45,287 matches
-
în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%). Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
Hârlăul a devenit atunci reședința ținutului Hârlău, până când acesta a fost desființat în 1834 și împărțit între ceea ce urma să fie județele Botoșani și Iași. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Coșula a județului Botoșani, fiind alcătuit din centrul orașului, plus suburbiile Bojica, Siliștea, Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
istoric memorial sau funerar de interes național. În fața gării se află statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928), monument de for public de interes național. Tot de interes național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914-1918) și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc. În rest, alte opt obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt monumente de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă școală și bibliotecă orășenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoțesc; vila „Leonida” (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță); vila Aura Buzescu (1920); și fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920-1940, astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodărești (1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca monument
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
poliția politică a regimului comunist. Tismăneanu a fost criticat pe de o parte datorită biografiei părinților săi Hermina și Leonid Tisminețki, membri ai nomenclaturii comuniste și pe de alta datorită activității sale din timpul regimului comunist. Asociația Civic Media a alcătuit un dosar cu majoritatea criticilor la adresa Raportului Tismăneanu, de la academicianul Dinu C. Giurescu la analistul CIA Richard Hall. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a fost criticat și de către partidele de stânga, care declară că acesta este
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
între 1514-1518 limbile vechi la Universitatea din Leipzig avându-l ca profesor pe Petrus Mosellanus (1493- 1524) care era un adept al umanistului Erasmus din Rotterdam. Astfel activitatea lui începe ca "corector" (1518) ulterior "rector" la școala din Zwickau (1519) alcătuiește un nou sistem de învățământ cu limbile latină, greacă și ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calcul, aritmetică și cunoștințe militare. Revenit în Leipzig (1522) studiază medicina, urmează o perioadă petrecută în Italia la Universitatea din Bologna, Veneția și
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituția României definește situațiile în
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de la început își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești, dar în aceeași vreme ofereau la rândul lor și grecilor și romanilor o consistență spirituală superioară și foarte caracteristică, pe care literatura antică a însemnat-o cu mirare și admirație, făcând din
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a avut loc ceremonia de instalare în funcție a primului episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de București. O comunitate română unită cu Roma este atestată în București încă înainte de anul 1800. Comunitatea română unită din București a fost alcătuită inițial din români ardeleni stabiliți în capitala Țării Românești. Parohia Sf. Vasile ființează ca persoană juridică din anul 1829. Nu avea un lăcaș propriu de cult, de aceea folosea capela romano-catolică din str. Călărași. În anul 1893, în timpul pastorației viitorului
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
abandonate după domnia lui Valens, dar dețineau artilerie și construiau fortificații din piatră "castella", linii de castre și turnuri din cărămizi la frontiere, precum și valuri de pământ consolidate cu palisade. Totalul efectivelor române era de 250 000, insă armata era alcătuită în mare parte din germanici în ultimele secole de existență ale Imperiului Român Apusean. Legiunile cuprindeau doar 1000 de soldați, conduși de un perfect, legiunea fiind organizată în două cohorte comandate de tribuni. Împăratul dispunea de gardă palatiana, compusă din
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
impozite și corvezi. Templele păgâne erau distruse sau transformate în biserici. Excomunicarea era folosită că un instrument de stat, ceea ce rezultă excluderea din comunitate. Senatul nu mai avea atribuții precise, având doar rol consultativ. Consilium principiatus era o institutie permanentă alcătuită din colaboratori apropiați împăratului, acesta dispunând de un personal birocratic. Au fost create centrele provinciale, "civitades", structuri urbane, magistrații fiind aleși. Aveau că responsabilități stabilirea bugetului, menținerea ordinii publice, aceștia fiind subordonați guvernatorului, ce adună cu o adunare provinciala. Orașul
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
415, au ajuns în Hispania, fiind rechemați în Galia, în [418]], de către patricianul Constantius, viitorul împărat, fiind amplasați între Loara și Garonne, în provincia Aquitania Secundă pentru a menține securitatea imperiului din interior în lupta cu grupările Bagaudae, ce erau alcătuiți din foști sclavi, tâlhari, fermieri și ciobani, precum și aristocrați decăzuți ce luptau împotriva autorităților locale, confiscând pământurile aristocraților nemulțumiți de taxele tot mai mari. În 409, în regiunea Armorica, Bagaudae au înlăturat stăpânirea română, iar vizigoții au preluat o parte
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
condus de Ion Sturza la data de 9 noiembrie 1999, coaliția majoritară care domina Parlamentul Republicii Moldova este formată din Partidul Comuniștilor (care deținea 39 de mandate), Frontul Popular Creștin-Democrat (9 mandate) și din opt deputați independenți. Parlamentul de la Chișinău este alcătuit din 100 deputați. Coaliția majoritară menționată și-a dat acordul ca Executivul să fie format din miniștri tehnocrați. În aceste condiții, la data de 12 noiembrie 1999, președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi l-a desemnat pe Valeriu Bobuțac, care deținea atunci
Valeriu Bobuțac () [Corola-website/Science/305052_a_306381]
-
ele. Mai puțin măiestrie este necesar pentru a face o fată de un ceas digital și cele mai multe colectoare cred că cadrane analogice (mai ales cu complicații) variază în calitate mai mult decît cadranele digitale din cauza detaliilor și finisarea pieselor care alcătuiesc cadranul (făcând astfel diferențele dintre un ceas ieftin și scump mai evident). Există multe diferite tipuri de ceasuri care au diferite utilizări, le putem distingem după modul de funcționare: După utilizare și forma ceasurile pot fi: Pentru a determina o
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
din Ieud este ceea mai veche construcție de acest gen din Maramureș, datând din anul 1364. Biserica din Sârbi - Sisani a fost construită în anul 1532 pe o ridicătură de teren, la marginea unei imense păduri de stejar. Biserica este alcătuită din bârne de stejar de peste 60 cm lățime, încheiate la colțuri în coadă de rândunică. Mănăstirea Bârsana - este marcată prin faptul că aici este concentrată arta cioplitului în lemn din Țara Maramureșului, lemnul cioplit de mâinile trudite ale meșterilor artizani
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
8.39% - ruși, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - țigani, 0.54% - alte etnii. În Riscani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 11104 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 18.41% - 1 persoană, 27.02% - 2 persoane, 23.46
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 11104 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 18.41% - 1 persoană, 27.02% - 2 persoane, 23.46% - 3 persoane, 19.70% - 4 persoane, 6.88% - 5 persoane, 2.96% - 6 persoane, 0.80% - 7 persoane, 0.49% - 8 persoane, 0.13% - 9 persoane, 0
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
au început să se facă iarmaroace, de atunci localitatea este menționată ca așezare-târg. Spre 1915 aici apar primele mici întreprinderi meșteșugărești și comerciale. În acest an, 6 cîrciumioare evreiești cu meșteri neîntrecuți în breasla negoțului și legături vechi cu Podolia alcătuiau toate instituțiile comerciale private din localitate. Olăritul prezintă o poziție dominantă în breasla meșteșugăritului popular, care avea un succes considerabil în mijlocul locuitorilor satelor din împrejurimi. Anul 1918 înscrie o nouă pagină în istoria Basarabiei. La 27 martie, exprimând voința poporului
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
a început să crească numărului de locuitori. Din unele date statistice ale anului 1940 aflăm că la Dondușeni populația constituia circa 1314 suflete. Un primar, un șef de post și unul de gară, 4 jandarmi, un preot și 3 învățători alcătuiau toată intelectualitatea dondușenenilor. În primăvara anului 1932 pe actualul teren dintre cinematograful „Zorile” și biserica creștină s-a sfârșit construcția edificiului unei hale pentru expoziții de realizări agricole, care a jucat un rol economic și cultural valoros în viața Dondușenilor
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
și 1.130 fântâni publice. În oraș lipsește sistemul de termoficare centralizat. Localitatea este gazificată. Populația Dondușenilor este de 14.050 persoane: populația din oraș - 11.950 locuitori și din sat - 2.100 locuitori. Populația în vârsta aptă de muncă alcătuiește 8.600 persoane. Sistemul de educație este format din 4 grădinițe de copii și 4 instituții preuniversitare. Ocrotirea sănătății este asigurată de un spital raional, un centru al medicilor de familie, un punct medical în localitatea rurală, centrul de medicină
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Poiană, Vadim Țîchinovschii și Iosif Cratștein, programatorii Valeriu Nastasenco și Ștefan Spătaru, astrofizicianul Alex Găină, (n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o suprafața de 96 ha. Pădurile ocupă 924 ha sau 17,2 din suprafața totală. Structura etnică a orașului conform recensământului populației
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
1525; de aici începe, propriu-zis, numărătoarea anilor pentru localitate. La recensământul din 1817 în Căinari au fost înregistrați 291 capi de familie, 11 văduve și 16 burlaci, clerul, care avea la dispoziție o bisericuță din lemn, construită în 1778, era alcătuit din 5 persoane. Școala Parohială, deschisă pe lângă biserică în 1867, la 1 ianuarie a fost transformată în școală de zemstvă. Recensământul din 1897 la Căinari, ținutul Bender 1167 de suflete. În 1910 Căinarii cuprindeau 298 de case cu o populație
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
Gheorghe. În perioadă interbelică în Cașunca activa și o Societate cooperativă, președintele - Stoianov Constantin. La recensământul general din 1930 în Cașuna au fost înregistrați 1411 de locuitori, inclusiv 676 bărbați și 735 femei, și 344 de case. Componența etnică era alcătuită din români - 1357 persoane, ruși - 38 persoane și evrei - 13 persoane. Limba română a fost declarată ca limbă maternă de 1358 locuitori, limba rusă - 37 locuitori, limba idiș - limba rromă - 13 locuitori, 3 locuitori. În 1933 în cataloagele școlii primare
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
În 1940 URSS-ul anexează Basarabia. 1941 - 446 clădiri La recensământului general din anul 2004, în Cașunca au fost numărați 2003 de locuitori, inclusiv 977 de bărbați (48,77%) și 1026 de femei (51,23%). Structura etnică a populației este alcătuită din români - 1994 persoane, ucraineni - 6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
51,23%). Structura etnică a populației este alcătuită din români - 1994 persoane, ucraineni - 6 persoane și ruși - 3 persoane. În 2004 s-au înregistrat 756 de gospodării, cu mărimea medie de 2,5 membri. Cele mai multe gospodării, 206 la număr, sunt alcătuite din 167 persoane, 181 de gospodării sunt alcătuite din 3 persoane, 152 gospodării - din 4 persoane, 33 gospodării din 5 persoane, 12 gospodării - din 6 persoane, 4 gospodării - din 7 persoane, 1 - din 8 persoane.
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]