivel internațional acest fenomen este cunoscut
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
Atunci când Steve încearcă să-i calmeze pe ceilalți devine noul suspect deoarece construiește un radio pe care nu l-a văzut nimeni. Un bărbat necunoscut apare pe strada întunecată. Toți sunt panicați iar Charlie îl împușcă mortal. Se dovedește că victima este Pete Van Horn. Dintr-o dată se aprind becurile din casa lui Charlies care devine noul suspect. Acesta fuge spre casa sa, urmărit de mulțime. În mai multe case becurile se aprind și se sting. Începe o revoltă în care
The Monsters Are Due on Maple Street () [Corola-website/Science/337318_a_338647]
-
cel petrecut pe 14 iulie 2016 la Nisa, când tunisianul Mohamed Lahouaiej-Bouhlel a intrat în mulțimea care urmărea focurile de artificii cu ocazia Zilei Bastiliei. 86 de oameni au fost uciși atunci. 12 oameni au fost uciși în atentat. Printre victime se numără și șoferul polonez în vârstă de 37 de ani, Łukasz Robert Urban. Bărbatul era căsătorit și avea un copil. Șase germani se numără printre persoanele care au murit în piață. Alte 49 de persoane au fost rănite. Potrivit
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
a subliniat șefa executivului german. Ea s-a declarat tristă după această „zi oribilă” și scandalizată și a spus că ceea ce s-a întâmplat e „incalificabil”, mai ales din partea unei persoane care beneficia de ospitalitatea germană. A transmis condoleanțe familiilor victimelor și le-a cerut concetățenilor să continue să-și trăiască viața. Angela Merkel a vorbit la telefon cu președintele american, Barack Obama, iar șeful Casei Albe i-a dat asigurări că SUA vor sprijini Germania în desfășurarea anchetei.
Atentatul din Berlin (2016) () [Corola-website/Science/337315_a_338644]
-
obiectiv al strategiei UE de combatere a terorismului este pregătirea, în spiritul solidarității, în vederea gestionării și a reducerii la minim a consecințelor unui atac terorist. Acest lucru se realizează prin îmbunătățirea capacității de a gestiona urmările, coordonarea răspunsului și nevoile victimelor. Printre prioritățile din acest domeniu se numără elaborarea unor modalități ale UE de coordonare a situațiilor de criză, revizuirea mecanismului de protecție civilă, dezvoltarea procedurilor de evaluare a riscului sau schimbul de bune practici privind asistența acordată victimelor terorismului. În
Terorismul în Europa () [Corola-website/Science/337395_a_338724]
-
și nevoile victimelor. Printre prioritățile din acest domeniu se numără elaborarea unor modalități ale UE de coordonare a situațiilor de criză, revizuirea mecanismului de protecție civilă, dezvoltarea procedurilor de evaluare a riscului sau schimbul de bune practici privind asistența acordată victimelor terorismului. În orientările strategice privind justiția și afacerile interne, adoptate în iunie 2014, Consiliul European a solicitat instituirea unei politici eficiente de combatere a terorismului, care să integreze aspectele interne și externe. La 12 februarie 2015, șefii de stat și
Terorismul în Europa () [Corola-website/Science/337395_a_338724]
-
Bună Traducere". În urma inițiativei Festivalului Internațional de Literatură Berlin și Lepsiushaus Postdam (care au socotit "Cartea șoaptelor" cartea-simbol a luptei împotriva creimei de genocid), în data de 21 aprilie 2015, a fost organizată o "Zi mondială a lecturii," pentru omagierea victimelor Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Inițiativa a fost susținută de sute de oameni de cultură din întreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, Elif Shafak și mulți alții. În peste
Cartea șoaptelor () [Corola-website/Science/337417_a_338746]
-
Un val de frig de origine polară a lovit centrul și estul Europei în luna ianuarie a lui 2017. Valul de frig a făcut peste 60 de victime, majoritatea în Polonia. În Bulgaria, doi imigranți clandestini irakieni au fost găsiți morți pe muntele Strandja (sud-est). Bărbații, în vârstă de 28 și 35 de ani, au fost descoperiți înghețați într-o pădure. Peste 100 de orașe și sate au
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]