10,960 matches
-
au condamnat maniheismul, oricît de ciudat ar părea, drept o erezie iudaică. Revenind la scenariul ofiților, Demiurgul este zămislit ulterior de Pistis (aici Sophia este o imagine, adică o copie devitalizată a ei), cînd vizitează Haosul și se Întristează văzînd Înfățișarea Materiei. Confuzia ei devine o făptură spre care Pistis Își Îndreaptă atenția și căreia Îi transmite, suflîndu-i În față, ceva din spiritul ei (Pneuma). Ialdabaot, Arhontele androgin cu cap de leu, apare din Materia apoasă. El Își ignoră mama, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se desprinde de Sophia concomitent cu Ignoranța (Agnoia) sau Demența (Aponoia), care l-a generat și care Îi va rămîne tovarășă la zămislirea celorlalți locuitori ai cercurilor inferioare, creați sub forma unor perechi de gemeni de sexe opuse. Ialdabaot are Înfățișarea unui „șarpe cu chip de leu, cu ochi de foc scînteietori”6. Ca și În alte texte 7, Demiurgul este numit aici Samael și Sakla(s). HA8 precizează că Samael, „Zeul Orbilor” - din aramaicul samî, „orb”9 - este orb (balle
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Noe În legătură cu acest plan. Înconjurat de gnostici, „oameni din generația neclintită”129, Noe se refugiază Într-un nor luminos. Neputînd să-l distrugă, Ialdabaot Își trimite Îngerii să le seducă pe fiicele oamenilor, lucru pe care aceștia Îl Îndeplinesc luînd Înfățișarea soților. Descendenții acestei uniri prin vicleșug moștenesc Întunecimea arhontică și spiritul contrafăcut, iar inimile lor sînt Întunecate pe veci130. Narațiunile din SST și HA, În care ipostazele apar dedublate și chiar dedublate dincolo de necesar (Pistis/Sophia/Zoe/Eva de Lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În Ipostaza Puterilor 247 și În Scrierea fără titlu 248 se afirmă că Șarpele este Învățătorul, Femeia spirituală, Eva de Lumină, un dublu al Sophiei. Pentru perați Șarpele este MÎntuitorul 249, iar pentru sethieni atît Demiurgul cît și Logosul au Înfățișare de șarpe 250. Un procedeu similar de „interpretare greșită creatoare” este aplicat și celorlalte episoade ale Genezei care sînt semnificative din punct de vedere al interpretului gnostic. S-ar putea ca utilizarea prea frecventă a expresiei lui Harold Bloom să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
monștrii masculi și pe Asreshtars să se acupleze. Deprinzînd iute arta Împerecherii, monștrii zămislesc progenituri pe care Az le Înghite imediat, incorporînd astfel cea mai mare parte a Luminii deținute de părinții lor. Incitîndu-i la Împreunare pe doi demoni cu Înfățișare de leu, deosebit de detestabili, din care Își făcuse „veșminte”, Az le ia rodul unirii și Îl modelează În formă de om72. Datorită Luminii pe care o deține În trupul său, acest prim om (Gehmurd) se Înrudește cu Împărăția Luminii, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
presa de scandal, malversațiunile economico-editoriale, evidența strictă a dosarelor și a instrumentelor de scris, sabotările ședințelor scriitoricești Încarcă de dramatism contrastiv un tablou Învăluit În culorile omogenizante ale liniei oficiale. Indisociabile de mecanismul cooptărilor, integrărilor și Încurajărilor financiare, opresiunile iau Înfățișarea libertăților dirijate. A lupta Împotriva cenzurii și din interiorul spațiului pe care ea Îl tutelează rimează cu a te confrunta cu un sistem Întreg beneficiind de recuzita pe care tot el o furnizează. Prinși În jocul productiv al manipulării din cauza
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în această categorie mimica, mișcările ochilor, zâmbetul, pozițiile corporale, folosirea spațiului, înfățișarea individului în ansamblu, mirosurile etc. Elementele nonverbale se află în diverse raporturi cu comunicarea lingvistică: dublează informația codificată lingvistic, întărind-o (a spune „da” și în același timp a da din cap în semn afirmativ), completează informația codificată lingvistic („Șterge
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
context, care orientează și determină atât conținutul, cât și forma discursului; stilul discursului îmbină elemente de elaborare (presupunând etape anterioare de planificare, concepere, redactare a discursului) și elemente de spontaneitate (oralitate), configurând un stil special, stilul oral planificat; elementele nonverbale (înfățișarea vorbitorului, mimică, gesturi, postări, folosirea spațiului, voce, intonații etc.) au un rol crescut, având în vedere că acestea tind să compenseze distanța relativ mare de interacțiune; etica discursului public este extrem de importantă, având în vedere că scopul vorbitorului este de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cadrul grupului tind să subordoneze interesele personale intereselor de grup, să se adapteze stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de discuție și să stabilească distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ cu bărbații, manifestă preferință pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe întrebări, pun multe întrebări de confirmare (nu-i așa?, da?); manifestă preferință pentru anumite subiecte și tendința de a-și exprima sentimentele, au gesturi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se reflectă în abilitățile lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • Un aisberg. Cultura este ca un aisberg. Partea de la suprafața apei, pe care marinarii o zăresc, este asemeni trăsăturilor direct perceptibile ale culturii (clădiri, vestimentație, înfățișare, reguli de conduită socială, mâncare, tradiții, limbă etc.); dar, așa cum cea mai mare parte a aisbergului este sub ape, cea mai importantă parte a culturii este ascunsă și nebănuită: valori, mentalități, motivații, reguli și relații instituționale, roluri sociale, semnificația unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sens contrar. 2.7.2. Elementele nonverbale. Elementele nonverbale sunt prin ele însele texte sau se integrează textului verbal, completându-l sau întărindu-l. Individul transmite mesaje celor din jur nu doar prin cuvinte, ci prin întreaga lui ființă: prin înfățișare, privire, mimică, gesturi, așezare în spațiu, acțiuni etc. Înfățișarea individului este percepută prin raportare la idealul estetic al societății. De exemplu, idealul feminin de frumusețe în culturile occidentale este „înaltă și slabă”, în Japonia - „mignonă”, în Africa și Rusia „grasă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt prin ele însele texte sau se integrează textului verbal, completându-l sau întărindu-l. Individul transmite mesaje celor din jur nu doar prin cuvinte, ci prin întreaga lui ființă: prin înfățișare, privire, mimică, gesturi, așezare în spațiu, acțiuni etc. Înfățișarea individului este percepută prin raportare la idealul estetic al societății. De exemplu, idealul feminin de frumusețe în culturile occidentale este „înaltă și slabă”, în Japonia - „mignonă”, în Africa și Rusia „grasă”, în China - „ștearsă, care nu atrage atenția”. Vestimentația respectă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții (Ibidem, p. 264). Același stil se regăsește și în metaforă, în creațiile populare, în expresiile superstiției și ale proverbului: Pitorescul a invadat metafizica și mitologia populară. Când pitorescul pătrunde înțelepciunea populară, aceasta ia înfățișarea „sfătoșeniei”. Proverbele românești sunt cel mai adeseori produsul unei înțelepciuni, alimentate de simțul pitorescului (Ibidem, pp. 271-272). 1.2. Adaptarea Această particularitate a acțiunii sociale și a mentalului colectiv românesc este o consecință a eclectismului asumat. Adoptarea în sistemul culturii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase, iar bărbații bine făcuți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și- A: <R nu știu.> B: tare mi-e frică să ajungă la# la pușcărie. A: nu știu. urmează să vedem.# să intre cineva vă rog. B: da. [...] A: da↑ C: <R bună ziua.> ă:: <R fiți amabil> am:: mâine o:: înfățișare:: A: așa↑ C: în legătură cu partaju: rezolvat A: aș[a↑ C: [amabil↓ A: da↑ C: și:: ă <R trebuie să duc această tranzacția> sau:: î: A: nu trebuie s-o duceți↓ dacă ați închi- dacă o încheiați o DUceți. dacă nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și lupta feministă). În plan psihologic, părul este în relație și cu starea psihică a persoanei. Schimbările de culoare, de tunsoare sau de coafură intervin adesea în momente cruciale și sunt ecoul unei profunde nevoi de transformare; ca și cum schimbându-și înfățișarea, persoana și-ar schimba nu numai exteriorul, ci și interiorul, modificându-și starea mentală. Pieptănatul ori periatul părului dezvăluie dorința de a face ordine, de a stăpâni energia în exces, dar și de a descurca nodurile (vezi acest cuvânt). Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
de rîs; sănătate; săraci; sensibil; simțuri; slut; de somn; Jack Sparrow; strașnic; sughiț; supărat; talentat; televizor; unul; vag; nu văd; vede; a nu vedea; vedenie; nu vezi; voință; vopsit (1); 800/170/50/120/3 chip: față (263); frumos (100); înfățișare (34); fată (32); frumusețe (26); angelic (15); om (15); luminos (12); cioplit (11); mama (9); înger (8); dulce (7); blînd (6); imagine (6); lumină (6); trup (6); zîmbet (6); drag (5); drăguț (5); gingaș (5); nas (5); persoană (5); plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creație; cunoscut; curată; curiozitate; demonic; desen; diferență; ce drăguț; duios; dumnezeiesc; eu; expresivitate; exterior; face; fală; fata; fața; fața cuiva; de față; fază; făptură; fel; femeiesc; fericire; fermecător; fețe; foto; furios; gingășie; icoană; iluminat; individualitate; interes; interesant; înduplecător; îndurerat; fără înfățișare; jabă; look; lucios; luminozitate; mamă; merge; Mira; mîini; moacă; mod; model; mofturos; mutră; nasol; natural; necioplit; neînsuflețit; nemuritor; nevăzut; nevinovat; nimic; de nisip; obraji roșii; ochi și expresia feței; oglindă; om cu 2 fețe; de om; omenesc; oval; păr; personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deosebită; dor; drac; e dragă; drăgălaș; duioasă; duioșie; durere; emoții; eu; Eva; expresivitate; familie; feminină; fericire; fidelitate; finuț; fond de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență; Irina; iubire multă; iute; împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria Ioana; măritată; mers; micuță; minunată; model; morgana; murdară; naivitate; nas; naștere; neagră; nebună; necaz; necazuri; nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
0 față: chip (160); spate (65); frumoasă (38); ochi (32); curată (22); ten (22); albă (11); cap (11); frumusețe (11); ovală (11); palidă (11); frumos (10); obraz (10); rotundă (10); zîmbet (9); senină (8); tristă (8); urîtă (8); înainte (7); înfățișare (7); machiaj (7); corp (6); figură (6); imagine (6); luminoasă (6); mimică (6); nas (6); om (6); privire (6); expresie (5); fină (5); luminată (5); piele (5); verso (5); adevăr (4); aspect (4); expresivitate (4); fată (4); gingașă (4); gură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dos (3); dragă (3); exterior (3); femeie (3); fizionomie (3); lumină (3); masă (3); de masă (3); oglindă (3); păr (3); pernă (3); personalitate (3); (2); bătrînă (2); blîndă (2); bună (2); buze (2); cunoaștere (2); drăguță (2); fard (2); înfățișare (2); lungă (2); mama (2); mare (2); obraji (2); prima (2); riduri (2); roșie (2); spartă (2); trup (2); afiș; alb; alungită; bucurie; burtă; caldă; calmă; catifelată; cărți; ceafă; de ceva; chipul cuiva; cinstit; citire; clin; cufăr; cunoaște; cunoscut; cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilărie; cosmote; credință; crește; cucui; curată; deal; deschis; descrețita; deșteptat; dor; drăguță; dreapta; dreptate; dulci; Mihai Eminescu; fată; o fată; fizic; fizionomie; forehead; forță; fotbal; frontal; frumos; frunte; gînduri; goală; ierarhie; imagine; imensitate; isteți; istețime; înălțime; încrestată; încrețit; încruntat; îndrumător; înfățișare; îngrijorare; înțelept; întîi; învingător; legume; limpede; lucie; luminată; luminoasă; machiaj; mamă; prea mare; măreție; minciună; mîngîiere; mir; moșier; multe; de munte; naș; neted; nimic; oameni; oaste; obosită; obraz; os; ou; oval; palidă; parte dură; de pădure; părinte; părintesc; plecată; plină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]