43,803 matches
-
un receptor care să considere acest rezultat inteligibil și folositor. Dacă data este receptată de un utilizator capabil de înțelegere, persoana poate spune că a primit o informație. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuație matematică. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, această ecuație sau dată, când este primită, receptată și prelucrată, comunică o informație semnificativă. Cineva însă, neobișnuit cu limbajul matematic, cu toate încercările pe care le-ar face, nu reușește să obțină un plus de informații prin citirea acestei
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
persoana poate spune că a primit o informație. Un exemplu îl poate reprezenta o ecuație matematică. Pentru cineva familiarizat cu limbajul matematicii, această ecuație sau dată, când este primită, receptată și prelucrată, comunică o informație semnificativă. Cineva însă, neobișnuit cu limbajul matematic, cu toate încercările pe care le-ar face, nu reușește să obțină un plus de informații prin citirea acestei date. În informatică, prin dată se înțelege un „model de reprezentare a informației, accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrală
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
primul rând, este necesar ca managerii să aibă cunoștințe corespunzătoare de informatică pentru a susține acest proces, iar în al doilea rând, este necesar să se asigure o foarte bună comunicare între informaticieni și utilizatori (trebuie să se găsească un limbaj „de mijloc” prin care cererile utilizatorilor să fie înțelese de informaticieni, iar ceea ce concep informaticienii să fie înțeles de utilizatori). Multe proiecte informatice eșuează tocmai din cauza neluării în calcul a acestor factori. Firmele care doresc să-și automatizeze sistemul informațional
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
noilor tehnologii informaționale. În acest sens, Herbert Simon definește următoarele caracteristici ale noilor TI: asigură accesibilitatea oricărei informații sub formă verbală, simbolică, prin intermediul calculatorului; pun la dispoziție capacități mari de memorare pentru sistemele de prelucrare a informațiilor; fac posibilă utilizarea limbajului uman pentru interogarea sistemelor de prelucrare a informațiilor; orice informație care se dovedește utilă va putea fi transmisă în alt punct din același sistem, cu costuri scăzute; sistemele de prelucrare a informațiilor sunt din ce în ce mai capabile de a informa, de a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fenomen al societății. El a revoluționat și a dinamizat toate activitățile economice dintr-o întreprindere, a stat și stă la baza altor tehnologii informatice. Într-adevăr, internetul pune în relație pe o scară largă oameni și calculatoare ce vorbesc un limbaj comun și care sunt racordați între ei prin kilometri de cablu și de linii telefonice. Internetul, loc de comunicație, de schimb de idei și informații, se va dezvolta continuu și viitorul său va depinde de utilizatorii săi. Ca urmare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informatică reunește aplicații ce vor cunoaște o extindere deosebit de mare în viitorul apropiat. În categoria aplicațiilor specifice inteligenței artificiale sunt incluse: sistemele inteligente, recunoașterea formelor, recunoașterea și înțelegerea vorbirii, robotica, rezolvatoarele generale de probleme, învățământul asistat de calculator și prelucrarea limbajului natural. g. Tehnologia multimedia prevede reprezentarea în ansamblu a diferitelor tipuri de date<footnote A. Tudose, Sisteme multimedia, Editura Moldavia, Bacău, 1999. footnote>. Multimedia înseamnă utilizarea calculatorului electronic pentru prezentarea informațiilor prin combinarea de texte, grafice, sunete, imagini statice, animate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prelucrare automată a evoluat în funcție de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt: performanțele și puterea de prelucrare a calculatoarelor; suporturile care stau la baza preluării, stocării, prelucrării informațiilor; evoluția componentei logice a sistemelor informatice și, în special, a limbajelor de programare de care depinde realizarea software-ului; modul de prelucrare a datelor: pe loturi, on-line, în timp real; nevoia crescândă și diversificată de informații a utilizatorilor. De modul cum sunt organizate datele depinde obținerea informațiilor. De aceea, în orice
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
asigură independența datelor de programe, și invers, fișier denumit dicționar de date (figura 1.9). La momentul respectiv, în cadrul sistemelor informatice implementate în întreprinderi, informațiile erau organizate în fișiere de date (secvențiale, indexate etc.) create cu ajutorul unor programe scrise în limbaje din generația a III-a: Cobol, Fortran etc. Principiul fundamental al bazelor de date îl constituie unicitatea informațiilor, adică orice informație este înregistrată o singură dată și poate fi utilizată ori de câte ori este nevoie de către diferiți utilizatori și în diferite momente
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
general, în arhitectura unui SGBD intră cel puțin cinci clase de module: programe de gestiune a bazei de date, care realizează accesul fizic la date ca urmare a unei comenzi primite printr-un program de aplicații sau interactiv prin intermediul ecranului; limbajul de definire/descriere a datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei aplicații (sub forma
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după caz) și descrierea naturii datelor și a legăturilor lor logice fie la nivelul global (sub forma schemei conceptuale), fie la nivelul specific fiecărei aplicații (sub forma schemei externe sau sub-schemei); limbajul de manipulare a datelor (LMD), care permite gestionarea și actualizarea datelor dintr-o bază de date; utilitare de întreținere a bazei de date, care permit gestionarea de către un operator a bazei de date și care pot efectua următoarele operații: crearea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
trece, în tot mai multe sfere de activitate, generalizându-se. Se consideră că apariția informaticii constituie cea de-a cincea descoperire venită în sprijinul omului pentru a lua decizii. Momente importante care au marcat evoluția civilizației umane sunt următoarele: apariția limbajului articulat, ca principal mijloc de comunicare între oameni; inventarea scrisului, prin care se compensează limitele memoriei biologice; realizarea tiparului, care a pus bazele memoriei sociale constituită din cărți și publicații; utilizarea sistemelor de telecomunicații, care înlătură limita determinată de distanță
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a altor activități economice din firme, precum și a planificării afacerilor. La sfârșitul anilor ’70, odată cu proliferarea microinformaticii a apărut un nou concept: informatica utilizatorului final. Prin noile instrumente de lucru disponibile pe microcalculatoare (programe de calcul tabelar, procesoare de texte, limbaje de interogare a bazelor de date), utilizatorul lucrează direct cu sistemele de calcul, fără a recurge la intermediari. În informatica clasică, bazată pe o organizare centralizată, între utilizatori și calculator se interpuneau alte categorii de personal (operatorii de date, analiștii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cerințele utilizatorilor și implementarea aplicațiilor cerute există un decalaj ce variază, în general, de la doi la cinci ani. În al doilea rând, apariția și extinderea utilizării unor echipamente puternice, pe care se poate executa programe cu o interfață prietenoasă, generalizarea limbajelor de interogare a bazelor de date, a instrumentelor pentru analiza datelor au adus la îndemâna utilizatorilor instrumente care, în trecut, pentru a fi create și puse în funcțiune, necesitau un imens volum de timp și bani. Utilizatorii au acces nu numai
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
comerciale care le menționează ca legale, fiind menționate încă din secolul al XIX-lea serviciile de transport și expediție, operațiunile bancare, asigurările de bunuri și persoane etc. Înțelesul semantic al termenului serviciu are sensuri multiple, pornind de la înțelesul curent al limbajului, după care serviciul este muncă prestată în folosul sau interesul cuiva (după Dicționarul explicativ al limbii române). În economie, serviciul este o subdiviziune administrativă care facilitează sau asigură realizarea unei activități considerată importantă, organizată la nivelul unei întreprinderi și la
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Isac, Comportamentul consumatorului, ediție revizuită și adăugită, Editura Mirton, Timișoara, 2009. footnote> Pentru a putea oferi servicii informatice complete este necesar să existe trei elemente: tehnica de calcul (microcalculatoare, periferice etc.), sisteme de operare aplicații ale sistemelor, baze de date, limbaje de programare de transport a informației, sateliți, puncte de retransmisie a informației etc.). Prestatorul de servicii informatice trebuie să se aprovizioneze cu produsele de hard și soft pentru care există o cerere pe piață, el trebuie să aibă în vedere
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
conținut informațional pentru comunități virtuale: disponibilitatea noilor concepte și soluții pe portaluri sau situri internet dedicate, cu arhive de publicații virtuale și biblioteci de programe informatice în versiuni demonstrative sau experimentale; întreținerea de dicționare virtuale, cu rol de unificare a limbajului specific domeniului; crearea de forumuri, liste de discuții pe internet și pagini personale ale participanților implicați în dezvoltarea domeniului; acreditarea de programe educaționale (inclusiv virtuale) de dezvoltare a competențelor de management al cunoașterii; inițierea de parteneriate și proiecte internaționale pentru
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prin a reduce autoritatea narativă la o simplă voce din off. Tărâmul epic pare a se naște din nimic, istorisindu-se singur pe sine și producând personaje ca Beca, Tavi, Vulpeș, Trăgulă ș.a. Insolitul de substanță se conjugă cu excentricitatea limbajului, nu lipsită, totuși, de un fior poematic. Romanul În pasaj are un program teoretic clar, dezvăluit chiar de autor: „Predilecția pentru oamenii vechi - cărturari, politicieni, fotbaliști păguboși, săriți, pierde-vară - având aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
m-a refuzat pe un ton de m-a speriat. Draga mea, să știi că nu e vreme de pierdut! Mi-a venit acum o idee, dar aș vrea să nu am dreptate... Tu zici că e nervoasă, violentă în limbaj, face gesturi și spune lucruri fără nici o rațiune... Copiii s-au adunat a doua zi la Alin acasă și au dezbătut problema pe toate părțile. Au făcut chiar și un plan de acțiune. Trebuia să afle cât mai repede pe
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
fiica sa, cu Radu Paisie. Autorul făcuse o serioasă documentare și, uneori, nu reușește să se desprindă de ea. Scenele de acțiune alternează cu pagini de istorie povestită, în care se dau citate din A. D. Xenopol și din alte izvoare. Limbajul personajelor e moderat arhaic și popular, în felul în care va fi folosit, pe altă treaptă artistică, de Mihail Sadoveanu. Dar S. nu poate renunța la o rostire care e a sa și care sună inadecvat la personajele istorice, după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
fi aplicate corect tehnicile statistice avansate și care sunt foloasele pe care ni le pot aduce. Cartea a fost scrisă astfel încât descrierea logicii și procedurilor matematice ale tehnicilor de analiză prezentate să conțină cât mai puține formulări și formule în limbaj matematic. Am încercat să folosesc cuvinte obișnuite, cât mai multe cuvinte, pentru a introduce ideile pe baza cărora au fost construite tehnicile și pentru a le urmări algoritmul de calcul și rezultatele. Cred că acest lucru este necesar pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o înșiruire de clasificări menite să demonstreze arbitrariul și conjecturalul oricărei clasificări a universului. Acest text, prin care Borges sugerează nevoia oamenilor de a opera cu scheme de clasificare ca mod de a introduce ordine în univers, folosind limba și limbajul ca mijlocitori, a fost motivul unei investigații epistemologice mult mai ample, datorate lui Foucault 2. Situat între practica codurilor culturale care ordonează experiența și teoriile și interpretările filosofice care explică existența ordinii, Foucault a dorit să analizeze experiența ordinii și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
unor principii transformate în fundamente, al unor abordări logice argumentative și demonstrative, astfel încât comunicarea interculturală să asculte de imperative tehnologice, demografice, de pace, de conștiință de sine, de moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal încât acesta să nu mai slujească decât în mică măsură transmiterea emoțională a karatelor culturale. Lucrarea Silviei Popescu îndeamnă la păstrarea unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal încât acesta să nu mai slujească decât în mică măsură transmiterea emoțională a karatelor culturale. Lucrarea Silviei Popescu îndeamnă la păstrarea unui echilibru necesar între mijloacele de transmitere și receptare a culturii pentru ca acestea să nu obstrucționeze ci
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]