43,803 matches
-
folosesc. O persoană poate indica o atitudine pozitivă sau negativă spre interlocutor, prin schimbarea stilului de vorbire cât mai asemănător sau mai diferit de al acestuia (de ex. folosirea unui accent sau dialect diferit). Fiecare cultură prezintă trăsături specifice de limbaj, anumite cuvinte sau tipuri de conversație sunt considerate mai potrivite pentru anumite situații, cum ar fi atunci când faci cunoștință cu cineva sau ceri un favor. Există diferențe între cantitatea de directitudine/indirectitudine care poate fi aleasă și în structura conversației
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
condiție necesară pentru funcționarea comunicării interculturale. În afară de limbă, există și alte diferențe, ca normele culturale și practicile comportamentului non-verbal. "Comunicarea non-verbală se referă la toți stimulii, intenționați sau nu, între participanții la comunicare. Există patru categorii de comunicare non-verbală17": mișcarea (limbajul corpului: expresia facială, contactul vizual, atingerea, gesturile mâinilor), proximitatea (folosirea spațiului în procesul comunicării, cum ar fi arhitectura, mobila, sau distanța fizică între participanții la situația de comunicare), paralimbajul (toate sunetele pe care le producem și nu sunt cuvinte; aici
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: "Pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii"31. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face conștienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta, politicile guvernamentale pe acest subiect diferă de la un caz la altul. Multe țări, cu precădere SUA, sunt percepute ca eșalon
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-o umanitatea, cu un rol esențial din punct de vedere social și cultural. Mai întâi în familie, copilul își însușește cele mai importante norme, valori, comportamente, atitudini specifice culturii din care face parte, influențele culturale ale familiei mergând de la învățarea limbajului la alegerea jucăriilor, a altor artefacte pe care oamenii le creează și le utilizează. Învățarea culturală începe în familie și se continuă în alte "instituții" și se referă la: responsabilitate, supunere, dominare, abilități sociale, agresivitate, loialitate, rolurile de gen ș.a.
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie să așezăm conceptul de "paradigmă culturală". Pluralismul cultural presupune implicit existența unor paradigme culturale rivale, care la rândul lor implică și incoveniențe de ordin lingvistic. Astfel, pentru a avea loc o comunicare neproblematică fără obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
conceptul de "paradigmă culturală". Pluralismul cultural presupune implicit existența unor paradigme culturale rivale, care la rândul lor implică și incoveniențe de ordin lingvistic. Astfel, pentru a avea loc o comunicare neproblematică fără obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru a avea loc o comunicare neproblematică fără obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunicare neproblematică fără obstacole este nevoie de un limbaj comun. Dar "limbaj" nu înseamnă doar vocabular, el mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi matematicieni (să spunem unul român
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai presupune norme specifice de organizare a discursului, precum și un anumit sens atribuit cuvintelor. Există situații în care limbajul este comun (de pildă, limbajul matematic), și vocabularele sunt diferite (două limbi naturale), după cum există și situații opuse: vocabular comun și limbaje diferite. În situațiile din prima categorie, problemele comunicării se rezolvă relativ simplu, prin apelul la dicționar. Dacă doi matematicieni (să spunem unul român și altul englez) nu utilizează același vocabular pentru că nu sunt vorbitori ai aceleiași limbi naturale, problemele care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu utilizează același vocabular pentru că nu sunt vorbitori ai aceleiași limbi naturale, problemele care pot să apară sunt relativ ușor de rezolvat: se apelează la un translator, și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu "celălalt"; c. în plan pragmatic
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunicare, aceasta numindu-se și comunicare persuasivă. Între grupuri de culturi diferite ar trebui să funcționeze cel mai bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică. Leech aborda "semantica strategică"45 realizând o paralelă între tipurile de manipulare conceptuală și asociativă. Primul tip implică manipulări de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face constienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Încercăm să rezolvăm contradicția internă provocată de diversitate. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta, politicile guvernamentale pe acest subiect diferă de la un caz la altul. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a membrilor acestora, resituându-le în condițiile de emergență. Cel mai adesea străinul (Celălalt) este în mod frecvent privat de realitatea sa, perceput ca non-civilizat, non-uman, respectiv fantomatic. Celălalt este desenat în mod esențial prin lipsă: lipsă de spiritualitate, lipsă de limbaj. În Antichitate, grecii considerau ca barbare toate populațiile care vorbeau limbi neinteligibile pentru ei: toți cei care nu vorbeau greaca erau considerați barbari. Necunoașterea limbajului Celuilalt a condus în mod regulat la negarea culturii acestuia și a fost în permanență
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
respectiv fantomatic. Celălalt este desenat în mod esențial prin lipsă: lipsă de spiritualitate, lipsă de limbaj. În Antichitate, grecii considerau ca barbare toate populațiile care vorbeau limbi neinteligibile pentru ei: toți cei care nu vorbeau greaca erau considerați barbari. Necunoașterea limbajului Celuilalt a condus în mod regulat la negarea culturii acestuia și a fost în permanență o sursă de neînțelegeri. Celălalt nu are nici cultură fizică: el poate fi, de exemplu, lipsit de haine, sau poate fi îmbrăcat cu piei de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
manifestate în societate și într-un parcurs istoric, ignorând aspectul noologic. Dacă antropologia își propune să descopere cum se comunică omul, ea trebuie să ajungă la "esența spirituală a omului" despre care vorbește Walter Benjamin în 1916, comunicată nu prin limbaj, ci în limbaj. "Cu alte cuvinte, comunicarea instrumentală, existentă atunci când omul comunică ceva altor oameni, trebuie considerată ca diferită de comunicarea esențială, în care omul se comunică pe sine"65. În acest sens, comunicarea interculturală pretinde ca punct de plecare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și într-un parcurs istoric, ignorând aspectul noologic. Dacă antropologia își propune să descopere cum se comunică omul, ea trebuie să ajungă la "esența spirituală a omului" despre care vorbește Walter Benjamin în 1916, comunicată nu prin limbaj, ci în limbaj. "Cu alte cuvinte, comunicarea instrumentală, existentă atunci când omul comunică ceva altor oameni, trebuie considerată ca diferită de comunicarea esențială, în care omul se comunică pe sine"65. În acest sens, comunicarea interculturală pretinde ca punct de plecare o premisă pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare. Marea majoritate (aproximativ 90%) consideră hărțuirea sexuală o problemă gravă, care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oferă informații importante, care facilitează procesul de comunicare. Tocmai pentru că ne raportăm la comunicare și relaționare la locul de muncă, iar regulamentul intern se adresează tuturor angajaților, indiferent de nivelul de pregătire și poziția ocupată în companie, este important ca limbajul adoptat de regulament să fie facil, nespecializat (acolo unde este posibil), folosindu-se inclusiv exemple, pentru o mai bună înțelegere a mesajului transmis. În concluzie, atunci când folosesc o structură simplă și mesaje clare și adaptate profilului angajaților, regulamentele interne pot
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
responsabilitățile pe care le au în contextul muncii. De asemenea, angajatorul are obligații legale de informare și din perspectiva asigurării egalității de șanse și tratament și a nediscriminării la locul de muncă. Includerea acestor prevederi legale, preferabil chiar traduse în limbaj comun, în regulamentele interne ale companiei, asigură respectarea obligațiilor conferite de lege angajatorului, evitând costurile care provin din sancțiunile aplicabile angajatorilor. 7 pași pentru realizarea unor regulamente interne eficiente Pasul 1: Cercetează (legea, practicile organizației, așteptările angajaților etc.) În realizarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și posibile bune practici. Pasul 3: Elaborează Pe măsură ce redactezi documentul, asigură-te că respecți principii simple, care vor face regulamentul intern prietenos și ușor de înțeles pentru oricare dintre angajații companiei: * folosește cuvinte simple, comune; * folosește propoziții scurte; * nu folosi limbaj foarte specializat; * folosește mesaje clare și concise; * subliniază beneficiile pe care le are existența unui regulament intern; * transformă valorile organizației sau principiile/reglementările legislative în pași de urmat pentru angajați, manageri, organizație. Pasul 4: Anunță/comunică/promovează prevederile din regulament
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de artă. Matematica devine deci, un instrument, o unealtă a imaginației în creație, în analiza sociologică a esteticului, în opera de artă, în muzicologie, în interpretare, în analiza receptării. Compozitorul și matematicianul Ștefan Niculescu susține că: toate schimbările profunde ale limbajului muzical, toate noile sisteme de ordonare a materialului sonor au necesitat un timp până să fie asimilate de către public. Mă refer la atitudinea celor efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Ștefan Niculescu. Întrucât este un exponent important al acestui fenomen artistic, susținut prin substratul matematic, iar studiul pe care încercăm să-l întreprindem oferă doar o deschidere către acest aspect al relației dintre matematică și arte, implicit și muzică. I. Limbajul muzical - structură și evoluție Omul, încă din perioada primitivă, a acumulat un bogat fond aperceptiv de impresii sonore și ritmice nemuzicale, din natură, ce i-au trezit reprezentări mai mult sau mai puțin concrete, însoțite de emoții puternice. Cu timpul
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară (viața fiziologică), armonia cu gândirea și activitățile mentale (analiza și sinteza suprapunerii sonore - viața mentală). De aceea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]