43,296 matches
-
diesel, iar petrolul este transportat de către petroliere, toate acestea arzând combustibili fosili. Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum ar fi controlul cantităților de poluanți și a tehnologiei folosite, subvenții economice sau programe voluntare pentru a limita aceste emisii. Conform raportului publicat de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC) în data de 02.11.2014, pentru limitarea efectelor încălzirii globale, folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați complet. În termeni
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii. Deși s-a afirmat că în 2013 calota glaciară arctică va dispărea definitiv, ea este în prezent cu 60% mai întinsă decât în 2012, marginile sale aproape unind Canada și Rusia (cu 1,6 milioane
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Core", și sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani. Producerea de CO prin arderea combustibililor fosili, a căror ponderi în perioada 2000 - 2004 au fost: După cum se vede din figurile alăturate, pe țări, cele mai mari emisii de CO le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de CO ale SUA se datorază economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate pe arderea
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
prin arderea combustibililor fosili, a căror ponderi în perioada 2000 - 2004 au fost: După cum se vede din figurile alăturate, pe țări, cele mai mari emisii de CO le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de CO ale SUA se datorază economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor. Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industrializării. Ministrul britanic al Schimbării Climatice, Lady
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de CO ale SUA se datorază economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor. Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industrializării. Ministrul britanic al Schimbării Climatice, Lady Verma, a avertizat populația să mănânce mai puțină fasole pentru a reduce flatulențele, deoarece metanul emanat prin flatulație este un factor cauzator al încălzirii globale. Efectele asupra atmosferei se manifestă
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
două cauze: Conform rapoartelor IPCC, în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m, însă efectul de creștere va mai dura mult timp. Nu se pot face previziuni exacte, deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor cu efect de seră. În ritmul actual, se prevede o creștere a nivelulul mării de 0,18 - 0,59 m la sfârșitul secolului al XXI-lea și de 2 m la sfârșitul secolului al XXIII-lea. Dizolvarea în oceane
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
El Niño, variația nivelului apei în nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluția temperaturilor în întregul secol al XX-lea. Previziunile au fost elaborate de CCSR, NIES, CCCma, CSIRO, Hadley Centre, GFDL, MPIM, și NCAR pe baza scenariilor SRES A2 privind emisiile, în ipoteza că nu se ia nicio măsură pentru reducerea emisiilor. Harta alăturată privind distribuția temperaturilor a fost elaborată folosind modelul HadCM 3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) și presupune scenariile actuale privind creșterea economică și a emisiilor de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
evoluția temperaturilor în întregul secol al XX-lea. Previziunile au fost elaborate de CCSR, NIES, CCCma, CSIRO, Hadley Centre, GFDL, MPIM, și NCAR pe baza scenariilor SRES A2 privind emisiile, în ipoteza că nu se ia nicio măsură pentru reducerea emisiilor. Harta alăturată privind distribuția temperaturilor a fost elaborată folosind modelul HadCM 3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) și presupune scenariile actuale privind creșterea economică și a emisiilor de gaze de seră. În figură, încălzirea medie globală corespunde la cca.
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
privind emisiile, în ipoteza că nu se ia nicio măsură pentru reducerea emisiilor. Harta alăturată privind distribuția temperaturilor a fost elaborată folosind modelul HadCM 3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) și presupune scenariile actuale privind creșterea economică și a emisiilor de gaze de seră. În figură, încălzirea medie globală corespunde la cca. 3,0. Desigur, modelele prezintă încă un oarecare grad de incertitudine, datorat în cea mai mare parte modelării fenomenelor care se petrec la scară mică, cum ar fi
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
climatice drept instrumente pertinente pentru obținerea previziunilor privind evoluția climei. Aceste modele estimează că clima globală se va încălzi cu 1,1 - 6,4 în cursul secolului al XXI-lea. Estimările variază din cauza faptului că nu poate fi prevăzută evoluția emisiilor de gaze care cauzează efectul de seră. Unul dintre primele articole care au semnalat încălzirea globală a fost "The Discovery of the Risk of Global Warming" Tema a fost reluată pe larg în diferite cărți În decembrie 1997 160 de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
dintre primele articole care au semnalat încălzirea globală a fost "The Discovery of the Risk of Global Warming" Tema a fost reluată pe larg în diferite cărți În decembrie 1997 160 de țări au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de gaze de seră, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
diferite cărți În decembrie 1997 160 de țări au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de gaze de seră, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura țară industrializată care nu l-a ratificat. Actual, în scopul
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de țări au participat la Kyoto la negocieri privind emisiile de gaze de seră, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura țară industrializată care nu l-a ratificat. Actual, în scopul dezbaterii problemei încălzirii globale se organizează
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol țările industrializate se obligă ca în perioada 2008 - 2012 să reducă emisiile poluante cu 5,2 % în comparație cu emisiile din 1990. La negocieri n-au participat SUA și Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii. Recent Australia a ratificat protocolul, SUA rămânând singura țară industrializată care nu l-a ratificat. Actual, în scopul dezbaterii problemei încălzirii globale se organizează anual "Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice", ajunsă în 2007 la cea de a 13-a
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de 383 ppm și cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depășire a celor 2 ar trebui ca nivelele de CO să fie stabilizate imediat, ceea ce nu se întrezărește prin prisma programelor actuale. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile. Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de energie prin: Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
reducerea consumurilor energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile. Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de energie prin: Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional scade cantitatea ce combustibil consumată, deci emisiile de CO în atmosferă. Producția de CO în România depășește pe cea a Regatului Unit datorită tehnologiilor ineficiente. În scopul reducerii emisiilor de CO se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de energie prin: Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional scade cantitatea ce combustibil consumată, deci emisiile de CO în atmosferă. Producția de CO în România depășește pe cea a Regatului Unit datorită tehnologiilor ineficiente. În scopul reducerii emisiilor de CO se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică și energia eoliană. Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub formă de biomasă
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
culturile de floarea soarelui, soia și în special rapiță, uleiul rezultat (biodiesel) putând înlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor. Deși în urma accidentului de la Cernobîl energetica nucleară a intrat într-un con de umbră, recent, prin prisma reducerii emisiilor de CO, este reluată fezabilitatea acestei soluții. Imagini
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Cotidianul (unde este redactor șef între 2004-2005). Emisiunea TV cu numele 100%, devine un talk-show popular, fiind premiată în 2004 ca cel mai bun talk-show din televiziune de către Asociația Profesioniștilor de Televiziune. În timp emisiunea pierde substanța și iese din emisie un an de zile, dar revine în 2009. În 2008 i se impune să renunțe la emisiunea de la Europa FM pentru nou înființatul Realitatea FM, unde se mută cu tot cu emisiune, luând în primire postul de director executiv. Numele noii emisiuni
Robert Turcescu () [Corola-website/Science/305958_a_307287]
-
are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928. La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România comandă la firma Marconi's Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW și cumpără imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde își instalează sediul central, și un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde se instalează o antenă puternică. În aceste condiții a
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
1934), profesor la Institutul Politehnic București, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949). La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu - Director Tehnic, Domnica Păun Ghițescu - Șefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainică, Radu Vasilescu - crainic sportiv. Pentru ca publicul să aibă acces la acest nou mijloc
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioadă scăderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil și datorită instalării unui nou emițător de 12 KW la Băneasa. În ciuda dificultăților tehnice, numărul orelor de emisie crește în fiecare an: de la 305 în 1928, la 2200 în 1929, 2264 în 1931; 2936 în 1932 ; 3250 în 1933; 3517 în 1934. Activitatea radiofonică a Societății În ziua de joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, se difuzează
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
a Președinției Consiliului de Miniștri. Pe 20 februarie 1938 se lansează la radio Maria Tănase. Tot din 1937 începe să emită, experimental, postul de radio internațional, pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5 m, cu o putere de emisie de 300 W. Pe 28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate instituțiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei și Propagandei. Decretul viza, desigur
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
unei subdirecții generale de programe, cu o direcție politică, una culturală și alta muzicală. Deosebirea față de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce naționalizarea Societății Române de Radiodifuziune. Ore de emisie: 4.333 în 1945; 4.200 în 1946; 4.399 în 1947; 5.975 în 1948; 9.012 în 1950. De acum tendința este crescătoare. Abonați: 139.104 în 1945; 181.210 în 1946; 1.326.406 în 1956; 1
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]