4,343 matches
-
Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, Un expresionist postcomunist, ST, 1991, 10; V. Grosu, O poezie a interferențelor, „Columna”, 1992, 8-9; Mariana Codruț, „Nevoia de strigăt a limbii”, RL, 1992, 13; Nicolae Bârna, Levitația izbutită, L, 1992, 36; Al. Cistelecan, Înălțări și căderi, LCF, 1992, 44; Aurel Pantea, Ucenic la sacru, VTRA, 1992, 10; Virgil Mihaiu, Între real și surreal, ST, 1995, 1-2; Alex. Ștefănescu, Ediție revăzută și adăugită a vieții de fiecare zi, RL, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, Emilian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
toate imaginile sînt euforice, atunci, mai ales, cînd visul se asociază cu zborul. Visul lui Heliade, pornit din tîmpla rațiunii indignate, naște „iazme”, multe iazme care trag imaginația În jos, o materializează. Însă În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai ales, cînd visul se asociază cu zborul. Visul lui Heliade, pornit din tîmpla rațiunii indignate, naște „iazme”, multe iazme care trag imaginația În jos, o materializează. Însă În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un dor nespus m-apucă și plîng, măicuță, plîng”). Poate acestea provoacă starea de visare, căderea În reverie („săi ca din visare”, „că-ncepe de visează și visu-n lipitură/ Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu...”) și senzația de Înălțare: „cosița se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și al satirelor nu pare a Întîmpina obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află ușor expresia trebuitoare. Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trecutului (ruinelor), amintirii și, sub puterea impresiilor de călătorie prin locuri istorice, scrie poemele lui de meditație și reverie, privind „de departe” reliefurile materiale. Acest „de departe” pune o distanță Între eu și obiectul liric. O distanță care permite „mărirea”, „Înălțarea”, migăloasa scenografie a grandorii. Meditația, reveria se desfășoară la „ceasul nălucirii”, Într-un regim temporal favorabil „astei scene colosale de mărire”. Este regimul nopții, regimul prielnic fantomelor, tăcerilor pline de groază și al așteptării. Scenariul din puternicul poem Umbra lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atașamentul pentru o anumită formă de relief etc. Acestea provoacă sensibilitatea și o exprimă. Peisajul (În poemele de meditație istorică și, În o bună parte, În poeziile erotice) se constituie sub puterea magiei lunare. Pentru ca obiectele să capete măreție și Înălțare (să devină, altfel zis, obiecte lirice) trebuie să se lase peste ele privirile globului rubinos. Luna Îndepărtează umbra deasă și pune pe lucruri alt fel de umbră, mai profundă: „nopței dînd mișcare și viață (...) lumină adînci prăpăstii (...) noaptea, totul astei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Stînca, valea, turnul, cîmpia, casa de pe muchea dealului sînt locuri pentru scurte răgazuri. Minuturi de liniște și plăcere. CÎnd minutul trece, spiritul se aruncă din nou În golurile dezamăgirii: „CÎnd tot ce e-nalt cade și cînd mărirea piere, Mărirea, Înălțarea, la ce le mai doriți?” Poemul erotic nu schimbă nici peisajul, nici ritmul discursului liric. Erosul nu intimidează prea mult pe moralist. Poezia cea mai vaporoasă are o judecată morală În interiorul ei. Față În față cu imaginea lilială a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lacrimilor și desfătarea plînsului. Poetul care anunță nașterea unui timp mai bun crede că „tot ce e-nalt aide” și piere. Apare, astfel, o nepotrivire Între morala omului și vizionarismul poetului. Viitorul este construit pe o mare decepție. Voința de Înălțare, mărire a obiectului este frînată de irepresabila, inepuizabila dezamăgire. Se pune astfel Întrebarea dacă Gr. Alexandrescu nu-și construiește, sub influența literaturii, o morală decepționistă. Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe. Poetul Anului 1840
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de ea. Discursul liric devine, În totalitate, ideologic (moral) sau alegoric (moral prin intermediul unei fabule). Grigore Alexandrescu renunță la acea anticameră a poemului prin care treceau obiectele: noțiunile sînt introduse acum direct În poem și scopul nu mai este mărirea, Înălțarea lor. Virtutea se dispensează de decorurile grandioase. Ea stă, mustrătoare, palidă, ireductibilă, În umbra poemului și se hrănește cu pîinea ascezei. Din cînd În cînd, descinde În saloanele epocii și atunci obrazul (și limbajul) ei se mai colorează. VIII Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dragostei terestre, carnale) și Afrodita Urania (amorul celest, pur). Pe cea dintîi romanii o numeau Vulgigava (Venus de răspîntie). Conachi acceptă cele două firi ale lui Amor: omenească și Îngerească, Înțelegînd printr-una pasiunea ce Împinge la faptă, prin cealaltă Înălțarea deasupra simțurilor, potolirea pe care o aduce spiritul: „Două firi are-ntro fire - și de om, și Îngerească, Una-i dragostea curată, ceilaltă-i Îi trupescă. Cu una la săntimenturi să pleacă și să Închină, Dorește cele de lipsă, În despărțire suspină
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prieteșugul cu credință: „dar din ceruri”. El netezește calea iubirii pregătind sufletul să primească simbatiea, mila, credința. Toate acestea ajută la Înfăptuirea unei mari prefaceri: „Din prieteșugul dulce În amori cu Înfocare, Ah, crede-mă-ți, inimioară, că o așa Înălțare Dintr-o norocire mică În norocirea cea mare Suie pe om lîngă Îngeri și lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce chin, cîtă durere, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei muze ale lui Heliade: muza cetățeană, muza astrală și muza buclucașă. VII. Grigore Alexandrescu. Lipsa modelelor. O modestie numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. * Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube bisericii înălțării și Mănăstirii Neamțului, informație precizată într-o cronică a mănăstirii. * 3 mai 1604: cutremur pe Valea Ierului, între Satu-Mare și Oradea. * La 28 noiembrie 1628, în depresiunea Loviștei, a avut loc un cutremur așa de puternic, încât a fost simțit
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
urmat de Queens, unde creșterea spectaculoasă a populației va plasa acest cartier pe primul loc în privința numărului de locuitori în viitorul foarte apropiat. În linii mari, New York a rămas orașul secolului XIX, secolul XX adăugându-i în principal o fantastică înălțare pe verticală, transformându-l într-o pădure de zgârie-nori. În anul 2008, din cele 5538 de clădiri înalte, 50 erau zgârie-nori cu înălțime de peste 200m, ce îi asigură New York ului locul I în SUA din acest punct de vedere și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
și Jiddu Krishnamurti. Mai târziu, Olga Froebe-Kapteyn va pleca în SUA special pentru a o cunoaște pe Alice Bailey, teosof și, mai târziu, corifeu al mișcării New Age. Coordonând pe atunci o mișcare numită Arcane School, Alice Bailey își propunea "înălțarea conștiințelor și edificarea unei punți între Occident și Orient"20. Proiectul a cucerit-o și pe Olga Froebe- Kapteyn. Cele două femei vor începe colaborarea iar în 1930 vor pune bazele Școlii de Cercetare Spirituală. Aici vor conferenția, printre alții
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
proporțiile unui adevărat mit și mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri cu înălțarea neamului românesc a fi lăudat în toată Evropa (s.n.), ce acum stă la mirare de atâta neîngrijire a noastră. Mitul de altfel profund stimulator, creator, al prezențelor românești acum ia naștere și el impulsionează totalitatea activităților culturale și literare. Toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
orașelor din vechiul Regat. În cazul Bacăului, o primă etapă a procesului de urbanizare a fost dată de expansiunea teritorială spre zona de Vest a orașului, odată cu apariția bisericii Sfântul Ioan (1803-1813) - după cum ne indică planul realizat în anul 1816, înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă, momentul esențial al acestui proces a avut loc pe data de 23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Basarabiei cu „Patria Mamă”; festivități ocazionate de momentele comemorative - de exemplu, 4 iulie 1904 - împlinirea a 400 de ani de la moartea voievodului Ștefan cel Mare; festivități cu caracter religios - 6 ianuarie („Botezul Domnului” - oficierea slujbei de sfințire a apei Iordanului), „Înălțarea Domnului” - atunci când se sărbătorea și „Ziua Eroilor” (erau organizate procesiuni cu făclii aprinse la cimitirul comunal, cimitirul „Lazaret” și, odată cu sfârșitul Marelui Război, la cimitirul „Eroilor” - Poligonul de tragere), 15 august - „Adormirea Maicii Domnului”, atunci când se sărbătorea „Ziua Marinei”, festivitățile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următorului program: „În Grădina Publică - de trei ori pe săptămână, în fiecare zi de Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase și naționale; În timpul sărbătorilor religioase - cele trei zile de Paște, de Înălțarea Domnului, de Pogorârea Sfântului Duh, de Ziua Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), de Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), de Schimbarea la Față (6 augustă, de Adormirea Maicii Domnului (15 augustă, de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), de Sfinții Împărați Constantin și Elena (21
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Marți, Joi și Duminică; în cele trei zile de Paște și la toate sărbătorile religioase și naționale; În timpul sărbătorilor religioase - cele trei zile de Paște, de Înălțarea Domnului, de Pogorârea Sfântului Duh, de Ziua Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), de Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), de Schimbarea la Față (6 augustă, de Adormirea Maicii Domnului (15 augustă, de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), de Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai); În timpul sărbătorilor naționale - pe 8 aprilie, pe 24 aprilie, pe 10 mai și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interesele voastre private. Datorită devotamentului său, veți avea în el un tată. Cine a apelat vreodată la el și nu a obținut sprijin? Care este acela care, smuls de sub protecția alor săi, nu le-a fost înapoiat prin grija sa?" Înălțarea lui Hugo pe tron. Această părere a fost adoptată și unanim aprobată. Ducele fu înălțat pe tron prin consimțămîntul tuturor și, încoronat la Noyon de către arhiepiscop și de ceilalți episcopi, proclamat rege..." Richer, Histoire de France (ed.și trad. R.
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
elemente ale tetradei: cerul, pământul, muritorii și divinii. El este gr a vita ț iona l , ancorat În materialitatea clădirii și a lumii În care ea se așază, căreia Îi marchează limitele În desfășurarea pe orizontală și verticală, Îi gradează Înălțarea de la pământ către cer, Îi amplifică sau diminuează percepția eforturilor gravitaționale, evidențiază punctele relevante pentru geometria clădirii - axe, margini, zone de ruptură, devine dens În punctele de perforație interior-exterior, trasând și păzind granița dintre Înăuntru și afară, marcând praguri. Prin
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
sale (cap. 3-6). Avva Avraam arată apoi că virtuțile sunt raționale, voliționale și sentimentale, astfel încât fiecărei părți componente a sufletului îi corespund virtuțile ei. La fel, rațiunea, virtutea și partea sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din țara noastră, încercările de dezorientare a oamenilor muncii de alte naționalități". Pentru "marele cârmaci" era clar că "Interesele supreme ale celor ce muncesc, aspirațiile lor de progres, bunăstare și fericire se pot împlini numai printr-un efort unit pentru înălțarea patriei pe noi culmi de progres și civilizație" (Congresul al XII-lea al PCR: 1981, 58). Robert King a observat faptul că PCR se pronunța împotriva naționalismului minorităților, încercând să le integreze, dar încuraja în același timp naționalismul românesc. Un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]