5,200 matches
-
de un masiv enorm de gheață, care formează un podiș lung de vro șapte kilometri și lat de vro doi. Acest podiș se numește Marea de gheață și are într-adevăr aspectul unei mări în valuri care deodată ar fi înghețat, și de sub care izvorăște râul Arveyron. Noi pe atunci nu puteam să ne dăm samă desper ce este Marea de gheață. Singura idee că în mijlocul lunei lui cuptor, la o înălțime de 2000 metri, aveam să călătorim pe o așa-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
privind rezervele de ,,aur nazist" și folosirii conturilor cu număr de către membrii crimei organizate și politicieni corupți, inclusiv de fostul președinte Abacha al Nigeriei și de familia fostului președinte Marcos din Filipine. Sub o puternică presiune internațională, guvernul elvețian a înghețat activele lui Marcos în 1987, în timp ce o investigație internă în afacerile lui Abacha în 2000 au raportat că 19 bănci fuseseră implicate în acceptarea a 600 milioane de dolari din fonduri obținute pe cale coruptă. Deși în cele din urmă guvernul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
norodul, nu tagma jefuitorilor.” Mult am discutat cu Neluțu despre această inscripție și ne-am minunat că nimeni dintre Cerberii statului comunist nu a remarcat conținutul acestei inscripții. Ne-am amintit că la Brașov, în căminul de studenți flămânzi și înghețați din clădirea fostei închisori din spatele tribunalului, a fost mare scandal și mare anchetă când studenții au cântat gălăgios și ostentativ celebrul imn comunist Internațional, care suna cam așa: „Sculați voi oropsiți ai vieții, voi osândiți la foame sus...” În vremea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu avea voie să dea mâna cu civili, risca pedepse mari, desigur că prin neștiința mea puteam să-i fac un mare rău, și nu voisem așa ceva. Legăturile noastre cu restul lumii se făceau mai ales iarna când Dunărea era înghețată, doar prin stația radio. Acolo prindeam uneori mesaje radio curioase ca de exemplu „în noaptea de 4 spre 5 februarie a bătut vântul”, asta însemnând că a evadat un deținut și toți trebuiam să fim atenți și să raportăm eventuala
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
răspundă. Are tehnici bine puse la punct să evite. Ne joacă. Așa simțim. Noi vrem să-l tragem de limbă despre Ceaușescu, și el bate câmpii că s-a tuns pe la spate, că l-a luat primăvară și o să-i înghețe inteligența, că îl doare măseaua și trece pe Alcoolcalmin, ca să nu-l apuce melalcoolia. Dacă nu venea aici, se ducea la o cârciumă la el acolo, la Bomboana, pe unde-și face veacul. - Am auzit că aveți probleme pe la facultate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de un măgăruș și striga cât îl țineau puterile în dorința de-a atrage potențiali clienți: „păcură, vând păcură, veniți de luați păcură”. Emisia sa vocală era atât de puternică și ochii reliefau siguranță, răceală, detașare, încât eu, copil fiind, „înghețam” și mă înfricoșa insistența cu care ne privea și îndemna la negoț. De cum îi auzeam vocea pe stradă, lăsam orice provocare a jocului nostru stradal, intram în curte, trăgeam cheia în broasca porții de două ori și m-ascundeam sub
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să puie treiurile În serie În catalog, mușcându-și buzele veștede și mustața rară de satisfacție. Cel de românește, Christu Negoescu, tânără speranță a partidului conservator, cum Îl numește G. Panu În Figuri parlamentare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
măsură de prăpăstiile infernale ale eroticului. Preotul cel nou al satului, „teolog absolut“ de la Sibii, era, se pare, exilat În această văgăună iarăși dintr-o pricină cu păcat; preoteasa, mândră, frumoasă și plăcută femeie, cânta din gură pe ardelenește de Înghețau apele; iar fata lor, lujer de crin Împărătesc, Nausicaa nubilă, cu sfârcul sânilor virgi nali, pica de frumusețe. Am dansat la ei În casă și, după pri mele Învâr tituri cu preoteasa și cu fata, m-am retras rușinat Într-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prezentat de o trupă de copii din Medgidia. Având ascultare la pangar, unde e ca În ghețărie, n-am prins decât puține momente din Sfânta Liturghie, dar am trăit iarăși bucuria Împărtășaniei, care m-a făcut să uit că-mi Înghețaseră mâinile și picioarele, iar pentru un timp chiar am simțit o căldură care mi-a inundat tot corpul. După Vecernie, Părintele Casian ne-a invitat să vedem un film egiptean consacrat Sfântului Pavel Tebanul, pustnicul născut În anul 227 și
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
24 decembrie 2012 Dacă la slujba de dimineață m-am Întrecut În bâlbe și gafe, după-amiaza mi-am luat revanșa, timp de 3 ore făcând curățenie În Încăperea destinată aprinderii lumânărilor. Cel mai mult mi-a dat de furcă apa Înghețată din cuve, dar până la urmă am răzbit-o, deși n-am avut la Îndemână decât o șurubelniță. N-am Îndepărtat decât gheața de la suprafață, după care am cărat trei roabe de nisip și am creat un strat de câțiva centimetri
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
ca om de “condei” și cultură. În acel an am avut surpriza, ca pe la jumatatea unei oră de georafie să vină o “pleiada de inspectori raionali”, care se pare “aflaseră” că se fac discuții istorice despre Bucovina. Pentru moment am înghețat, dar magistrul a rămas calm și a “continuat lecția” ce trebuia predată, despre canalul Dunare-Marea Neagră, iar la fixarea cunoștințelor, de sfârșitul orei, la întrebările profesorului, toți am răspuns excelent, încât “verificatorii” politici raionali au plecat umiliți de privirele sale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
contingent „sănătos“, care le ținea isonul cu un saxofon, o chitară și ceva percuție. Apoi a venit momentul discursurilor, pe care patru dintre pacienți le-au ținut cum s-au priceput mai bine, dar cu stîngăcie. Unul dintre ei a Înghețat, incapabil să continue, strigînd, de disperare, «de trei ori trăiască doctorii!». Apoi Alberto le-a mulțumit călduros pentru primire...“ Che a descris scena detaliat În scrisoarea către mama sa, („un acordeonist care aproape că nu avea degete la mîna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fiindcă frigul era deosebit de aspru În noaptea aceea. Era atît de crîncen, Încît a apărut și un musafir care ne-a rugat să-i Împrumutăm niște pături, fiindcă el și soția lui, care stăteau cu cortul pe marginea lacului, aproape Înghețaseră. Ne-am dus să bem un mate cu acest cuplu stoic, care trăia de ceva vreme pe lîngă lacuri doar cu cortul și cu ce-și aduseseră În rucsacuri. Ne-am simțit rușinați În fața lor. Am pornit din nou la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să dormim pînă În zori. Luna nu se vedea, iar noaptea era foarte Întunecată, așa că am pipăit cu degetele cum să Întindem păturile și ne-am Învelit cît de bine am putut. După cinci minute, Alberto mi-a spus că Înghețase bocnă; i-am răspuns că bietul meu corp era Încă și mai rece. Dar fiindcă nu făceam Întrecere cine Îngheață mai tare, am decis să atacăm problema și să căutăm niște vreascuri cu care să Încropim un foc și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să Întindem păturile și ne-am Învelit cît de bine am putut. După cinci minute, Alberto mi-a spus că Înghețase bocnă; i-am răspuns că bietul meu corp era Încă și mai rece. Dar fiindcă nu făceam Întrecere cine Îngheață mai tare, am decis să atacăm problema și să căutăm niște vreascuri cu care să Încropim un foc și să ne găsim o preocupare pentru mîini. Rezultatul a fost, cum era și previzibil, jalnic. Am reușit să strîngem Între noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe jos vreo trei kilometri, prin zăpadă. A fost un lucru remarcabil să-i privești pe indieni mergînd prin zăpadă, lăsînd impresia că nu-și fac nici o grijă pentru picioarele lor goale cu pielea Înăsprită, În timp ce noi ne simțeam degetele Înghețate În frigul cumplit, În ciuda ghetelor și a șosetelor de lînă. Într-un ritm plicticos, constant, mergeau În șir, repede și cu pași mărunți, ca niște lame. Depășind acea bucată dificilă, camionul și-a continuat drumul cu un avînt Îndoit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
contingent „sănătos“, care le ținea isonul cu un saxofon, o chitară și ceva percuție. Apoi a venit momentul discursurilor, pe care patru dintre pacienți le-au ținut cum s-au priceput mai bine, dar cu stîngăcie. Unul dintre ei a Înghețat, incapabil să continue, strigînd, de disperare, „de trei ori trăiască doctorii!“. Apoi Alberto le-a mulțumit călduros pentru primire, spunînd că frumusețile naturale ale Peru-ului nici nu se compară cu frumusețea emoțională a acestui moment, că fusese adînc impresionat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
detenție pentru motivul enunțat mai sus. Sărmanul părinte Chelaru a fost transportat în mașină deschisă de la Bacău la Roman pe timp de iarnă, cu ninsoare și frig de crăpau pietrele. Când revenea la Bacău, îmbrăcat numai cu zeghea respectivă, era înghețat bocnă. În aceste condiții, cred că nici nu a mai avut forță să se apere pe timpul procesului. Fapt este că Părintele Chelaru n-a declarat toată suma de bani cheltuită, ca să nu fie nevoit poporul ca să mai plătească multe mii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
i-a adus fiul acasă. Când l-a văzut parcă i s-a pus un greu la inimă! Cât de tânăr și chipeș era când l-a văzut ultima oară și cum arăta acum: numai piele și oase! Lacrimile îi înghețaseră și ochii nu mai ascultau inima. Nu le-a cerut osânda celor ce l-au adus în acest hal, ci, din contra, s-a rugat de Dumnezeu să-i ierte. Când l-am adus de la Iași a stat lângă sicriul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
bătrânul codru din adâncuri îi răspunde. Sus pe-a Golgotei colină, ca și stafii, stau la pândă Luptători de-a vechii Rome, duși cu gândul la izbândă... Nici o clipă nu se pierde..., dar deodată ce să vadă? Un fior le-ngheață firea... Și în haina de zăpadă Văd cum Domnul se ridică sus spre ceruri din mormânt; Iară ei cuprinși de frică cad cu fața la pământ. Scuturi, suliți, uită totul, și-n tăcere se închină Ne-ndrăznind ca să ridice ale lor priviri de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Dragomir și Dinu Manoil, a cărui soție - fiica lui Mociorniță - urma tocmai să nască. Acum nu se mai punea problema unor opțiuni teoretice. Se punea problema unei acțiuni rapide, a unui contraatac eficace, care să paralizeze indiscreția anchetatorului, să-i înghețe întrebarea pe buze. Aceasta era prima scrisoare care i se oferea pe tavă și, întâmplător, cea mai importantă, cea mai dureroasă, dat fiind că implica distrugerea unor prieteni, a unor ființe tot atât de nevi no vate ca și dânsul. Dacă ceda
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pentru că nu mai sunt nici zări de lumină și nici dorul chinuitor după ele, pentru că totul fiind negru e ca și cum ar fi alb totul... Odihnește-te... Numai prima clipă e grea! Atunci când o groaznică tristețe îți junghie inima și o îngheață, și când știi că tot ce a fost nu va mai fi niciodată, pentru că totul n-a fost decât un vis nebun din care, în sfârșit, te-ai trezit și pe care neapărat trebuie să-l uiți pentru totdeauna... Grea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Din păcate, încrederea instinctivă în limba maternă poate fi compromisă. După exterminarea evreilor sub regimul național-socialist, Paul Celan a trebuit să trăiască știind că limba lui maternă, germana, e limba ucigașilor mamei sale. Dar chiar aflându-se pe această potecă înghețată de pădure, Celan tot nu s-a putut scutura de ea. Căci încă de la cel dintâi cuvânt rostit de gura lui pe când abia învăța să vorbească, limba toată se și afla cuprinsă în cuvânt. Era rostirea ce-i crescuse în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
că nu va fi de-a binelea intrat decât în clipa când paharul se va umple. În cele din urmă s-a umplut, iar eu reușisem să nu vărs un strop. Apa făcea bășicuțe în pahar și aerul parcă era înghețat. Era o așa de mare tăcere între mine și el, încât auzeam susurul bășicuțelor în pahar. Dintr-o dată, s-a pus peurlat, montându-se tot mai tare și uitând de paharul cu apă. Așa-și lățise de mult coatele pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
repeziciune și forță, silindu-te să închizi ochii automat. Procesul de respirație era un calvar, gura fiind căpăcită cu o peliculă de gheață asemenea unui fagure de albine care obtura pătrunderea oxigenului în plămâni. Din fosele nazale ieșeau aburi care înghețau instantaneu, așa că procesul respiratoriu devenea, cu adevărat, un test de supraviețuire. Prin aerul înghețat, mănunchiuri de paie desprinse de pe acoperișurile caselor se învârtejeau haotic purtate sus, tot mai sus de forța năprasnică a unui crivăț înnebunit, gata să îndepărteze stratul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]