4,345 matches
-
unei înlocuiri pentru el, crossoverul SUV Mercedes-Benz GL-Class în 2006, G-Class rămâne în producție și este cel mult produs Mercedes-Benz din istoria Daimler, pe o perioadă de 32 de ani. G-class a fost dezvoltat ca un vehicul militar, la sugestia șahului Iranului (la momentul respectiv un acționar mare) la Mercedes și a oferit o versiune civilă a vehiculului în 1979. Press kit: Some history on the GWagen:
Mercedes-Benz G-Class () [Corola-website/Science/331026_a_332355]
-
și Panait Istrati care se duc des la Snagov), consideră că este un mod mai plăcut și mai sănătos de petrecere a timpului liber decât plimbările în zilele fierbinți de vară pe Calea Victoriei sau pe strada Lăpușneanu ori partidele de șah sau de table desfășurate în atmosfera poluată de fum de țigară de la club. "„Farmecul e în despărțirea desăvârșită de lume și în repaosul complect în care intri. Grijile, preocupările, supărările și durerile adorm. Te-ai apropiat de natura eternă, care
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
domiciliu în cursul unei anchete judiciare ce investiga o suspiciune de primire de mită. Activitatea sa la primărie a fost suspendată vreme de două săptămâni. Zinger este căsătorit și tatăl a trei copii. Zinger este activ și ca jucător de șah și a activat pentru promovarea acestui joc. Ca director de liceu, a fondat în cadrul școlii pe care a condus-o un club de șah și de joc de dame, care a organizat concursuri și numeroase activități de educație și a
Israel Zinger () [Corola-website/Science/335494_a_336823]
-
săptămâni. Zinger este căsătorit și tatăl a trei copii. Zinger este activ și ca jucător de șah și a activat pentru promovarea acestui joc. Ca director de liceu, a fondat în cadrul școlii pe care a condus-o un club de șah și de joc de dame, care a organizat concursuri și numeroase activități de educație și a participat la competiții ale Ligii de șah. În anul 2008 a propus introducerea învățării șahului în grădinițele din Ramat Gan, dar propunerea sa nu
Israel Zinger () [Corola-website/Science/335494_a_336823]
-
joc. Ca director de liceu, a fondat în cadrul școlii pe care a condus-o un club de șah și de joc de dame, care a organizat concursuri și numeroase activități de educație și a participat la competiții ale Ligii de șah. În anul 2008 a propus introducerea învățării șahului în grădinițele din Ramat Gan, dar propunerea sa nu a fost adoptată. În 2012 a contribuit la transferarea clubului de șah „Etude” din Ramat Gan în noul său sediu din fosta clădire
Israel Zinger () [Corola-website/Science/335494_a_336823]
-
școlii pe care a condus-o un club de șah și de joc de dame, care a organizat concursuri și numeroase activități de educație și a participat la competiții ale Ligii de șah. În anul 2008 a propus introducerea învățării șahului în grădinițele din Ramat Gan, dar propunerea sa nu a fost adoptată. În 2012 a contribuit la transferarea clubului de șah „Etude” din Ramat Gan în noul său sediu din fosta clădire a asociației Makabi.
Israel Zinger () [Corola-website/Science/335494_a_336823]
-
activități de educație și a participat la competiții ale Ligii de șah. În anul 2008 a propus introducerea învățării șahului în grădinițele din Ramat Gan, dar propunerea sa nu a fost adoptată. În 2012 a contribuit la transferarea clubului de șah „Etude” din Ramat Gan în noul său sediu din fosta clădire a asociației Makabi.
Israel Zinger () [Corola-website/Science/335494_a_336823]
-
marele explorator Ibn Battuta a vizitat orașul Mashhad și a scris în jurnalul său de călătorie că orașul este plin de pomi fructiferi iar deasupra sa se vede un dom uriaș cu ziduri colorate, referinduse la moschee. În anul 1601, șahul Abbas I cel Mare ordonă renovarea și înfrumusețarea sanctuarului. Atunci, pereții au fost decorați cu caligrafi coranice colorate iar domul și cele două minarete de lângă el au fost acoperite cu aur. În prezent, sanctuarul cuprinde 8 curți, 3 fântâni, 4
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
veche dintre monumentele istorice din Teheran, aparține unui grup de clădiri regale, care au fost odată îngrădite de zidurile de paie și nămol ale fortăreței istorice „Arg” a Teheranului. Datând din perioada dinastei Safavide, palatul reprezintă fosta reședința imperiala a șahilor, în prezent muzeu și reședința oficială ai înalților oaspeți ai statului iranian. Complexul este alcătuit din 17 palate, muzee și galerii împodobite cu mozaicuri. Teheranul are foarte puține zone istorice păstrate deoarece, la începutul secolului XX, Reza Șah a considerat
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
imperiala a șahilor, în prezent muzeu și reședința oficială ai înalților oaspeți ai statului iranian. Complexul este alcătuit din 17 palate, muzee și galerii împodobite cu mozaicuri. Teheranul are foarte puține zone istorice păstrate deoarece, la începutul secolului XX, Reza Șah a considerat că orașul nu trebuie să fie împedicat să se dezvolte de către vestigiile de odinioară, astfel încât s-a demolat și s-a replanificat excesiv. Totuși, aproape de centrul orașului, dăinuie Palatul Golestan, locul de unde a condus țara vreme de aproape
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
datorită ornamentelor din oglindă. Partea de nord a sălii este decorată cu ferestre mari cu zabrele din lemn cu sticlă colorată, cunoscute sub numele de „Orosi”. Spre sfârșitul domniei lui Nassereddin Shah, sultanul otoman Abdulhamid a trimis câteva daruri prețioase Șahului Iranului. În timp ce la acel moment aproape toate palatele regale erau decorate cu picturi și mobilier, Shahul a decis să aibă un nou palat construit în aripa de sud-vest pentru a servi drept depozit pentru cadouri. Clădirea albă din secolul al
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
europeană într-o structură cu cinci etaje, cu două turnuri de flancare acoperite cu o turela. Între cele două turnuri sunt două seturi de camere cu un al treilea turn cu ceas deasupra lor. Clădirea a fost folosită drept observator Șahului pentru vizualizarea orașului Teheran și a împrejurimilor sale. Exteriorul clădirii este decorat cu gresie policroma și arcade străpunse de ferestre cu zabrele din lemn cu vitralii colorate. „Tekie-i Dowlat” a fost cea mai mare clădire din cadrul complexul Golestan. Construită între
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
trei etaje a avut un plan circular și măsură 60 de metri în diametru și 24 de metri în înălțime. Au fost trei intrări în clădire: intrarea principala în est pentru bărbați, intrarea femeilor în vest și intrarea privată a Șahului în nord, care a fost conectată la grădina Golestan. Tavanul în formă de două jumătăți de sfera a fost susținut de opt grinzi, care putea fi drapat cu o membrana pentru a oferi umbră. Fiecare etaj al clădirii era alcătuit
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
pusă de procurorul de ședință, Ion Ariton a declarat că Ministerul Economiei are în subordine companii de stat puternice, cum ar fi Romgaz sau Transgaz, și la minister veneau zeci de solicitări de sponsorizare a unor evenimente sportive, de teatru, șah etc. "Și acum dacă eram ministru, aș fi sponsorizat echipa de handbal a României. Gala Bute a fost singurul eveniment, când colegii mei i-au chemat la minister pe directorii din companiile din subordine, deoarece era un eveniment de anvergură
Dosar Gala Bute. Ce spune un fost ministru că a cerut Emil Boc în 2011 by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101288_a_102580]
-
sovietic. Răscoala a fost înfrântă în cele din urmă, martie 1975, după ce, pe neașteptate, Iranul a semnat la 5 martie 1975 acordul de la Alger cu regimul baasist irakian și și-a retras sprijinul. Ambasadorul american Helms a fost anunțat de șah că americanii, al căror ajutor fusese în trecut solicitat de Iran, trebuiau să înceteze în acel moment orice asistență pentru kurzi. La 11 martie șahul l-a primit in audiență pe Barzani și pe trimisul său la Teheran, Shafik Qazaz
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
regimul baasist irakian și și-a retras sprijinul. Ambasadorul american Helms a fost anunțat de șah că americanii, al căror ajutor fusese în trecut solicitat de Iran, trebuiau să înceteze în acel moment orice asistență pentru kurzi. La 11 martie șahul l-a primit in audiență pe Barzani și pe trimisul său la Teheran, Shafik Qazaz, anunțându-i ca suspenda orice ajutor și că kurzii vor avea la dispoziție o lună de zile pentru a se putea refugia in Iran, după
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
în octombrie, in ciuda obiecțiunilor sale, Barzani a fost transportat înapoi în Iran. Din motive de sănătate, a trebuit să revină în S.U.A. în iunie 1976. Între timp Iranul a fost zguduit de revoluția islamică care l-a răsturnat pe șah. Barzani a murit la spitalul Georgetown din Washington în martie 1979. Fiii săi, Masud și Idris Barzani i-au succedat la conducerea Partidului Democrat Kurd. Rămășițele sale pământești au fost transferate la 5 martie la Oshnavie, la vest de Mehabad
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
de campanie napoleonian. Hotelul are propriul studio de artă și angajează anual un restaurator, tapițeri, un lucrător în marmură și doi dulgheri de la scoala Boulle. În 1965, la cererea președintelui Republicii Charles de Gaulle, Jeanne Augier a supravegheat crearea pentru șahului Iranului a primului palat din țară, la Isfahan, datorită vastei sale experiențe dovedite în amenajarea hotelului Negresco. La moartea soțului ei, în 1995, ea a continuat să conducă acest hotel de lux. Acesta rămâne astăzi unul dintre puținele hoteluri de
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
compania soției ori a ficei sale Mariana sau cu șevaletul la ruinele Curții Domnești, după cum relata într-unul din articolele sale omul de cultură și publicistul târgoviștean Ion Gh. Vasiliu. Terasa casei, atunci când nu lucra, era martora nenumăratelor partide de șah în care artistul avea ca adversar pe doctorul în teologie Nițulescu profesor la Liceul Militar de Elită „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Intrând în acest mic muzeu descoperi și o altă dimensiune a artistului Petrașcu prin intermediul gravurilor, majoritatea datând din
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
perioada în care au apărut cele mai mari realizări artistice în materie de arhitectură iraniană de după cucerirea musulmană a Persiei din secolul al VII-lea. Din punct de vedere istoric, se disting mai multe perioade ale dezvoltării arhitecturii safevide: Primul șah al dinastiei, Ismail I, a urmat o politică destul de intensă în cea ce privește restaurarea unor edifici din diferite orașe asociate cu anumite personalități ale șiismului, orașe precum Karbala, Najaf sau Samarra din Irak și Mashhad din Iran. Monumentele din
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
îngropat aici pe tatăl său, Șeicul Haydar, în anul 1509, construindu-i un mare mausoleu. În linii mari în această perioadă s-au păstrat elemente din stilurile precedente, nefiind făcute modificări semnificative. Tot în această perioadă a activat la curtea șahului celebrul Mirza Shah Hussein Isfahani, cel mai priceput arhitect al acestei perioade, ce a construit edificii precum mausoleul misticului Harun-e Vilayat din Isfahan, construit între 1512-1513 și Moscheea lui Ali, construită în anul 1522. La începutul domniei sale, șahul Tahmasp I
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
la curtea șahului celebrul Mirza Shah Hussein Isfahani, cel mai priceput arhitect al acestei perioade, ce a construit edificii precum mausoleul misticului Harun-e Vilayat din Isfahan, construit între 1512-1513 și Moscheea lui Ali, construită în anul 1522. La începutul domniei sale, șahul Tahmasp I, s-a dovedit a fi destul de indiferent în materie de arhitectură, mulțumindu-se totuși cu restaurarea moscheilor și sanctuarelor din Kerman, Shiraz, Isfahan, Mashhad și Ardabil. În anul 1548, Tahmasp mută capitala la Qazvin, unde va înfrumuseța orașul
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
principalul centru al arhitecturii safevide. Noua capitală a fost organizată în jurul piețeii Meydan-e Imam, un spațiu imens cu dimensiunile de 519 metri lungime și 159 lățime. Aici au fost construite cele mai importante edificii ale orașului. Palatul Ali Qapu, reședința șahului, este una dintre ele. Având o dimensiune destul de mare, palatul este decorat cu numeroase picturi murale ce reprezintă păsări, păduri și diferite alte animale, aceste picturi fiind asemănătoare cu cele din China. De aici, șahul lua decizii, supraveghea orașul și
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
orașului. Palatul Ali Qapu, reședința șahului, este una dintre ele. Având o dimensiune destul de mare, palatul este decorat cu numeroase picturi murale ce reprezintă păsări, păduri și diferite alte animale, aceste picturi fiind asemănătoare cu cele din China. De aici, șahul lua decizii, supraveghea orașul și inspecta trupele ce se adunau în marea piață. O altă clădire importantă este Moscheea Shah, construită între anii 1611-1629, cu puțin timp înainte de moarte lui Abbas. Cu o suprafață totală de 18.000 de metri
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]
-
Isfahan și una dintre cele mai mari din Iran. Ea prezintă un dom, patru minarete și patru iwanuri cu patru porți colosale. În apropierea ei se află Moscheea lui Lotfollah, construită mai devreme între anii 1603-1619 și fiind exclusiv rezervată șahului și familiei sale. Pe lângă toate acestea au mai fost construite poduri, grădini și pavilioane, dar au fost restaurate și monumente mai vechi precum Marele Bazar sau Moscheea Jameh, cea mai veche din oraș. Principalul arhitect al acestei perioade este Shaykh
Arhitectura safevidă () [Corola-website/Science/334219_a_335548]