42,748 matches
-
pentru a împlini cheltuielile pricinuite de nunta ce urma să aibă loc cu fiica regelui Bela al III-lea al Ungariei: Și pe sub mână, din lăcomie, a jefuit între altele, și orașele din părțile dinspre Anhialos, făcându-și, în acest chip sieși și romeilor, neîmpăcați dușmani pe acei barbari ce locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Haemus și care, înainte, se numeau mysi, iar acum vlahi se cheamă . În aceste împrejurări, în toamna anului 1185, vlahii Petru și Asan, doi frați din
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
a fecundității, reprezentată că o femeie foarte frumoasă și puternică; Zervan (“timpul”), zeu al destinului. Doctrina zoroastriana este cuprinsă în Avesta. Ceea ce este fundamental aici este dualismul, conflictul între bine și rău. Ahura-Mazda, care stăpânește împărăția binelui, este conceput în chip aproape monoteist și prezentat că împărat ceresc așezat pe un disc solar înaripat. El este creatorul cerului și al pământului și autorul ordinii din lume. El a creat în lume numai ce este bun, curat, drept.
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
O fi cântând bine, de aceea este primit în cor". Imperativul exprimă o acțiune realizabilă, prezentată ca poruncită sau, cu verbul negat, ca interzisă: "Cântați în același ritm!" Infinitivul are în general funcția de a denumi acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, nedeterminat: "S-a prezentat pentru a cânta într-un cor". Gerunziul exprimă, de obicei, o acțiune în desfășurare, dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal: "L-am auzit cântând". Participiul denumește o acțiune suferită sau îndeplinită
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
o acțiune în desfășurare, dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal: "L-am auzit cântând". Participiul denumește o acțiune suferită sau îndeplinită de un obiect: Bucata este cântată de un cor celebru". Supinul denumește acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, ca infinitivul, însă ca un deziderat: "S-a apucat de cântat". Valorile diferitelor moduri nu se pot delimita exact. Un anumit mod are unele valori de bază, specifice, și unele valori secundare, nespecifice, caracteristice altor moduri, ceea ce face
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
impresionantă), avem de-a face cu o un univers artistic omogen.” Antropomorfii Constantin Prut Mai, 2012 „Există în arte plastice o tendință, activă de mai multe secole, ce rezumă în forme și alegorii compoziționale de o surprinzătoare unitate tipologica acel chip al omenirii, care în expresie literară ar corespunde dramei și tragediei. O artă a duhului rătăcit și împovorat al ființei umane, o artă a bolgiilor infernale pe care omenirea este silită să le parcurgă în drumul mântuirii sale. Un drum
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
au extins spre est sufrageria de la parterul clădirii, s-a amenajat o terasă către grădina palatului, s-a pictat în frescă Paraclisul "Duminica Tuturor Sfinților" și s-a amplasat pe fațada nordică a clădirii un mozaic în stil bizantin cu chipul Sfintei Parascheva. În curtea palatului se află un element decorativ în formă de mitră recuperat în anul 2001 de pe acoperișul reședinței mitropolitane din Iași.
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
alegerea nu e a ta"”. Omul de geniu este îndemnat să manifeste indiferență față de masa amorfă de indivizi comuni, a căror aspirații se situează în imediat ducând o platitudine existențială. Versurile "Joace unul și pe patru" Totuși tu ghici-vei chipu-i," ilustrează motivul măștii. Ideea susținută este cea potrivit căreia indiferent de tertipurile de care va încerca omul comun să se folosească, omul de geniu va remarca mereu adevărata intenție a aceastuia întrucât este capabil să facă dinstincție între aparență
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
puțin. Există o entropie în istoria lumii, a omului, o pierdere de lucruri importante. Iar tema mea, "Memoria absidei", tocmai despre asta vorbește. Am mai spus-o: în anii in care la noi bisericile erau dărâmate, eu le reconstruiam în chip simbolic în picturile mele. Am început să pictez abside prin 1973-1974. Și de atunci le îmbunătățesc și le schimb întruna. Ele sunt firul roșu al picturii mele. În jurul lor se înlănțuie toate celelalte teme ale mele. Între ele, poate cea
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
față de imagine; integrând și păstrând achiziția modernă a abstracției, dar raportându-se continuu la prestigiul și adevărul unui anume dat peren al „bizantinismului”, al tradiției autohtone, regăsind deci caracterul funciarmente iconic al imaginii, condiția ei de a întrupa, a da chip unei ordini cu sens și finalitate a lumii - această pictură încearcă o sinteză monumentală între modernitate și tradiție, conturând o posibilă, paradigmă culturală a locului. O vitalitate ce a făcut sensibil parcursul axial al expoziției,de la Vatră la Synthronon, însumând
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
să zugrăvească biserici din București. Este de remarcat faptul că atât pictura bisericească a lui Mișu Popp (care a avut printre antecesorii săi preoți), cât și cea a lui Constantin Lecca au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers înaintașii lor în istoria artei românești Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu, la începuturile creației sale. Folosind drept izvoare de inspirație
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
chiar dacă inițial au avut un scop propagandistic și uneori executarea lor a fost lipsită de valori artistice. Atât pictura bisericească a lui Constantin Lecca, cât și cea a lui Mișu Popp au urmat aceeași tendință de laicizare și umanizare a chipurilor de sfinți, care până atunci erau concepute hieratic și erau stilizate schematic. Ei au preluat linia pe care au mers în istoria artei românești înaintașii lor, Gheorghe Tattarescu și Nicolae Grigorescu la începuturile sale. Toți aceștia, au folosit drept izvoare
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a lui Michelangelo unde Dumnezeu are însoțitori și este reprezentat cu fața la privitor. Ca o concluzie generală pentru pictura religioasă a lui Mișu Popp, este că el a continuat direcția de laicizare pe care Constantin Lecca a inițiat-o prin umanizarea chipurilor de sfinți. Astfel, se constată că Mișu Popp a preluat și și-a adoptat aceeași formulă a picturii bisericești care se întâlnește la Nicolae Popescu, la Tattarescu, la Gheorghe Ioanid și chiar la Nicolae Grigorescu în perioada lui de început
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Popp de Szathmári sau Gheorghe Tattarescu l-au utilizat. Aceștia din urmă au fost atrași mai mult de frumusețea costumului popular, în acest sens fiind mai cunoscute seria de tablouri de "oameni pitorești" schițate în desene și acuarele de Szathmári, chipurile ajungând a fi uneori idealizate. În lucrările de acest gen ale lui Mișu Popp nu poate fi vorba de studii de expresie, ci sunt portrete în toată puterea cuvântului, înfăptuite cu mare seriozitate, cu utilizarea acelorași procedee tehnice ca și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
un conținut adânc, expresie care transmite posterității informații despre mediul social al vremurilor de atunci. Mișu Popp a pictat portretele foștilor săi tovarăși de luptă, tribuni țărani de la 1848 îmbrăcați în gătane cu nasturi metalici, cu laibăre și căciuli, cu chipuri hotărâte de oameni care știu să-și apere drepturile lor. Toate aceste portrete au devenit prin tematica lor documente de necontestat ale acelor vremuri și, mai sunt încă răspândite prin satele ardelenești din Țara Bârsei: Toderița, Cernat, Arpătac, Satulung, etc.
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
bază indicațiile lui Nicolae Bălcescu. Mihai Viteazu este realizat într-un portret cu armură, având o pelerină aruncată peste umeri care-l drapează maiestuos. Similitudinile tabloului făcut de Mișu Popp cu gravura menționată pot fi aflate cu ușurință observând trăsăturile chipului, mândru și oțelit, redate foarte exact după modelul original. Pentru realizarea portretului lui Alexandru Ioan Cuza, Mișu Popp s-a folosit probabil de o imagine a acestuia din primii lui ani de domnie, de pe vremea când purta favoriți. Portretul domnitorului
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cioc, după moda lui Napoleon al III-lea. Figura domnitorului diferă față de fotografia lui Carol Popp de Szathmáry, care a făcut istorie. Ioan Cuza apare în portretul lui Mișu Popp în costum de paradă, lentă și mantie, cu multe decorații. Chipul lui degajă o forță morală și o asemănare fizică suficientă, diferită prin comparație cu portretul lui Barbu Știrbei, domnitorul sub care artistul a trăit mai mult timp în Țara Românească. Chiar dacă, multe din portretele lui Mișu Popp nu sunt cele
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și un altul de borangic pictat cu aur, o maramă ce acoperea chipul defunctului, un veșmânt lung de mătase cu mâneci de catifea tip drappi d'oro, încheiat cu găitane din pasmanterie și 11 nasturi de argint aurit, o cămașă cu guler brodată cu fir metalic, o bonetă pentru strâns părul și o
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
pereții au fost tencuiți, bolțile înlocuite prin tavane, iar la vest i s-a adăugat un pridvor, de zid, cu clopotniță. În noua așezare a fost însoțit și de ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile proorocilor Isaiia și David, în registrul superior,într-o pictură aleasă, al cărei autor și datare, le aflăm pe icoanele, aduse de la Boiu, în colecția Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil; Iisus Hristos, cu semnătura lui Ioan
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
cu ulcioare și fructe: Vas cu flori diferite, Flori și fructe etc. În general, pictură să este luminoasă, optimistă și are un efect tonic. În genul portretului a creat lucrări remarcabile, dintre care citam: Portret de față (1932), Album cu chipuri (1936), Actrița Anny Braesky (1956), Cronicarul Miron Costin și Octav Bancilă (1952). În peisaj, a redat aspecte de la periferia Iașului: Case din cartierul halei (1943), Case pe Bucsinescu (1943), Colț de stradă (1944). Într-un alt plan, Nicolae Popa a
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
începuturile edificiului coboară până la anul 1790, datare confirmată de inscripția clopotului mic, turnat „întru pomenirea lui Pascu Filimon din Vulcez, 1797”. Din pictura murală originară, executată în tehnica „frescă” la începutul secolului al XIX-lea, se mai păstrează doar câteva chipuri neidentificabile (prooroci, sfinți taumaturgi) în pronaos și o interesantă reprezentare a „Mântuitorului frângând Pâinea” în altar, deasupra proscomidiarului. Registrul împărătesc al tâmplei, montat la finalizarea lăcașului, dezvăluie penelul unui meșter zărăndean. Cu excepția conscripției din anii 1829-1831, nici harta iozefină a
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine. Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 . Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului. Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca
Promovare (șah) () [Corola-website/Science/316974_a_318303]
-
care consideră că le-a fost rănit orgoliul. Este o societate opulentă în care femeile își rănesc trupul purtând cilicii pe sub lenjeria de corp, iar primarul organizează baluri mascate la care toți participanții poartă același gen de mască roșie, cu chip de vulpoi. Periodic, locuitorii participă la ritualuri masochiste de penitență, primite cu mare bucurie și mândrie. Sarah este o scriitoare fără succes, chinuită de angoasele copilăriei și de un complex de culpabilitate pentru moartea părinților ei într-un accident maritim
Bulevardul banchizelor () [Corola-website/Science/328936_a_330265]
-
topesc, fiind făcuți din zahăr. Editorul revistei "Galaxy Science Fiction", scriitorul Frederik Pohl, i-a trimis lui Asimov un desen al copertei pe care intenționa să o publice, cerându-i să scrie un text pe baza lui. Coperta prezenta un chip în interiorul unei căști de cosmonaut și câteva cruci în planul secund, iar povestirea scrisă de Asimov a apărut în numărul din august 1965 al revistei. O navă cu echipaj uman însărcinată cu pregătirea planetelor pentru colonizare, chiar prin terraformare, se
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]