423,610 matches
-
Un stat de drept presupune, prin definiție, respectul față de lege. Iar legea fundamentală, Constituția adică, spune că deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că legile neconstituționale - chiar parțial - trebuie puse în acord cu Constituția, exact prin prisma considerentelor reținute de Curtea Constituțională. Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definită infracțiunea de abuz în serviciu pentru a fi în acord cu Constituția. În decizia CCR se identifică trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
infracțiuni: - încălcarea unei dispoziții exprese din lege, - necesitatea stabilirii unei vătămări grave produse prin infracțiune și - definirea noțiunii de act, atunci când vorbim de act al puterii judecătorești sau legislative. 1. Încălcarea legii Primul dintre ele este și cel mai evident: "Curtea constată că sintagma 'îndeplinește în mod defectuos' din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
defectuos' din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează 'prin încălcarea legii'". "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului." Trebuie prevederea legală să fie expresă? Răspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
prin încălcarea legii'". "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului." Trebuie prevederea legală să fie expresă? Răspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice" - par.61 din decizie. Cu alte cuvinte, încălcarea legii trebuie să fie flagrantă - legea îți interzice sau
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
nefiind permis că înțelesul unei norme să poată fi clarificat prin decizia judecătorului, "deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor". 2. Nevoia stabilirii intensității vătămării produse prin infracțiune pentru a se justifică aplicarea unei sancțiuni penale. Paragraful 69: "Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima rațio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
fi invocate numai în cazuri în care faptă este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparțialității administrației publice ș.a.m.d.". Paragraful 76. Plecând de la cele expuse anterior, "Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determina Curtea să aibă rezerve în a aprecia că
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
Paragraful 76. Plecând de la cele expuse anterior, "Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determina Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat faptă de abuz în serviciu. Această cu atat mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determina Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat faptă de abuz în serviciu. Această cu atat mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale". Altfel spus Curtea Constituțională, după o analiză amplă a noțiunii de "ultima rațio", a reținut că există pârghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de funcționarii publici și a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozițiile penale să
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
decât valoric, revenind legislativului obligația de a-l stabili. CCR sublinieaza că "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu", ține (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegata (Parlament/Guvern)". 3. Definirea noțiunii de act "Curtea observa că noțiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanțiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observa că această noțiune poate fi interpretată fie în sensul de act material
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
ține (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegata (Parlament/Guvern)". 3. Definirea noțiunii de act "Curtea observa că noțiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanțiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observa că această noțiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit că izvorul de drept creat de organe ale autorității publice, investite cu competențe normative (Parlament, Guvern, organe
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit că izvorul de drept creat de organe ale autorității publice, investite cu competențe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie că act al puterii judecătorești. Din această perspectivă, Curtea observa că modalitatea de interpretare a noțiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislație distinctă celei penale, cum ar fi procedura
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
celei penale, cum ar fi procedura excepției de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești." - par 79 Acest paragraf este foarte important, pentru ca, deși nu o spune expres - în condițiile în care nu a fost sesizată cu această - Curtea Constituțională lasă se se înțeleagă că extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparțin exclusiv altor puteri - cea judecătorească și cea legislativă - pune și ea o problemă de constituționalitate. Tema este de actualitate și merită o atenție sporită. În final, vă
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparțin exclusiv altor puteri - cea judecătorească și cea legislativă - pune și ea o problemă de constituționalitate. Tema este de actualitate și merită o atenție sporită. În final, vă invit pe fiecare să citiți decizia Curții Constituționale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar dacă este scrisă într-un limbaj juridic, ea este accesibilă celor interesați de problema”, a scris, marți, pe Facebook, Dana Gîrbovan.
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
doar la dispozițiile cuprinse în art. I, respectiv la cele care aduceau modificări Codului penal. După cum se va observa din scurta analiză pe care o voi face, unele modificări priveau punerea în acord a textelor infracțiunilor cu unele decizii ale Curții Constituționale, așa cum rezulta și din sumara expunere de motive aflată în debutul Ordonanței. Existau însă și modificări care depășeau limitele impuse prin deciziile amintite, precum și modificări ce nu aveau nicio legătură cu acestea. Iată care sunt aceste modificări, în ordinea
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
indică o „tensiune nesănătoasă" între puterile statului, sugerează două alternative, ambele sumbre: ori trăim într-un stat paranoic, ori trăim într-un stat polițienesc... Această primă categorie de modificări la care m-am referit nu are legătură cu decizii ale Curții Constituționale. O a doua infracțiune vizată de modificări a fost cea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C.pen. Una dintre aceste modificări se referă la introducerea sintagmei „cu știință" în conținutul infracțiunii. Această sintagmă, preluată din textele
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
puterile statului... Rezumând, singura modificare cerută expres de decizia C.C.R. nr. 405/2016 este cea referitoare la neîndeplinirea sau îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public, prin încălcarea legislației primare, adică legi și ordonanțe ale Guvernului. Curtea Constituțională nu a impus stabilirea unui cuantum al pagubei și nici precizări suplimentare cu privire la expresia: vătămarea drepturilor sau intereselor legitime. Dimpotrivă, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate cu privire la expresia menționată arătând că aceasta este suficient de clară. În același timp
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public, prin încălcarea legislației primare, adică legi și ordonanțe ale Guvernului. Curtea Constituțională nu a impus stabilirea unui cuantum al pagubei și nici precizări suplimentare cu privire la expresia: vătămarea drepturilor sau intereselor legitime. Dimpotrivă, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate cu privire la expresia menționată arătând că aceasta este suficient de clară. În același timp este adevărat că în considerentele deciziei, Curtea face o puternică pledoarie pentru ca infracțiunea de abuz în serviciu să reprezinte o „ultima ratio
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
cuantum al pagubei și nici precizări suplimentare cu privire la expresia: vătămarea drepturilor sau intereselor legitime. Dimpotrivă, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate cu privire la expresia menționată arătând că aceasta este suficient de clară. În același timp este adevărat că în considerentele deciziei, Curtea face o puternică pledoarie pentru ca infracțiunea de abuz în serviciu să reprezinte o „ultima ratio" din punct de vedere sancționator, adică să intervină doar atunci când măsurile prevăzute în alte ramuri de drept sunt insuficiente: „Curtea reține că din perspectiva principiului
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
adevărat că în considerentele deciziei, Curtea face o puternică pledoarie pentru ca infracțiunea de abuz în serviciu să reprezinte o „ultima ratio" din punct de vedere sancționator, adică să intervină doar atunci când măsurile prevăzute în alte ramuri de drept sunt insuficiente: „Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima ratio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
să justifice sancțiunea penală" (pct. 69). Se mai arată în motivarea deciziei că voința legiuitorului, când a incriminat abuzul în serviciu, nu a fost aceea de a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare - Ministerul public și instanțele judecătorești -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare (pct. 80)". Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională atrage atenția că există și o responsabilitate a organelor judiciare care nu trebuie să mai „folosească în mod abuziv" abuzul în serviciu... Un text incriminator trebuie să aibă un grad de abstractizare, el nu poate acoperi toate situațiile concrete
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
reține un abuz este să ai un serviciu... Aceasta spune multe despre modul în care această infracțiune a fost „utilizată" în ultima vreme. Vreau să spun, pe scurt, că, în mod normal, textul trebuie modificat doar în limitele indicate de Curtea Constituțională. În același timp, cred că dacă această faptă va continua să fie reținută în mod abuziv, așa cum s-a întâmplat în practică în multe cazuri în ultima vreme, se va ajunge, probabil, mai devreme sau mai târziu, la abrogarea
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". Au fost avute în vedere, dar depășite cu mult, dispozițiile deciziei nr. 603/2015 a Curții Constituționale, prin care s-a stabilit că „sintagma raporturi comerciale din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) C.pen. este neconstituțională". Am explicat cu altă ocazie că, prin efectul deciziei amintite a fost dezincriminată modalitatea conflictului de interese în care
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]