5,682 matches
-
de băț de noi! Uite, are și grătar zidit, două dormitoare cu baie... — Mami, noi stăm la New York. — Acum stați la New York. Dar n-o să stați acolo toată viața, nu? Pe termen lung. În glasul ei surprind o notă de îngrijorare și, în ciuda faptului că zâmbește, îi citesc încordarea din ochi. Deschid gura să-i răspund, și brusc, îmi dau seama că Luke și cu mine nu am discutat niciodată până acum ce vom face în viitorul mai îndepărtat. Poate pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
încearcă să dea de el, zice Suze când ne apropiem de King’s Road. Dar, chiar dacă se suie imediat în avion, tot o să rateze momentul. — Poate că nu! spun ca s-o încurajez. Nu se știe niciodată! — Ba da. Spre îngrijorarea mea, vocea începe să-i tremure. O să lipsească de la nașterea primului lui copil. După ce a așteptat atâta. După ce a fost cu mine la toate cursurile, și s-a agitat atâta. E foarte bun la exerciții de respirație. Profa l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să mă prăbușesc în brațele ei și să o rog, tânguitor: „Te rog, fă-mi ordine în viață!“ — Orice dorești, repetă Laurel, și mă strânge de umăr. Mă întorc în cabină cu pași târșâiți și adrenalină zero. Simt cum vechea îngrijorare, atât de familiară, pune din nou stăpânire pe mine. A mai trecut o zi, și eu tot n-am găsit nici o soluție genială. Habar n-am ce-o să fac. Și timpul se scurge, în defavoarea mea. Poate că adevărul e că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
suspans. Au fost nunți. Luke se răsucește abia acum cu scaunul spre mine. Are ochii roșii și o expresie extrem de ciudată pe chip. În clipa în care privirea i se fixează asupra mea, simt cum mă cuprinde un val de îngrijorare. — Becky, zice, cu mare efort. — Da? Înghit în sec. — Tu crezi că mama mă iubește cu adevărat? — Poftim? spun, șocată. — Spune-mi sincer. Tu crezi că mama mă iubește cu adevărat? Ia stai așa. Să nu-mi spui că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rabinul Moses Rosen - el Însuși o persoană cu comportament autoritar - a greșit atunci când a militat, În anii ’80, pentru interzicerea editării publicisticii socio-politice a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea rabinului șef din România este de Înțeles. Cercurile politice și culturale ultranaționaliste aveau nevoie de o legitimare a pozițiilor lor xenofobe și antisemite din partea uriașei autorități a „poetului național”. Dar cred că Moses Rosen ar fi trebuit să-și folosească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin mandatul asupra Palestinei de națiunea britanică și în fața istoriei umanității tribunal suprem al faptelor umane convinși că vom găsi ecoul necesar în inima și rațiunea poporului britanic. Organizațiile sioniste au organizat acțiuni de protest prin care și-au exprimat îngrijorarea față de evenimente din Palestina. Deși au trecut 5 luni de la începerea tulburărilor ordinea nu a fost restabilită în Palestina, din contra ultimele săptămâni ne-au adus vești revoltătoare în această privință asasinarea bărbaților, femeilor copiilor fără apărare și vină, continuă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Horodistea, Bivol. Asemenea acțiuni se desfășurau în multe comune din județ, la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau slujbele de sfințire a drapelului, impunând sătenilor să depună jurământ. Implicarea preoților a produs îngrijorare autorităților locale, de aceea, la 19 mai 1926, prefectura trimite pretorilor și primarilor din județ ordinul părintelui protopop Grigorescu, care spune preoților din județ să dezlege pe oameni de jurământul dat pe steagul partidului cuzist pentru că, acel jurământ este nelegal
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pus gestul acestuia pe seama legionarilor. În timpul detenției, grupul tinerilor macedoneni, impresionați de personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, au decis să se înscrie în Mișcarea legionară. La proces Corneliu Zelea Codreanu a fost achitat. Extinderea organizației Legiunii Arhanghelului Mihail a provocat îngrijorarea unei bune părți a presei precum și a unor lideri politici, care considerau că aceasta trebuie scoasă în afara legii, deoarece căuta să se impună în viața politică prin teroare și asasinat. Luarea unei decizii a fost grăbită de atentatul asupra lui
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
alți studenți din Iași în ziua de 26 aprilie 1933. Populația evreiască din Dorohoi a fost intimidată de amenințările legionarilor, ca urmare, evreii au închis prăvăliile de teama unor devastări. Comunitatea evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul Poliției Dorohoi, exprimând îngrijorarea pentru avutul și viața evreilor din oraș. În aceste condiții, autoritățile locale au impus măsuri de ordine, au organizat patrule de jandarmi care să vegheze la respectarea ordinii publice. Pentru a liniști populația evreiască din oraș, comisarul Iacint Radu și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a primit la Palat o delegație de legionari, oficializând reconcilierea între legionari și regim. În seara zile de 9 mai 1940, regele a primit știri îngrijorătoare asupra atitudinii Germaniei. Toată ziua posturile Reichului au radiodifuzat că la ei ar fi îngrijorări asupra acțiunii Aliaților în Balcani și că trebuie să se pregătească ca să reacționeze în orice moment. Pe urmă, ministrul Elveției, Rene de Weck s-a prezentat la Gafencu ca să-i spună că a fost însărcinat de guvernul său să ne
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a fost încredințată lui Ion Gigurtu, cunoscut pentru sentimentele sale progermane; din întregul aparat de stat au fost îndepărtați, într-un interval foarte scurt, toți cei cunoscuți pentru atitudinea lor proengleză și profranceză. Carol al II-lea urmărea cu multă îngrijorare evoluția luptelor pe Frontul de Vest. Era dispariția unui simbol de rezistență față de vandali, era o făclie de eternă speranță ce se stingea de pe suprafața pământului. Durerea nu a fost numai morală, ci aproape fizică, cu atât mai mare cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
simpatie față de o politică violent antisemită, că va încerca să modereze inițiativele persecutorii ale lui Goga. Totuși, în cercurile diplomației engleze exista înțelegerea că, politica antisemită a lui Goga era pentru a combate influența Gărzii de Fier, deși, se formula îngrijorarea că, evenimentele puteau avea alt curs și că o politică naționalistă, ar scoate România de sub influența cercurilor diplomatice occidentale. De aceea, ambasadorul Marii Britanii la București, a purtat discuții cu primul-ministru, Octavian Goga, exprimând înțelegerea că guvernul folosea Garda de Fier
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Principala problemă era legată de eforturile pe care evreii trebuiau să le facă pentru stabilirea categoriei prin introducerea unor acțiuni provocatorii în instanțele de judecată, în competența cărora intra stabilirea categoriei. Legea din 8 august 1940 a provocat confuzie și îngrijorare în rândul evreilor, însă, nu se poate vorbi de o finalitate a aplicării ei, în condițiile în care, la scurt timp, a avut loc schimbarea regimului politic din România. În noaptea de 10/11 februarie 1938 s-a desfășurat lovitura
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din țară a elementelor străine care, de curând așezate în țară, vatămă și slăbesc caracterul nostru etnic românesc, ce se simte tot mai strâmtorat în casa sa proprie și tocmai de aceea arată în toate părțile o nemulțumire plină de îngrijorări. România va colabora, pe bază de acorduri internaționale, cu alte state care au un prisos de populație evreiască, ajutând-o să-și găsească patria, pe care ea însăși declară că o dorește”. În ziua de 11 februarie 1938 a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
funeraliile generalului adjutant Ilasievici. La 26 iunie 1940, printr-o notă ultimativă înmânată reprezentantului României la Moscova, Molotov cerea „înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și cedarea către Uniunea Sovietică a părții de nord a Bucovinei. Solicitările sovieticilor au produs îngrijorare autorităților de la București. Sperând menținerea teritoriului românesc, membri Consiliului de Coroană, întruniți la 27 iunie 1940, au acceptat cedarea 2. Guvernul român a trimis răspunsul său oficial la Moscova la 28 iunie 1940. Guvernul român, pentru a evita gravele urmări
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fi evacuată la ordin, dar populația minoritară nesimpatizantă rămâne pe loc. Premilitarii, rezerviștii și milițienii de la vatră vor fi evacuați în prima ordine de urgență și evacuarea populației civile trebuie să se facă înainte de evacuarea bunurilor. Conținutul ordinului a provocat îngrijorare și neliniște în rândul populației, deopotrivă români și evrei se plângeau de faptul că cedarea Basarabiei s-a făcut fără să se țină seama de interesele populației și fără ca evacuarea să fie organizată. Abandonarea Basarabiei și a nordului Bucovinei fără
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
soldații români umiliți. Între 28 iunie și 3 iulie 1940, Biroul 2 al armatei a dus o activitate de informații foarte activă în nord-estul țării, interesat fiind de soarta unităților militare și a populației refugiate, însă, a fost surprinsă și îngrijorarea populației evreiești din Moldova pentru posibile represalii contra lor, drept răzbunare pentru faptele altora. În Buletinul informativ al Inspectoratului general al jandarmeriei se confirma faptul că, românii manifestă dușmănie față de evrei din cauza celor petrecute în Basarabia. Soldații români spun despre
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor din Dorohoi în perioada septembrie 1940 și ianuarie 1941 În perioada cuprinsă între septembrie 1940 și ianuarie 1941, Comunitatea evreilor din Dorohoi nu a putut menține o conducere unitară. Evenimentele din iulie 1940, instaurarea guvernului național legionar au creat îngrijorare în rândul evreilor din Dorohoi. Instabilitatea de la nivelul conducerii Comunității a diminuat eficiența activității principalelor instituții aflate în controlul și administrarea comunității. Această instabilitate a fost generată de incapacitatea conducerii comunității de a se adapta la noua situație, de a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
actuale nu au influențat în rău starea de spirit a populației care are convingerea că victoria va fi a Axei. Participarea glorioasă a românilor pe frontul din Caucaz dau siguranță că se va face dreptate și retrocedarea Ardealului cedat. Produce îngrijorare a doua iarnă de război cu Rusia. Prezența trupelor germane în țară este privită cu simpatie și camaraderie. În darea de seamă din iulie 1942, referitor la situația economică scumpetea, lipsuri lespecula și insuficiența salariilor sunt resimțite mai accentuat însă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acțiuni de sabotaj economic. Acțiunea de românizare a comerțului este în desfășurare și în curând nu se va mai simți nevoia comercianților evrei. În darea de seamă din august 1942, se confirmă că deși situația este grea, din cauza lipsurilor, scumpetei, îngrijorare din cauza lipsei porumbului pentru hrană, compromiterea recoltei de la secetă. Recolta de porumb este compromisă, pășunile distruse, arăturile și desțelenirile se fac cu greutate. În darea de seamă din iulie 1942 referitor la relațiile cu minoritățile se spune că acestea sunt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
socială a tuturor săracilor din oraș, iar în ultimul timp întreaga grijă și conducere a acțiunii pentru de ajutorarea , cazarea și alimentarea celor 6000 de suflete de evrei evacuați din județ și aflați la Dorohoi. Dr.Isac Axler își exprima îngrijorarea că fără funcționarii Comunității, ar urma închiderea cantinelor, la care sunt hrăniți evacuații, precum și a instituțiilor noastre”. În asemenea condiții, înțelegem că majoritatea evreilor s-au conformat dispozițiilor privitoare la munca obligatorie, cu toate greutățile întâmpinate. De altfel, un argument
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este mai mult o mărturisire a neputinței de a face față problemelor cu care se confrunta conducerea comunității în acel timp. În Memoriu, avocatul Solomon Zalman explică situația grea a evreilor din Dorohoi, care trăiau într-o stare de permanentă îngrijorare pentru soarta lor și a familiilor lor, supuși măsurilor de evacuare, a restricțiilor de circulație și aprovizionare, a regimului muncii obligatorii. De asemenea, în același Memoriu se arată că evreii, sunt lipsiți de mijloace de subzistență în marea lor majoritate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și pe fondul unei puternice stări de spirit antievreiești, motivate, în parte și de atitudinea pe care unii evrei au avut-o față de soldații români. Zvonurile că armata sovietică era în apropiere de oraș a contribuit la amplificarea stării de îngrijorare, de altfel mulți români au părăsit orașul; iar frica de sovietici, dar mai ales, de acțiunile turbulente ale soldaților români în retragere prin Dorohoi a făcut ca românii să ia măsuri pentru propria lor apărare, în acest sens înțelegem că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu trebuie neglijat faptul că, județul Dorohoi a pierdut câteva localități care au fost ocupate de sovietici, iar problema refugiaților era una din cele mai grave, pentru care autoritățile trebuiau să asigure hrană și adăpost. Instaurarea regimului național-legionar a produs îngrijorare în rândul evreilor din Dorohoi. Pe baza informațiilor din notele informative, din rapoartele privind starea de spirit a populației, ne dăm seama că evreii erau îngrijorați, că preferau o atitudine de izolare, de restrângere a activităților pentru a evita reacția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
restul țării nu a influențat cu nimic starea populației. prezența trupelor germane în țară este socotită ca ceva natural nu dă loc la nici un comentariu. Scumpetea, lipsurile, specula și insuficiența salariilor se resimt accentuat. Scumpirea undelemnului și cerealelor au produs îngrijorare mai ales funcționarilor însă măsurile luate de guvern nu sunt criticate, fiind considerate adecvate situației și timpului. Relațiile românilor cu minoritățile sunt pașnice. Curentele politice nu se manifestă. În 7 septembrie 1942 au fost trimiși în Transnistria doi evrei suspectați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]