43,993 matches
-
radioactiv. Radioizotopii tipici rezultați din dezintegrarea fragmentelor de fisiune sunt Cs137 și Sr90. Deoarece prin reacția de dezintegrare se generează căldură (căldura de dezintegrare) chiar și după oprirea reactorului ea trebuie evacuată permanent, altfel combustibilul se supraîncăzește ducând la accident nuclear. Cantitatea cumulată de energie generată în combustibil se numește grad de ardere și se exprimă în MW.zi/tonă de Uraniu sau MW.oră/kg de Uraniu. Gradul de ardere este o mărime invers proporțională cu consumul de combustibil exprimat
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
unui neutron de către deuteriul din apa grea. Tritiul este un emițător beta de joasă energie, radiația sa nu pătrunde prin piele, dar atunci când este inhalat sau ingerat cu alimente sau apă prezintă pericolul iradierii interne. Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca orice tehnologie complexă, are asociate o serie de riscuri: riscul radiologic pentru personal și public, accidentele nucleare, poluarea radioactivă mediului și deșeurile radioactive. Pentru ca riscurile să nu se materializeze, proiectarea și operarea reactorului nuclear utilizează conceptul de Apărare în
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
pătrunde prin piele, dar atunci când este inhalat sau ingerat cu alimente sau apă prezintă pericolul iradierii interne. Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca orice tehnologie complexă, are asociate o serie de riscuri: riscul radiologic pentru personal și public, accidentele nucleare, poluarea radioactivă mediului și deșeurile radioactive. Pentru ca riscurile să nu se materializeze, proiectarea și operarea reactorului nuclear utilizează conceptul de Apărare în adâncime prin care se prevăd măsuri de prevenire a defectelor și accidentelor, protecția lucrătorilor și a publicului împotriva
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca orice tehnologie complexă, are asociate o serie de riscuri: riscul radiologic pentru personal și public, accidentele nucleare, poluarea radioactivă mediului și deșeurile radioactive. Pentru ca riscurile să nu se materializeze, proiectarea și operarea reactorului nuclear utilizează conceptul de Apărare în adâncime prin care se prevăd măsuri de prevenire a defectelor și accidentelor, protecția lucrătorilor și a publicului împotriva radiațiilor , gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, asigurarea securității materialelor nucleare. Safety Design of NPP Apărare în
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
se materializeze, proiectarea și operarea reactorului nuclear utilizează conceptul de Apărare în adâncime prin care se prevăd măsuri de prevenire a defectelor și accidentelor, protecția lucrătorilor și a publicului împotriva radiațiilor , gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, asigurarea securității materialelor nucleare. Safety Design of NPP Apărare în adâncime se realizează prin suplimentarea caracteristicilor intrinseci de siguranță ale reactoarelor cu măsuri de prevenire, monitorizare și diminuare a consecințelor accidentelor. Apărare în adâncime este structurată pe cinci nivele, astfel încât dacă un nivel nu
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
al patrulea nivel pentru a preveni agravarea accidentului și eliberarea substanțelor radioactive în exterior. Ultimul nivel are ca obiectiv diminuarea consecințelor radiologice ale accidentului în exteriorul incintei prin implementarea de planuri de urgență. Din punctul de vedere al securități reactorul nuclear are trei funcții de bază: - Controlul reactivității; - Răcirea combustibilului; - Izolarea substanțor radioactive. Pentru a menține sub control puterea reactorului acesta este dotat cu sisteme de control a reactivității care mențin constantă rata reacției de fisiune, iar dacă este necesar opresc
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
de sisteme de urgență care injectează apă de răcire. Izolarea materialelor radioactive în interiorul reactorului și prevenirea răspândirii lor în mediu se realizează prin bariere multiple: combustibilul și teaca elementului de combustibil, vasul reactorului, anvelopa reactorului și zona amplasamentului reactorului. Reactorul nuclear generează patru fluxuri de substanțe radioactive (deșeuri) care pot afecta mediul: Pe lânga substanțele radioactive reactorul nuclear mai eliberează în mediu mari cantități de căldură ce poluează termic apele sau atmosfera. Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor radioactive este protejarea oamenilor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
lor în mediu se realizează prin bariere multiple: combustibilul și teaca elementului de combustibil, vasul reactorului, anvelopa reactorului și zona amplasamentului reactorului. Reactorul nuclear generează patru fluxuri de substanțe radioactive (deșeuri) care pot afecta mediul: Pe lânga substanțele radioactive reactorul nuclear mai eliberează în mediu mari cantități de căldură ce poluează termic apele sau atmosfera. Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor radioactive este protejarea oamenilor și a mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor nucleare. Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
pot afecta mediul: Pe lânga substanțele radioactive reactorul nuclear mai eliberează în mediu mari cantități de căldură ce poluează termic apele sau atmosfera. Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor radioactive este protejarea oamenilor și a mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor nucleare. Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor radioactive astfel încât concentrația oricărui radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare. Gospodărirea substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei principii: • Concentrare și izolare; • Stocare pentru dezintegrare
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
este protejarea oamenilor și a mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor nucleare. Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor radioactive astfel încât concentrația oricărui radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare. Gospodărirea substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei principii: • Concentrare și izolare; • Stocare pentru dezintegrare; • Diluare și dispersie. Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate controlat în apele de suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare. Gospodărirea substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei principii: • Concentrare și izolare; • Stocare pentru dezintegrare; • Diluare și dispersie. Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate controlat în apele de suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o mică fracțiune din fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
și izolare; • Stocare pentru dezintegrare; • Diluare și dispersie. Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate controlat în apele de suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o mică fracțiune din fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o mică fracțiune din fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
fondul natural. Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131, tritium) în condiții controlate. Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear. O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24 000 ani). Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de reacție s-a găsit și bariu. Găsirea a fost interpretată de ei ca o divizare corecta a nucleului
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
exprimându-și dorința de ocupare a țărilor ex-sovietice din "vecinătatea imediată a Rusiei" și nu numai, visând la o zi "în care soldații ruși își pot înmuia bocancii în apele Oceanului Indian". Jirinovski este cunoscut și pentru îndemnurile la folosirea armei nucleare împotriva adversarilor Rusiei. În vreme ce unii dintre observatori considerau aceste comentarii ca un efort jalnic de captare a bunăvoinței naționaliștilor, nefiind nimic mai mult decât praf în ochii alegătorilor, occidentalii au fost consternați să constate că, în 1996, cu câteva luni
Vladimir Jirinovski () [Corola-website/Science/304333_a_305662]
-
renunțe la cariera universitară. Se retrage în activitatea de cercetare, devenind șef de secție (1960) și director adjunct științific (1963) la "Institutul de Fizică București" al Academiei RPR; în 1970 institutul va trece în subordinea Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. În 1973 solicită pensionarea, continuându-și activitatea ca cercetător științific principal I cu jumătate de normă; în 1977, în urma unei reorganizări, este transferat la "Institutul de Fizica și Tehnologia Materialelor", iar după un an i se desface contractul de muncă
Radu Grigorovici () [Corola-website/Science/304350_a_305679]
-
Bergman a jucat-o pe “bătrână ” Golda în același film. În 2003, actrița americană Tovah Feldshuh a reprezentat-o pe Broadway (teatru) în piesa „Golda's Balcony”. “Femeia show” a fost controversată de faptul că Golda Meir era adeptă disuasiunii nucleare. Valerie Harper a reprezentat-o în filmul Golda's Balcony. Colleen Dewhurst a jucat-o în 1986 în filmul Sword of Gideon. Ea a mai fost jucată de actrița poloneză Beata Fudalej în 2009 în filmul „The Hope” al lui
Golda Meir () [Corola-website/Science/304410_a_305739]
-
absorption des rayons α)", publicată în "Annales de physique" (1934). Era, în vremea aceea, cea mai completă investigație a interacției radiației "alfa" cu materia, ea însăși un subiect nou și actual, și a fost citată extensiv. Cercetări experimentale de fizică nucleară erau imposibil de realizat la Facultatea de Științe din București, unde lipsea cu totul infrastructura necesară. A continuat să publice (1937-1940) lucrări de analiză a unor date experimentale proprii anterioare și din literatură, dezvoltând latura teoretică, în dialog de idei
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
lucrări de analiză a unor date experimentale proprii anterioare și din literatură, dezvoltând latura teoretică, în dialog de idei cu prietenul Șerban Țițeica, asistent suplinitor la Politehnică. La Facultatea de Științe nu existau nici măcar cursuri de fizică atomică sau fizică nucleară; iar Manu, ca simplu asistent la "Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică", nu putea ține decât seminarii sau lucrări practice cu studenții. Cum cursul predat de Eugen Bădărău includea un semestru de spectroscopie, Gheorghe Manu, ajutat de Radu Grigorovici
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
amenajat într-o încăpere din subsol un modest laborator de fizică atomică pentru studenți - o noutate. În schimb, a ținut numeroase prelegeri și comunicări la "Societatea Română de Fizică", al cărei secretar a fost (1936-1945). Subiectele, alese din domeniul fizicii nucleare, erau de mare actualitate și noi pentru auditoriu: "transmutări prin raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
erau de mare actualitate și noi pentru auditoriu: "transmutări prin raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
prin raze α și neutronul", "transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare) și volumul III (despre teoria nucleului). În primăvara anului
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
transmutări prin particule accelerate", "pozitroni", "radioelemente artificiale", "structura și stabilitatea nucleului", "date noi despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare) și volumul III (despre teoria nucleului). În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
despre razele cosmice", "despre parcursul particulelor de transmutare", "transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare"... În 1940 publică volumul I ( despre isotopi, momente nucleare, radioactivitate) al monografiei "Fizica nucleară" proiectată în trei volume. Această lucrare a fost primul tratat de fizică nucleară din România. Nu a reușit să mai scrie volumul II (despre transmutări nucleare) și volumul III (despre teoria nucleului). În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat un amplu studiu intitulat " În spatele Cortinei de Fier - România sub ocupație rusească" (o
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]