47,058 matches
-
idei pentru discursul de acceptare; publică Cu ochii deschiși, interviuri cu Matthieu Galey; lucrează la Mishima; călătorește cu Jerry tot anul; pleacă cu el în Europa, în noiembrie 1981 78 La 22 ianuarie este primită în Academia Franceză; se publică discursul ei inaugural la Academia Franceză; călătorește în Maroc cu Jerry și apoi îl vizitează pe James Baldwin pe Riviera franceză; publică Mishima: O viziune a vidului și cele de-al treilea volum de memorii, Anna, Suror; publică Focuri în engleză
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Le Labyrinthe du Monde, II, Archives du Nord (Arhive ale Nordului) (Paris, Gallimard, 1977). Anna, Soror (Paris, Gallimard, 1981). Mishima ou la vision du Vide [Mishima: o viziune a vidului] (Paris, Gallimard, 1981). Discours de réception de l'Académie Française (Discursul de recepție la Academia Franceză] (Paris, Gallimard, 1981). Le Temps, ce grand sculpteur [Acel mare sculptor, Timpul] (Paris, Gallimard, 1983) colecție de eseuri publicate în diverse reviste. Bleus et Gospels (Paris, Gallimard,1984). Le Labyrinthe du Monde [Labirintul lumii], III
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
echilibrată de o luciditate care se impune prin chiar conștiința limitelor ei17. Transferate în registrul estetic, analizele semnificațiilor de tip dublu ale mesajului yourcenarian deopotrivă documentare și vizând esențialul au fost reluate în observațiile despre relația dintre limbajul istoric și discursul literar. Urmărind modul de așezare a evenimentelor în lumina lor proprie, acțiune ce presupune o "recreare" a lor până la nivelul senzorial, S. Iosifescu constata unitatea dintre textele imaginare și celelalte, care se explică reciproc și reconstituie, fiecare, timbrul unui glas
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
orb, fericit și mâhnit, fermecat de frumusețe și surpat de moartea diformă. Mai rar, au fost remarcate la Marguerite Yourcenar preocupări exclusiv estetice. E vorba despre observații limitate, precum una privitoare la atenția pe care o acordă ea stilului propriu discursului unei epoci, care e un soi de formalism contestabil 22, sau alta, despre semnificația metadiscursivă a scurtei povestiri Cum a fost salvat Wang-Fo 23. Mai pe larg, adică referindu-se la întregul volum Obolul visului, Sorin Lavric vedea în arta
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la nivelul propoziției și al frazei. Tocmai în aceasta stă și marele ei pericol pentru bolnav și pentru cei din anturajul său, care nu-i pot sesiza de la început caracterul aberant, patologic. Mai ales în „paranoia” bolnavul poate avea un discurs coerent, chiar elegant sub raport stilistic, dar el ne va frapa prin conținutul celor afirmate, prin caracterul bizar al celor susținute. Datorită acestui fapt că unii subiecți deliranți, mai ales paranoici, au un potențial cognitiv în general superior mediei, — ceea ce
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de comunicare; utilizarea limbii literare. Aceste competențe sunt detaliate în grilă prin descriptori calitativi, organizați în mod progresiv, care permit o evaluare globală pe trei niveluri de competență: utilizator mediu - nivel reprezentând independență în comunicare; utilizator avansat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicarea bidirecționată apare, de obicei, ca secvență finală, când evaluatorii intră în dialog cu candidatul); - comunicare oficială (ascendentă), instrumentală (scopul explicit este evaluarea competențelor lingvistice ale candidaților). Având în vedere aceste tipologii, candidații trebuie săși adecveze ținuta, comportamen tul și discursul la contextul situației de comunicare. 3.1. Componenta verbală Pregătirea răspunsului începe cu o lectură rapidă, de orientare, pe baza căreia sunt identificate elementele de conținut și mesajul global al textului. Lectura lineară pe axa orizontală (stratul de suprafață al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni/idei/aserțiuni prezente în expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală, fiind un factor esențial în personalizarea discursului și în transmiterea eficientă a mesajului. De aceea, componenta paraverbală trebuie adecvată discursului oral și situației de comunicare, ținând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală, fiind un factor esențial în personalizarea discursului și în transmiterea eficientă a mesajului. De aceea, componenta paraverbală trebuie adecvată discursului oral și situației de comunicare, ținând cont de următoarele aspecte: vocea va avea o intonație expresivă, în acord cu fluxul ideilor; timbrul și inflexiunile vocii vor nuanța
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală, fiind un factor esențial în personalizarea discursului și în transmiterea eficientă a mesajului. De aceea, componenta paraverbală trebuie adecvată discursului oral și situației de comunicare, ținând cont de următoarele aspecte: vocea va avea o intonație expresivă, în acord cu fluxul ideilor; timbrul și inflexiunile vocii vor nuanța mesajul, tonul și volumul fiind adecvate contextului; ritmul vorbirii nu trebuie să fie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera epică; personajele dramatice (instanțele comunicării teatrale), întruchipate scenic de către actori; eul liric, în ipostaze diverse - instanță a comunicării lirice, construct textual specific discursului liric, eul rostitor, distinct de poetul care a scris poezia. 2) RECEPTORUL este cel care primește mesajul și îl decodează, având un rol com plementar celui de emițător. În majoritatea situațiilor de comunicare, receptorul este și destinatarul mesajului. Disocierea celor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul în care selectează cuvintele, prin corectitudinea enunțurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specia litate, prefe rințele, stările psihice, sentimentele, valorile, temperamentul, mediul social căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile de structurare a textului. În opera literară, această funcție acționează nu numai la nivelul expresiei (ca în cazul comunicării nonartistice), ci și la ni vel semantic, instituind limbajul artistic/poetic ca sistem autonom de semne. Un aspect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
interlocutorilor asupra semnificației termenilor, pentru a favoriza înțelegerea lor corectă. În lingvistica modernă, se teoretizează dicotomia: limbaj concret, „obiectual“ (object language, care spune ceva despre obiecte) și metalimbaj (metalanguage, care spune ceva despre limbaj). Așadar, metalimbajul caracterizează, în primul rând, discursul lingviștilor, dar și al celorlalte domenii științifice. Fiecare dintre acestea își definește conceptele specifice, termenii specializați, semnele, simbolurile științifice etc. Aceeași intenție de a evita ambiguitatea, confuziile, contradicțiile între termeni sau subiectivis mul interpretării mesajului este evidentă și în textele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Comunicarea artistică poate apela și ea funcția metalingvistică, orientată însă nu numai spre coduri lingvistice, ci și spre coduri culturale/estetice. Astfel, artele poetice fa cilitează decodarea semnificațiilor, oferind „chei de lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orice act de comunicare lingvistică vizează unul sau mai multe scopuri. -Paradigma comunicării instrumentale are în vedere finalități pragmatice, cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]