42,455 matches
-
fost descoperiți înghețați într-o pădure. Peste 100 de orașe și sate au rămas fără curent electric din cauza viscolului. Un tren de pasageri a deraiat pe 8 ianuarie, după ce a lovit un nămete. Accidentul, care nu s-a soldat cu victime, a avut loc în centrul țării. În Cehia, trei persoane, dintre care două fără adăpost, au murit de frig la Praga, unde temperaturile au scăzut sub -15°C. Regiunea Adriatica a fost și ea lovită de valul de frig, în
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
a poleiului, iar echipele de salvare au fost chemate să intervină în 250 de cazuri produse din cauza poleiului. În Italia, valul de frig a provocat moartea a cel puțin șapte persoane în curs de 48 de ore. Cinci dintre aceste victime erau persoane fără adăpost, două dintre ele având cetățenie poloneză. În această țară a nins abundent în zona centrală, dar și în Apulia (sud-est), unde aeroporturile din Bari și Brindisi au fost închise, aceeași măsură fiind luată și în Sicilia
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
La data de 12 ianuarie 2005, cu ocazia alegerii sale ca președinte al CSM, Dan Lupașcu, făcând aluzie la încercările de influențare politică a justiției, declara în prezența șefului statului: „Numai cel care nu este stăpân pe el poate cădea victima unei influențe politice. Consiliul Superior al Magistraturii este o corabie care plutește, chiar dacă tsunami din stânga și tsunami din dreapta încearcă să-i schimbe cursul”. Atât în calitate de președinte al CSM, cât și ca membru, Dan Lupașcu a avut numeroase dispute cu ministrul
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
anul 1503). La un an după Bătălia de la Muntele Alb, la 21 iunie 1621, atunci când cei 27 de conducători ai revoltei anti-habsburgice au fost executați, turnul din Orașul Vechi a servit ca un loc de expunere a capetelor retezate ale victimelor pentru a-i descuraja pe cehi să continue rezistența armată. La sfârșitul Războiului de Treizeci de Ani, în 1648, suedezii au ocupat malul vestic al Vltavei și au încercat să înainteze în Orașul Vechi, având loc lupte grele chiar pe
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
va face uz de forță, și a existat și avertismentul de a nu cere ajutor de la alte țări. Deși nu s-a dat un termen-limită, Lituaniei i s-a spus să ia rapid decizia și că orice violențe și orice victime germane ar apărea vor provoca un răspuns inevitabil din partea armatei germane. Lituania a informat în secret pe semnatarii despre aceste pretenții, întrucât nici măcar Lituania nu avea dreptul să transfere Klaipėda altui stat fără aprobarea semnatarilor. Italia și Japonia au susținut
Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei () [Corola-website/Science/335882_a_337211]
-
România nu există o metodologie de audiere a minorilor în instanță, iar legile vechi încă permit violența părinților în scop educativ. Recensământul social a 120.000 de gospodării realizat de UNICEF arată că cel puțin un copil din zece este victima unei forme de violență. Violența domestică este percepută ca un lucru normal. 60% din populație este tolerantă față de comportamentele violente în cadrul familiei. În 2011 au fost înregistrate peste 11.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare. Cu toate acestea
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (ADF), publicat în iunie 2012, doar 1% dintre persoanele cu dizabilități mintale aveau un loc de muncă. Raportul ADF indică, de asemenea, că persoanele cu dizabilități mintale din instituții, în special copiii, sunt victimele diverselor forme de intimidare, hărțuire și abuz. Conform unui studiu finanțat din fonduri UE și publicat în 2012, 87% dintre respondenți considerau discriminarea (în sensul larg al cuvântului) una dintre marile probleme cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Între
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
scopul prevenirii și combaterii acestui fenomen. În legislația națională traficul de persoane este definit în art. 12 și art. 13 ale Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane. Autoritățile și ONG-urile au identificat 757 de victime în 2014, număr în scădere în comparație cu 896 de victime identificate în 2013. 63% dintre victime (475 de persoane) au fost traficate în scopul exploatării sexuale, iar 25% (188 de persoane) au fost traficate în scopuri de muncă forțată în agricultură
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
traficul de persoane este definit în art. 12 și art. 13 ale Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane. Autoritățile și ONG-urile au identificat 757 de victime în 2014, număr în scădere în comparație cu 896 de victime identificate în 2013. 63% dintre victime (475 de persoane) au fost traficate în scopul exploatării sexuale, iar 25% (188 de persoane) au fost traficate în scopuri de muncă forțată în agricultură și construcții. Legislația românească asigură străinilor victime ale traficului
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
art. 12 și art. 13 ale Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane. Autoritățile și ONG-urile au identificat 757 de victime în 2014, număr în scădere în comparație cu 896 de victime identificate în 2013. 63% dintre victime (475 de persoane) au fost traficate în scopul exploatării sexuale, iar 25% (188 de persoane) au fost traficate în scopuri de muncă forțată în agricultură și construcții. Legislația românească asigură străinilor victime ale traficului de persoane o perioadă de reflecție
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
896 de victime identificate în 2013. 63% dintre victime (475 de persoane) au fost traficate în scopul exploatării sexuale, iar 25% (188 de persoane) au fost traficate în scopuri de muncă forțată în agricultură și construcții. Legislația românească asigură străinilor victime ale traficului de persoane o perioadă de reflecție de 90 de zile, însă experții au semnalat faptul că aceasta nu a fost întotdeauna respectată în practică. Victimele care cooperează cu autoritățile în vederea identificării traficanților pot primi drept temporar de reședință
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
în scopuri de muncă forțată în agricultură și construcții. Legislația românească asigură străinilor victime ale traficului de persoane o perioadă de reflecție de 90 de zile, însă experții au semnalat faptul că aceasta nu a fost întotdeauna respectată în practică. Victimele care cooperează cu autoritățile în vederea identificării traficanților pot primi drept temporar de reședință în țară timp de până la 12 luni, dar nu li se permite să lucreze în România în această perioadă. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) este
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
este structura de specialitate, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu atribuții de coordonare, evaluare și monitorizare la nivel național a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia. În 2016, România s-a situat pe locul 49 în clasamentul internațional anual privind libertatea presei, realizat de organizația "Reporteri fără frontiere", în creștere cu trei locuri față de anul precedent (când s-a situat pe locul 52). În aceeași
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
emigrare circa 60.000 evrei. În această perioadă au continuat arestările și îndepărtarea evreilor din locuri de muncă, iar în aprilie 1950 au avut loc mai multe explozii la niște sinagogi, care s-au soldat cu răniți și cu câteva victime mortale.La două luni înainte de expirarea aplicării legii emigrației, a explodat o altă bombă la sinagoga Masuda Shemtov, omorând câțiva evrei și rănind mulți alții. Primul ministru Nuri al-Said s-a declarat hotărât să-i izgonească pe evrei din țară
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
bulgari și nu scrieți și nu vorbiți în limba voastră? Sau bulgarii nu au avut o formă de guvernământ și de stat?”" Acest lucru semnifică mai mult sau mai puțin intențiile autorului care vorbește despre pericolul bulgarilor de a cădea victime elenizării politice realizate de clerul majoritar grec. Aceste sentimente antigrecești prezentate în scrierea lui Paisie îi caracterizează pe greci ca un fel de dușmani naționali ai bulgarilor. Paisie îi îndeamnă pe cititori să cunoască și să slăvească trecutul istoric al
Paisie de la Hilandar () [Corola-website/Science/335926_a_337255]
-
A existat o rezistență considerabilă în cadrul guvernului cu privire la influența sovietică asupra politicii Cehoslovaciei. Ca răspuns, Gottwald a inițiat o serie de epurări, eliminându-i mai întâi pe necomuniști și apoi și pe unii lideri comuniști. Conducători comuniști importanți au devenit victime ale acestor epurări și au fost judecați în Procesele de la Praga, printre ei aflându-se Rudolf Slánský, secretarul general al partidului, Vlado Clementis (ministrul de externe) și Gustáv Husák (conducătorul organismului administrativ responsabil pentru Slovacia), care au fost înlăturați din
Klement Gottwald () [Corola-website/Science/335935_a_337264]
-
au contribuit la ruinarea financiară a ducatul. Având nevoie disperată de fonduri, el a recurs la practica arestării supușilor bogați fără motiv, și îi elibera numai după ce renunțau la averile lor în favoarea ducelui sau după ce plăteau răscumpărări exorbitante. Unele dintre victime care au considerat că acest comportament este ilegal au făcut plângere la Curtea Imperială de la Viena sau la Curtea de Apel a Camerei Imperiale de la Wetzlar. Ernst August a pierdut toate procedurile legale îndreptate împotriva lui. Procesul a durat timp
Ernest Augustus I, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach () [Corola-website/Science/335993_a_337322]
-
mai multă autonomie în cadrul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Președinția Iugoslaviei a declarat stare de urgență în Priștina și Kosovska Mitrovica, ceea ce a condus la revolte. Revolta a fost înăbușită de o intervenție în forță a poliției, care a provocat numeroase victime, și a fost urmată de o perioadă de represiune politică. Universitatea din Priștina a fost punctul de plecare al protestelor studențești din Kosovo din 1981. Izolarea culturală a provinciei Kosovo în cadrul Iugoslaviei și sărăcia endemică a făcut ca provincia să
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
ca atare, a contribuit puternic la lichidarea Partidului Democrat din Slovacia. Acel partid obținuse 62% din voturi la alegerile din Slovacia din 1946, întârziind astfel timp de doi ani preluarea puterii de către comuniști în Cehoslovacia. În 1950, el a căzut victimă epurărilor staliniste ale conducerii partidului și a fost condamnat la închisoare pe viață, fiind închis din 1954 până în 1960 în Închisoarea Leopoldov. Comunist convins, el a privit intotdeauna detenția sa ca o gravă neînțelegere, după cum a subliniat periodic în mai
Gustáv Husák () [Corola-website/Science/336007_a_337336]
-
Hărțuirea sexuală este comportamentul prin care victima este determinată să ofere favoruri sexuale, de obicei la locul de muncă, prin intimidare, amenințare sau constrângere, făptuitorul abuzând de funcția sau puterea sa pentru a-și atinge scopurile. Aceasta poate leza demnitatea sau crea un mediu de lucru ostil
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]
-
abuzând de funcția sau puterea sa pentru a-și atinge scopurile. Aceasta poate leza demnitatea sau crea un mediu de lucru ostil, umilitor și jignitor. Din acest punct de vedere, hărțuitorul se manifestă ca un agresor, iar persoana hărțuită, ca victimă. Hărțuirea sexuală poate lua diverse forme, de la atingeri și mângâieri (hărțuire fizică), comentarii nedorite legate de viața privată (hărțuie verbală) și până la amenințări cu pierderea locului de muncă sau cu refuzarea promovării/creșterii salariale în cazul respingerii avansurilor sexuale (hărțuire
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]
-
avansurilor sexuale (hărțuire Quid pro quo). Ea poate fi directă, prin agresiuni verbale și fizice, sau indirectă, prin comportamente care izolează, discriminează sau exclud persoana în cauză pe motiv de rol-sex. Hărțuirea sexuală poate fi extrem de stresantă, pentru că ea pune victima la colț, femeia respectivă nu are de ales: ori se supune capriciilor erotice ale unui superior instabil emoțional, ori pleacă. Este o situație de presiune enormă, din care, de obicei, nu are de ales și ori se supune, ori părăsește
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]
-
În anul 2001, România era pe primul loc în țările din centrul și estul Europei din punct de vedere al incidenței asalturilor și incidentelor sexuale la locul de muncă, conform unui raport UNICEF. Din 1000 de femei, 108 au căzut victimă incidentelor sexuale, în timp ce alte 41 au declarat cel puțin un asalt sexual la locul de muncă. Până în anul 2004, în România existat doar două cazuri în care persoanele hărțuite sexual de șefi s-au adresat justiției: două intelectuale cu vârsta
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]
-
fie arătate cu degetul dacă se plâng. În anul 2004, legea a fost actualizată pentru a permite și femeilor care au întreținut relații sexuale în urma hărțuirii să depună plângere. Un studiu făcut în anul 2007 arată că, în general, reacția victimelor din România față de o situație de hărțuire sexuală este pasivă, majoritatea așteptând ca problema să se rezolve de la sine. De cele mai multe ori, românii nici nu conștientizează că sunt hărțuiți sexual. În România, în anul 2015, nu existau statistici clare referitoare
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]
-
vânzătorii și alți angajați din sectorul comerțului cu amănuntul, dar și angajații în sectorul relațiilor cu publicul. În opinia psihologului Daniel Bichiș, dacă persoana cedează de nevoie, ca să nu-și piardă locul de muncă, este vorba de un „viol moral”. Victimele sunt apoi afectate de depresii. Violatorii și șefii care recurg la șantaj (și abuzează de poziția lor) au o structură morală asemănătoare și probleme legate de potența masculină aproape similare. Ei caută satisfacție într-o relație impusă în urma unor frustrări
Hărțuire sexuală () [Corola-website/Science/336039_a_337368]