6,395 matches
-
raport la director, dar, în loc să fie scos la raport, a fost torturat în prezența gardienilor. L-a înfruntat și pe Stoian când acesta îi smulgea unghiile, spunându-i că îl compătimește pentru că autoritățile se folosesc de ei și îi vor împușca. Infatuat, acesta i-a răspuns că e un bandit prost, care nu știe cum s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cele ale lui Ion Cristea, Vasile Dâmbu, Alexandru (Dumitru?) Radovan, Dumitru Vasile, Garofil Dimciu, Petre Popescu, Ion Dincă. La Târgu Ocna au mai murit cel puțin trei deținuți din cauza torturilor suportate în Pitești, iar lista este completată de Ion Simionescu (împușcat la Canal) și de cei decedați în Casimca Jilavei în 1958: Constantin Oprișan, Aristotel Popescu, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu și Gheorghe Caziuc. Informații incerte mai există despre aproximativ 10, 15 morți la Pitești și Gherla. Tentativele de sinucidere au fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-o confiște. Cu ea s-a reîntors și soțul ei, care lucrase în administrația română, la un moment dat, în Interne, se pare, a fost directorul închisorii, în care erau închiși mulți comu niști. Drept pentru care a fost împușcat imediat de către sovietici. Străbunica mea a ajuns în Siberia, de unde s-a întors când eu aveam 1 an, în 1965. Iar fratele bunicii mele, care era un băiat sub 20 de ani, care s-a întors atunci de pe pod, cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că e de la ambasada din Kiseleff, Ambasada URSS, și voia să afle în ce ape ne scăldăm. N-am avut ce să-i spun ; cred că nici eu nu știam încotro merg lucru‑ rile, mai ales că de jur împrejurul instituției se împușca din cele mai neașteptate locuri. N-aveam să mă mai întâlnesc vreodată cu el. Nu cred în prezența turiștilor sovie‑ tici cu atât mai mult cu cât informațiile vin din partea foștilor securiști. Ei vor să țină treaz acest pericol... A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înainte și cel ce va veni. Cu alte cuvinte, pactul ar fi putut să fie numai cu Ceaușescu, iar cu Ceaușescu nu s-a făcut niciun fel de pact. Ceaușescu a fugit, pe urmă l-au prins și l-au împușcat. În acel moment nu mai aveai cu cine să mai faci pact. V.A. : Pactul trebuia făcut cu cei care au fost în prejma lui și n-au făcut nimic cât timp Ceaușescu era la putere, pe de o parte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
greșit... Eu, oricum, sunt împotriva folosirii termenului dreapta în accepțiu‑ nea de astăzi. E un termen în care vrei să îi împachetezi pe liberali la un loc cu legionarii. Liberalii și legionarii nu s-au înțeles niciodată. Legionarii l-au împușcat pe Duca. Ăia-s dreapta, noi suntem centru-dreapta. Hai să facem un pic de ordine, nu vrem să fim considerați la un loc cu Ăia. Deci Ghiță își construise o viață complet occidentală, în care era respectat cum eu nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Cu ce am fost sufocați tot timpul ? Cu agenda asta anticomunistă sim‑ bolică. E bună și ea. Și pe mine m-a enervat extraordi‑ nar faptul că din Academie nu fuseseră dați afară decât Ceaușescu și nevastă-sa, care fuseseră împușcați. Și toți ceilalți au rămas. Academia fusese clar o instituție poli‑ tică, epurată politic, în care nu puteai să intri decât dacă erai membru de partid. Când s-a creat SAR, Societatea Academică din România, în 1995, acesta a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
casei. Dar campaniile contra lui Blejnar au fost justificate. SĂ nu uităm că Blejnar a fost șeful Fiscului aproape sub tot regimul lui BĂsescu. Șeful de cabinet al lui Blejnar e azi căutat prin INTERPOL, se presupune că a fost împușcat ca să nu vorbească. Asta este crimă organizată. Blejnar era omul Elenei Udrea. Daniela Andreescu, secretarul general al guvernului sub Boc, era omul Elenei Udrea. Emil Boc n-a avut nicio putere să facă guvernele acestea când s-a întors. Nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
chiar în prima pagină, despre școala sovietică, tabelele nominale cu martirii - grade inferioare, căzuți în campania contra U.R.S.S., despre cum au trăit țăranii în „raiul” bolșevic, știri interne și externe, altele chiar de „ultima oră”, comuniștii care vor fi împușcați pentru actele de sabotaj etc. În Bucovina din 1941 (nr.65 din 26 septembrie) mai semnează: Alexei Dragu (Destin și oameni), preot dr. E. Costea (Mormântul lui V. Gherasim), Dragoș Vicol („Domnița ce s-a rătăcit” și „Nord” - poezii), N.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
completarea comisiei intermiare de la municipiul Cernăuți, multe informații locale, din țară și străinătate, inclusiv de la Neamț și Piatra Neamț, dar și de la Hilița de lângă Iași - unde „Costache Pașcanu de 70 de ani, îndrăgotit de o fată din același sat, a fost împușcat de soția sa Maria Pașcanu de 75 de ani, omorându-l pe loc”... 123 Informatorul Bucovinei din 13 septembrie 1931 este realizat ca și primele numere, cu o singură semnătură R.V., cu articole despre traiul zilnic din Bucovina, un material
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
altă parte ședeau pe scaune. Voicov a făcut un pas înainte spre a citi sentința de moarte, dar Jurowschi l-a întrerupt, s-a apropiat de țar și i-a spus: Nicolae Alexandrovici, conform deciziei Consiliului din Urali vei fi împușcat împreună cu toată familia ta. Fraza a fost atât de neașteptată pentru țar, încât acesta nu a putut decât să zică: „Ce?” Apoi, fulgerător, se întoarse cu mâinile întinse în disperare spre familia sa. În aceeași clipă Jurowschi a tras câteva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de uzine uriașe și la săparea de canaluri... Drumuri pavate cu oasele morților, schingiuiri și temnițe, iată peisajele noii Rusii, în care acest tânăr zvăpăiat a căutat fericirea... Până și caii de rasă, coborâtori din hergheliile din vremea țaristă, sunt împușcați de credincioșii slujitori ai lui Stalin... Căminuri de copii? Plată dreaptă a muncitorilor? Beneficiile colhozurilor? Toate sunt minciuni ticluite frumos pentru urechile celor din străinătate, Căminele de copii sunt grajduri goale în care mai stă gunoiul de vite... Plata muncitorilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai apoi pe scară largă în tot lagărul socialist. Glosînd pe marginea minciunii totalitare, mijlocul prin care opozanții regimului prin torturi inimaginabile "recunoșteau" vini incredibile, inexistente în realitate, va constata că numeroși scriitori au căzut victimă acestui sistem, mulți fiind împușcați sau decimați prin regimul greu din închisori. În 1989 la Uniunea Scriitorilor sovietici a fost creată o "comisie federală pentru moștenirea scriitorilor victime ale represiunii"; Monica Lovinescu se întreabă cu îndreptățire: "de ce în timp ce foarte conformista Uniune a Scriitorilor sovietici (din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anchetatori, mulți, de la Ministerul de Interne. Am fost și eu chemat, printre alții. Ne-au chestionat amănunțit despre ceea ce s-a petrecut la Pitești. S-a aflat acum că autorul reeducărilor a fost "tovarășul colonel Zeller". Care a fost găsit împușcat în parcul din Arad. Cu pistolul în mînă. Sinucidere. Dar deasupra lui Zeller, evreu ungur, era evreul Nicolski, venit din URSS! Țurcanu și ceilalți reeducatori au fost judecați pentru crime împotriva umanității. Duși la București, au fost împușcați într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost găsit împușcat în parcul din Arad. Cu pistolul în mînă. Sinucidere. Dar deasupra lui Zeller, evreu ungur, era evreul Nicolski, venit din URSS! Țurcanu și ceilalți reeducatori au fost judecați pentru crime împotriva umanității. Duși la București, au fost împușcați într-o pădure. Așa a fost rupt și al doilea fir pe care se puteau obține informații despre cele petrecute la Pitești." Va munci din greu, din mai 1951 pînă în 23 iulie 1953, la Canal, apoi în Peninsula-Valea Neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în martie 1952. În toate aceste arestări nu a fost niciodată judecat. Deși nu a făcut niciodată politică (asta i-a fost și salvarea de ani grei de pușcărie), a declarat, într-un grup de prieteni: "Ăștia îs buni de împușcat!". Imediat, Securitatea a fost informată. Pînă la Revoluție a fost periodic chemat și anchetat. Dumitru Dragotă (n. 1942), din Dorohoi, n-avea 16 ani cînd, împreună cu alți trei, a încercat să treacă granița pe la Oravița, pentru a fugi în America
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
între cincizeci și șaizeci de ani, și-au trăit anii cei mai buni în belșug și îndestulare, în confort, și orice pedeapsă pe măsură e tardivă și nu mai poate fi săvîrșită. Noi însă vom fi mărinimoși, n-o să-i împușcăm, nu le vom turna pe gît apă sărată, nu-i vom da hrană ploșnițelor, nu le vom pune zăbala "Rîndunicii", nu-i vom ține cîte o săptămînă în picioare nedormiți, n-o să-i bușim cu cizmele și nu le vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din regiunea Z, adică arestările se făceau după nevoile Canalului și nu după vina anumitor elemente dușmănoase regimului". Din declarația dată pe 6 octombrie 1950 de maiorul Kovacs Mihail, șeful Serviciului de Securitate Turda, aflăm în amănunt cum au fost împușcați chiaburii Trifa Iosif, Pop Traian și Andreșel Ioan din comuna Bistra, jud. Turda: "Pe la începutul lui august 1950, ziua precis nu știu, toți șefii de serviciu am fost chemați la ședință la DRSP Cluj, unde tov. colonel Patriciu ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noi să nu facem pe pompierii, ci să prevenim din timp uneltirile chiaburilor; în același timp a spus: "în acele comune unde avem astfel de cazuri, unul sau doi putem să trîntim la pămînt", ceea ce însemna la dînsul să fie împușcați, pe urmă să luăm legătura cu Comandamentul Miliției, ca să adune cîțiva chiaburi din comuna respectivă, care să-i îngroape pe cei împușcați. La Serviciul de Securitate Turda i-am cercetat pe baza instrucțiunilor primite din partea tov. col. Patriciu Mihail, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spital din Elveția. Va muri în exil la 81 de ani. Familia îi va fi distrusă. Ginerele, Ion Lugoșianu, este exterminat la închisoarea din Sighet, în 1954, fiica, Elena Popescu Lugoșianu, rămîne cu patru copii, băiatul a fost arestat și împușcat în 1958, fetele persecutate, eliminate din școli și universități, averea confiscată. Nu exista clemență pentru dușmanul de clasă. Scriitorul și ziaristul Pantelimon Vizirescu, cel care a coordonat publicația România muncitoare, foarte iubită de muncitori, a publicat aici numeroase articole antisovietice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
muncitoare, cioturile de os rămase în maxilar, operă a căpitanului Enoiu, superiorul său din Ministerul Afacerilor Interne, îl impresionară neplăcut. Dovedeau limpede că are de-a face cu un sabotor. Pentru șiretenia și reaua lui credință, banditul merita să fie împușcat. Un singur glonț, și răul ar fi fost distrus din rădăcină. Nu primise însă consemn pentru o faptă atît de utilă, nu avea dezlegare de la comandanții săi pentru așa ceva. Îl privi negru de ură și îl scuipă drept între ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
noapte. Zelea Codreanu, liderul legionarilor, este ucis în drum spre penitenciarul Jilava, unde fusese condamnat la șase luni de detenție pentru ultraj adus unui demnitar, anume lui Nicolae Iorga, care, deși ceruse anularea procesului, va sfârși la rându-i executat, împușcat de nouă ori, în aceeași noapte în care legionarii îl vor omorî și pe țărănistul Virgil Madgearu. Mircea Eliade, devenit un gardist tot mai vehement, ajunge să fie arestat, ministrul Armand Călinescu considerându-l autor de propagandă legi- onară, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
moară pentru că au ei chef să traseze liniile altfel pe hartă. Visez la o lume fără linii pe hartă, fără granițe, în care diferențele noastre să ne facă să ne iubim mai mult, nu să ne urâm și să ne împușcăm ca pe niște vite. Așa că da, voi veni pe orice front atât timp cât muzica mea va aduce cuiva pace sufletească. Nu mă interesează împotriva cui, nici pentru cine. Pentru numele lui Dumnezeu, eu fac muzică, nu poli- tică ! Notele sunt aceleași
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de un milion de oameni, nu-i mai rămânea cuplului dictatorial decât fuga. Un elicopter i-a ridicat de pe terasa Comitetului Central. Au fost prinși, Închiși Într-o cazarmă din Târgoviște, judecați de un tribunal improvizat, condamnați la moarte și Împușcați În ziua de Crăciun. Procesul a fost grotesc, sfidând legalitatea și decența. Avocații apărării și-au acuzat clienții la fel de vehement ca procurorul. Poate că nici nu li s-ar fi cuvenit un alt sfârșit. Își bătuseră joc ani de zile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pământ un elev de clasa a doua, împușcăturile la întâmplare din biblioteca școlii, sângele împroșcat pe extemporalul neterminat, bălțile roșii formate pe linoleum, catedra năclăită cu viscere, profesorul rănit îndrumându-i pe copiii speriați afară din cantină, omul de serviciu împușcat în spate, fetița care murmură: „Cred că am fost împușcată“, înainte de a leșina, microbuzele CNN sosind val-vârtej, șeriful care se bâlbâie la conferința de presă, știrile succedându-se cu repeziciune pe ecranul televizoarelor, știristul „pătruns“, furnizând ultimele detalii, elicopterele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]