423,610 matches
-
Bijutierii au avut nevoie de mai mulți ani și de o sumă mare de bani pentru a acumula un set adecvat de diamante. Între timp, Ludovic al XV-lea a murit de variolă și du Barry a fost alungată de la curte de către succesorul său. Colierul era constituit din mai multe diamante mari aranjate într-un design elaborat de ghirlande, pandantive și ciucuri. Bijutierii au sperat că noua regină a Franței, Maria Antoaneta, l-ar putea cumpăra și, într-adevăr, în 1778
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
Valois se căsătorise cu un ofițer de jandarmi, care se prezenta drept conte de la Motte, și trăia dintr-o mică pensie acordată de rege soției sale. În martie 1785, Jeanne a devenit amanta Cardinalului de Rohan, un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
vorbea despre ea într-o formă pe care regina a gconsiderat-o ofensatoare. În același timp, cardinalul încerca să recâștige favorurile reginei care îl putea ajuta astfel să devina unul dintre miniștrii regelui. Jeanne de la Motte, care reușise să ajungă la Curte prin intermediul unui alt amant de-al ei, Rétaux de Villette, l-a mințit pe Rohan că a întâlnit-o pe regină și că se bucura de favorurile acesteia. Rohan a realizat că prin intermediul Jeannei își poate asigura bunăvoința regală. Din
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
însă acestea erau insuficiente astfel încât unul dintre bijutieri s-a plâns reginei. Aceasta, uluită, a declarat ca nu a comandat și nici nu a primit vreun colier. A urmat o adevarată lovitură de teatru. La 15 august 1785, când întreaga Curte îi aștepta pe rege și pe regină să ajungă la biserica unde oficia chiar cardinalul Rohan, prelatul a fost luat și dus în fața ministrului Curții, Breteuil, pentru a explica totul. Când cardinalul a arătat scrisorile semnate "Maria Antoaneta de Franța
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
vreun colier. A urmat o adevarată lovitură de teatru. La 15 august 1785, când întreaga Curte îi aștepta pe rege și pe regină să ajungă la biserica unde oficia chiar cardinalul Rohan, prelatul a fost luat și dus în fața ministrului Curții, Breteuil, pentru a explica totul. Când cardinalul a arătat scrisorile semnate "Maria Antoaneta de Franța", regele s-a înfuriat că acesta a fost păcălit atât de ușor, devreme ce cei cu sânge regal semnau numai cu numele mic, și a
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
lunar) pentru că Federația de Rugby activa ilegal deja de 3 ani (la acel moment) și că va cere instituțiilor de resort sa verifice acest lucru. În toamna anului 2012, Vasile Bolea, împreună cu Vlad Batrîncea și Grigore Novac a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere (din partea Fundației „ Soluția”) privind evacuarea pietrei comemorative în memoria victimelor ocupației sovietice instalate în Piața Marii Adunări Naționale. Atunci instanța a hotărât că cererea depusă de împotriva Primăriei Chișinău este nefondată. În vara anului 2014
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
să rămână diplomat la Sankt Petersburg, mijlociul, Richárd, urma să mai rămână o lună ofițer în garda regală, apoi să treacă la cavalerie și mai târziu în statul major, iar cel mai mic, Jenő, să avanseze ca funcționar superior la curtea din Viena. Văduva Baradlay jură după moartea soțului ei să nu-i îndeplinească niciuna dintre dorințe și procedează exact pe dos. Ea îl cheamă acasă pe Ödön, pe care tatăl său îl trimisese în Rusia pentru a-l face să
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
Arhitectul Hans Liepe a dezvoltat planurile clădirii în 1906 pentru domnul Garbe, care a proiectat schița apartamentelor și a locuit mai apoi la etajul doi într-un apartament de nouă camere. Clădirea roșie, din stuc, având cinci etaje, împrejmuiește o curte interioară unde se află o clădire industrială, de cinci etaje, în cadrul căreia se află o altă curte interioară. Fațada a fost proiectată în stilul Art Nouveau, fiind decorata de cărămizi albastre. Locuitorii clădirii până în 1990 au fost în principal tâmplari
Sprachenatelier Berlin () [Corola-website/Science/334580_a_335909]
-
și a locuit mai apoi la etajul doi într-un apartament de nouă camere. Clădirea roșie, din stuc, având cinci etaje, împrejmuiește o curte interioară unde se află o clădire industrială, de cinci etaje, în cadrul căreia se află o altă curte interioară. Fațada a fost proiectată în stilul Art Nouveau, fiind decorata de cărămizi albastre. Locuitorii clădirii până în 1990 au fost în principal tâmplari și vânzători. Cel mai mare interes în ceea ce privește clădirea îl reprezintă interiorul bogat, aproape în întregime păstrat în
Sprachenatelier Berlin () [Corola-website/Science/334580_a_335909]
-
reședință situată la nr 46 terasament Fontanka. Casa a fost proiectată cu propriile sale planuri personale și a devenit imediat un centru de muzicieni și artiști. În primii ani ai căsătoriei lor, Vanljarskpa nu a luat parte la viața de la curte și numai câțiva ani mai târziu a început să-și însoțească soțul la balurile de la curte și la recepțiile de la Palatul de Iarnă. Cei patru copii ai cuplului au primit titlul de conți de Carlow după mama lor: Ducele Georg
Georg Alexander, Duce de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/334613_a_335942]
-
și a devenit imediat un centru de muzicieni și artiști. În primii ani ai căsătoriei lor, Vanljarskpa nu a luat parte la viața de la curte și numai câțiva ani mai târziu a început să-și însoțească soțul la balurile de la curte și la recepțiile de la Palatul de Iarnă. Cei patru copii ai cuplului au primit titlul de conți de Carlow după mama lor: Ducele Georg Alexander de Mecklenburg-Strelitz a murit pe neașteptate la 5 decembrie 1909, la vârsta de 50 de
Georg Alexander, Duce de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/334613_a_335942]
-
Constantinovna a Rusiei. Sora ei geamănă a fost Ducesa Olga de Württemberg (1876-1932). Bunicii materni au fost Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei (fiu al Țarului Nicolae I al Rusiei) și Prințesa Alexandra de Saxa-Altenburg. La 28 ianuarie 1895 Circulara Curții a publocat următoarele: Suntem informați că o căsătorie a fost aranjată între Alteța Sa Regală Prințul Alfred de Saxa-Coburg și Gotha, singurul fiul al Altețelor lor Regale Ducele și Ducesa de Saxa-Coburg și Gotha și nepot al Majestății Sale, și Alteța Sa
Elsa de Württemberg () [Corola-website/Science/334617_a_335946]
-
Ferrara. În timpul studiilor sale din străinătate a folosit numele de "Tamás Erdődi" (în traducere: "Toma de la Ardud"). În jurul anului 1470 s-a întors în Ungaria și cu ajutorul lui Guarino de Ferrare și al fratelui său mai mare, a ajuns în curtea regelui Matia Corvin. Între 1475 și 1480 a participat la trei campanii antiotomane ale regelui Matia, l-a ajutat cu sfaturi importante în ocuparea Austriei și pas cu pas a devenit unul dintre cele mai importante consilieri regale. În 1480
Tamás Bakócz () [Corola-website/Science/334621_a_335950]
-
statului de drept. În conformitate cu prevederile Legii nr.173-XIII din 06.07.1994 „privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale”, în Monitorul Oficial publică legile, hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova, decretele Președintelui Republicii Moldova, hotărîrile și dispozițiile Guvernului Republicii Moldova, ale Curții Constituționale și ale Curții de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administrației publice, ale Băncii Naționale a Moldovei și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. este editat de Agenția Națională de Presă „Moldpres”, în limba de stat
Monitorul Oficial al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334650_a_335979]
-
prevederile Legii nr.173-XIII din 06.07.1994 „privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale”, în Monitorul Oficial publică legile, hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova, decretele Președintelui Republicii Moldova, hotărîrile și dispozițiile Guvernului Republicii Moldova, ale Curții Constituționale și ale Curții de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administrației publice, ale Băncii Naționale a Moldovei și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. este editat de Agenția Națională de Presă „Moldpres”, în limba de stat cu traducere în limba
Monitorul Oficial al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334650_a_335979]
-
un text autentic în limba de stat, se prezintă spre publicare textul autentic al acestuia într-o limbă străină și traducerea oficială în limba de stat, exactitatea traducerii fiind certificată de Ministerul Afacerilor Externe. Rezumatele substanțiale ale deciziilor și hotărîrilor Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv partea dispozitivă a acestora, pronunțate în cauzele în care Republica Moldova are calitatea de pârât, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în termen de o lună după intrarea în vigoare a deciziilor și hotărîrilor menționate
Monitorul Oficial al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334650_a_335979]
-
exclus din cursa electorală. Pe 31 ianuarie 2015 a fost amendat cu 1980 de lei pentru ultragierea colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de drept și opunerea de rezistență, caz care a avut loc pe 9 decembrie 2014, în incinta Curții de Apel Chișinău, în timpul examinării unui recurs privind aplicarea arestării preventive în privința unei persoane învinuite. La mijlocul lunii februarie, el a fost sancționat cu 2.200 de lei pentru două contravenții - lipsă de respect față de judecători și nesupunere cu rea-voință reprezentantului
Alexandr Petkov () [Corola-website/Science/334662_a_335991]
-
a familiei de Savoia. A fost botezată după bunica maternă, Eleonore de Löwenstein-Wertheim-Rochefort. Verișorii pe linie maternă au inclus pe Victor Amadeus al II-lea, Prinț de Carignano și sora lui mai mică, viitoarea prințesă de Lamballe, ambii născuți la curtea din Savoia. Verișorii pe linie paternă au inclus pe Ferdinand al VI-lea al Spaniei, care era rege în momentul nașterii ei. Când Eleonora avea doi ani, tatăl ei a devenit rege al Sardiniei. Cinci ani mai târziu, mama ei
Eleonora de Savoia () [Corola-website/Science/334709_a_336038]
-
-lea al Spaniei, care era rege în momentul nașterii ei. Când Eleonora avea doi ani, tatăl ei a devenit rege al Sardiniei. Cinci ani mai târziu, mama ei a murit iar Eleonora a deținut cel mai înalt rang feminin la curtea savoiardă până la căsătoria fratelui ei cu infanta Maria Antonia a Spaniei în 1750. Eleonora și sora ei Maria Luisa au fost propuse ca soții pentru Ludovic, Delfin al Franței, fiul cel mare al regelui Ludovic al XV-lea al Franței
Eleonora de Savoia () [Corola-website/Science/334709_a_336038]
-
în extremitatea estică a edificiului actual, fiind compusă dintr-o navă dreptunghiulara (5,70 x 3,50 m) și un altar semicircular, de aceeași lățime, prevăzut cu două mici pastoforii semicirculare, ulterior astupate; aceasta întrunea condițiile unei modeste capele de curte. „Peșteana II” a fost rezultatul unei faze secundare de construcție, realizată fie atunci când primul lăcaș a fost considerat neîncăpător, fie atunci când a fost distrus de vreo calamitate. În mod curios însă, vechiul altar a fost păstrat, iar cel nou a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
(24 octombrie 1739 - 10 aprilie 1807) a fost prințesă germană și compozitor. Ea a devenit prin căsătorie ducesă de Saxa-Weimar-Eisenach; de asemenea, a fost regent al statelor Saxa-Weimar și Saxa-Eisenach din 1758 până în 1775. Anna Amalia a transformat Curtea ei în cel mai influent centrul cultural al Germaniei. S-a născut la Wolfenbüttel ca al nouălea copil al lui Karl I, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel și a Prințesei Philippine Charlotte a Prusiei. Bunicii materni au fost regele Frederic Wilhelm I
Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/334741_a_336070]
-
Hesse-Darmstadt. Căsătoria a fost în întregime în scop dinastic și a urmărit consolidarea ducatul de Saxa-Weimar în cadrul Sfântului Imperiu Roman. La Weimar veneau cei mai importanți muzicieni și scriitori ai timpului: Goethe, Herder, Lichtenberg. Pentru a reține aceste somități la curtea sa, ea le-a dat funcții oficiale: preceptori ai copiilor ei, intendenți etc. A murit în 1807 într-o Germanie ocupată de soldații lui Napoleon. Fiul ei a fost capabil să păstreze teritoriile și și-a căsătorit fiul cel mic
Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/334741_a_336070]
-
numită membră a Mănăstirii Gandersheim. Elisabeta de Saxa-Meiningen, stareța mănăstirii, a murit îm 1766, după ce a deținut funcția 53 de ani. Therese Natalie a succedat-o. Ea a fost întronată la 3 decembrie 1767. Therese Natalie a stat deseori la curtea fratelui ei, Karl I, Duce de Brunswick-Wolfenbüttel. A murit la Gandersheim la 26 iunie 1778, la vârsta de 50 de ani.
Therese de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/334732_a_336061]
-
Plumb. De la acest turn central radiază 32 de bulevarde în tote direcțiile. Construcția castelului și a orașul au fost rapide și deja la 5 iulie anul 1717 a avut loc prima audiență în noul palat. Prin 1718, s-a mutat Curtea și în 1719 Karl Wilhelm a ordonat tuturor oficialilor curții să se mute la Karlsruhe, spre regretul și mânia cetățenilor din Durlach. Pentru a promova afluxul de oameni, Karl Wilhelm a acordat cetățenilor săi privilegii juridice, religioase și financiare prîntr-un
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
tote direcțiile. Construcția castelului și a orașul au fost rapide și deja la 5 iulie anul 1717 a avut loc prima audiență în noul palat. Prin 1718, s-a mutat Curtea și în 1719 Karl Wilhelm a ordonat tuturor oficialilor curții să se mute la Karlsruhe, spre regretul și mânia cetățenilor din Durlach. Pentru a promova afluxul de oameni, Karl Wilhelm a acordat cetățenilor săi privilegii juridice, religioase și financiare prîntr-un decret datat la 24 septembrie 1715. În 1719 Karlsruhe avea
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]