43,193 matches
-
ori din cauza costului, ori din cauza numărului foarte redus, pe când colecționarul poate alege să obțină și aranjeze timbrele fără a fi prea mult deranjat de origine sau uzură. Filatelia a început să se dezvolte la scurt timp după apariția primului timbru poștal, așa-numitul Penny Black, care a fost emis în data de 6 mai 1840 în Marea Britanie. Introducerea timbrelor în celelalte țări a contribuit la răspândirea colecționării lor. La început timbrele erau colecționate pentru amuzament și erau utilizate de pildă pentru
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
fi de neimaginat în prezent, din cauza diferitelor emisiuni de timbre. În primii ani filateliștilor nu le stăteau la dispoziție materiale ajutătoare sau posibilități de păstrare a timbrelor în albume speciale, clasoare. În anul 1860 au apărut primele albume de timbre poștale din lume. Au fost inventate de filatelistul parizian "Lallier" și aveau forma unei mape care avea o învelitoare de piele. Pentru toate timbrele care au apărut în lume până la acel moment, pe paginile din partea dreaptă, era prevăzut un spațiu gol
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
paginile din partea dreaptă, era prevăzut un spațiu gol în care timbrul trebuia lipit. Pe paginile din stânga se afla stema, steagul și o scurtă descriere a geografiei țării care a emis timbrul. Cel mai mare dezavantaj al acesor albume de timbre poștale consta în faptul că fiecare timbru trebuia lipit direct în album cu clei de oase și cauciuc arabic provenit de la copacul arabic de cauciuc. Cel care încerca să le dezlipească din album le distrugea. Mai mulți filateliști au început să
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
iar o modalitate rațională a fost descoperită de-abia după 21 de ani, în anul 1881. În 1861 au apărut primele cataloage pentru timbre. Britanicul "Dr. John Edwars Gray" și francezul din Straßburg, "Berger-Levrault" au realizat primele liste de timbre poștale. În aceeași perioadă s-au înființat și primele asociații de filateliști care organizau întâlniri la care colecționarii puteau lua parte pentru a face schimb de experiență, cunoștințe și de timbre. În anul 1862 au apărut primele reviste filatelice. Prima revistă
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
de filatelie din Germania s-a numit ""Magazin für Briefmarkensammler"" și a fost tipărită pentru prima oară în 1 mai 1863 de magazinul de monede și antichități "Zschiesche & Köder" din Leipzig. Revistele filatelice sprijineau în primul rând schimbul de timbre poștale între filateliști, scriau rapoarte cu privire la noile emisii din toată lumea și informau pe colecționari despre tot ce merita să se știe despre filatelie. În anul 1881 au apărut primele falțuri pentru timbre. Acesteau rezolvau pe termen lung problema păstrării timbrelor. Falțurile
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
ce merita să se știe despre filatelie. În anul 1881 au apărut primele falțuri pentru timbre. Acesteau rezolvau pe termen lung problema păstrării timbrelor. Falțurile pentru timbre au fost emise pentru prima oară de către "Dauth" comerciantul din Frankfurt de timbre poștale. Erau numite ""Marken-Charniere"", iar primele 1000 de bucăți care au apărut în lume costau doar 75 Pfennig. Cea mai valoroasă piesă filatelică românească este „Zimbrulu și Vulturulu”, un ziar tipărit la Iași, în anul 1858, care este francat cu opt
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
Zimbrulu și Vulturulu”, un ziar tipărit la Iași, în anul 1858, care este francat cu opt mărci de 5 Parale Cap de bour, emisiunea a II-a. În anul 2012, Poșta Română deținea o colecție de peste 15 milioane de mărci poștale românești și străine, precum și alte piese filatelice importante, în valoare de 700 milioane de euro.
Filatelie () [Corola-website/Science/309406_a_310735]
-
în acest caz mijlocul de transport. Până în prezent tracțiunea trenului de persoane este asigurată de locomotive cu aburi. Numai trenurile de poștă sunt trase de locomotive diesel. Trenul de persoane este compus de obicei din trei vagoane, cu un vagon poștal pentru bagaje. Vagonul de clasa I este comod și are banchete acoperite cu brocart. Din cauza capacității mici de transport a trenului, societatea căilor ferate nu are interesul să ofere servicii. Înainte de călătorie se poate înscrie pentru masa de prânz care
Calea ferată Darjeeling () [Corola-website/Science/310440_a_311769]
-
Lăpușneanu în anul 1932 și s-a retras în capitală. A revenit în decembrie 1939 în orașul Iași, pentru a fi înmormântat în cimitirul evreiesc din Păcurari, conform dorinței sale testamentare. În semn de omagiu, Romfilatelia a emis o carte poștală dedicată memoriei sale.
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
rurală în plasa Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve și un birou poștal și de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului funcționa în aceeași plasă și comuna Pădureni, formată din satele Călimănești, Modruzeni și Pădureni, cu 903 locuitori. În comuna Pădureni existau o biserică și o școală mixtă cu 28
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
alt scop era organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială. Pentru aceasta, la 29 martie 1969, Alexandru Usatiuc-Bulgăr, aflat în vizită la București, lasă în cutia poștală a oficiului poștal nr.6 de la Gara de Nord un plic conținând 70 de pagini privitoare la activitatea și scopurile FNP. Anul urmator, A. Usatiuc-Bulgăr mai vine o dată la București, cu această ocazie mergând, pe 12 iunie 1970, la sediul Consiliului de
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
organizarea de alegeri libere pentru organele de conducere ale statului. Limba română pe baza alfabetului latin trebuia sa devină limbă oficială. Pentru aceasta, la 29 martie 1969, Alexandru Usatiuc-Bulgăr, aflat în vizită la București, lasă în cutia poștală a oficiului poștal nr.6 de la Gara de Nord un plic conținând 70 de pagini privitoare la activitatea și scopurile FNP. Anul urmator, A. Usatiuc-Bulgăr mai vine o dată la București, cu această ocazie mergând, pe 12 iunie 1970, la sediul Consiliului de Stat al României
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se transcriu de regulă fonetic și cu alfabetul latin, în afară de folosirea lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se consideră necesar, de exemplu pe hărți, pot fi scrise împreună și fonetic, si ca în limba de origine, dacă aceasta folosește alfabetul latin sau pe cel chirilic. Morfologia și sintaxa limbii muntenegrene standard are doar
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Către sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează editorialul alolingv „Sbornic Besarabscogo zemstva”, în anul 1868 la 15 mai este construită o stație poștală, cu un an mai târziu în octombrie este construită o școală publică pentru băieți. În anul 1871 prin susținerea financiară a lui Gheorghe (Egor) Râșcanu și inițiativa medicului de zemstvă Clinovschi este instituit un spital cu 20 de paturi, iar
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
000 de oameni. Aici funcționau două școli medii de cultură generală și două școli medii incomplete, două spitale, patru gradinițe de copii, o biserică ortodoxă și două case de rugăciuni pentru sectanți, trei cinematografe și tot atîtea biblioteci, două oficii poștale, un restaurant, mai multe magazine, chioșcuri și terenuri sportive. În oraș trăiesc 4.200 de pensionari, inclusiv 109 veterani de război. La memorial sînt încrustate numele a 31 de ostași și ofițeri căzuți în luptele pentru eliberarea orășelului de sub ocupație
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala polivalentă Nr.2, liceu teoretic, cinematograf, 4 biblioteci, 2 farmacii, farmacie veterinara, oficiu poștal, secție de poliție, parc, stadion. În Cuhureștii de Sus, se află Conacul lui Ioan C. Bogdan și Biserica "Sfânta Treime", ultima a fost construită după proiectul vestitului arhitect Alexei Șciusev. Construcția a început în anul 1913 sub stăpânirea imperiului rus
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
satului este scăldat de două rîuri Răut (Hidronimul- rîu) și Căinari (Hidronimul-izvor) de asemenea satul este renumit prin izvoarele sale de ape minerale. In sat este gimnaziu, grădinită de copii, punct medical, casă de cultură, primărie, moară, biserică, bibliotecă, oficiu poștal, post de politie, fabrică de îmbuteliere a apei minerale și numeroase centre comerciale. Specialiștii în arhiologie au depistat aici doua statiuni umane apărute cu mai bine de 12.000 ani.în.Hr (Ion Hîncu "Vetrele Strămoșești") pe locurile lor fiind
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
km. Moșia satului se întinde pe o suprafață de 66,1 km 2. Are o populație de 4.000 de locuitori. Apți de muncă sunt 2.200 deoameni. În sat există școală medie, două biblioteci, casă de cultură, două oficii poștale, două stadioane, un hotel, două spitale, o grădiniță, cinci magazine, patru baruri, trei frizerii și o policlinică. Nistrul, după ce trece de satul Jura, începe sa-și adune ape mai bogate, mai înalte și mai late, dar è nevoit să-și
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]
-
îmbogățite fondurile bibliotecii. De asemenea există o grădiniță pentru preșcolari. Din bugetul local, (39,5 mii lei) la grădinița a fost reconstruit sistemul de apă și canalizare. Biblioteca publică din sat are un fond de câteva mii de cărți. Oficiul poștal din sat a fost renovat în 2010, reprezintând un nou tip de OP cu o calitate înaltă de deservire a clienților. Ocrotirea sănătății populație este asiguata de un Centru al Medicilor de Familie, modernizat în 2013. Cu suportul SA ”Moldova
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
se predau exclusiv în limba rusă. Materialul didactic utilizat de elevi era reprezentat de 230 de cărți și 182 de manuale. Conform statisticilor din 1886 în Corjeuți erau 411 de gospodării și 1657 de locuitori, biserică ortodoxă, școală și stație poștală. În a doua jumătate a secolului XIX în sat funcționau o moară cu aburi, o fermă de producere a cărnii care exporta în guberniile centrale ale Rusiei și Polonia, o livadă exploatată industrial. La începutul secolului XX, cu drept de
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
o populație de 2310 suflete; biserică; o școală cu 60 elevi din 160 copii de vârstă școlară; 814 vite mari. Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de persoane, iar aici funcționau: o biserică, o școală, o stație poștală și câteva prăvălii. În apropierea localității se află o prisacă, o livadă și o podgorie. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România. În 1919 se deschide prima școală de VII clase cu predare în limba română
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital, atelier de deservire socială, brutărie. În 1979 în Corjeuți au fot numărați 3076 de bărbați și 3212 de femei. La ultimul recensământ unional din 1989 populația Corjeuților număra 6621 de oameni, inclusiv: moldoveni - 6560 persoane, ruși, 37
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
cu benzină, gaz și alte tipuri de combustibili. E singura localitate din Republica Moldova care are o rută directă până în capitala Franței: Corjeuți-Paris. Serviciile de telecomunicații prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
loc renovarea și extinderea apeductului, cu ajutor financiar de la Comisia Europeană. În domeniul învățământului activează două instituții: Liceul teoretic „George Coșbuc”, frecventat de 430 de elevi (2012), și grădinița cu 120 de copii. De asemena funcționează casa de cultură, oficiului poștal, două biblioteci: a liceului și a comunei. În 2013 s-a deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa Mare” reprezintă o colecție de lucrări meșteșugărești și obiecte naționale adunate de la bătrânii satului, diverse obiecte de uz casnic
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
școală primară, biserică, poștă rurală, primărie, 4 cîrciumi; în 1930 satul avea 752 gospodării, 3 184 locuitori. În perioada sovietică în s.Șuri a fost construită școala medie, casa de cultură, o bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, ospătărie, magazine, creșe, grădiniță de copii, monument în memoria consătenilor căzuți în războiul al doilea mondial. Astăzi satul are aproximativ 2056 gospodării, 4349 locuitori. Biserica Nașterea Maicii Domnului a fost reconstruită în 1993.
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]