7,853 matches
-
tras cu coada ochiului pe manuscrisul din 10 august 1726 (7234), tot din vremea lui Mihai Racoviță voievod. El spune că: „am dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul mi-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
coada ochiului pe manuscrisul din 10 august 1726 (7234), tot din vremea lui Mihai Racoviță voievod. El spune că: „am dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul mi-a întins un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1726 (7234), tot din vremea lui Mihai Racoviță voievod. El spune că: „am dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul mi-a întins un zapis, pe care l-a tot cântărit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul mi-a întins un zapis, pe care l-a tot cântărit în mână în timp ce îmi vorbea. „Ia să vedem ce spune Mihalachi Sturza în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
până întratât unii din boieri s-au ispitit să bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod la 4 octombrie 1752 (7261). Fii bun și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut să spună în jalba lor către vodă. „Milostive doamne, Jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țiganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și citește-o!” La multe m-aș fi așteptat, dar la o jalbă din partea țiganilor robi parcă nu. Ia să vedem noi ce au putut să spună în jalba lor către vodă. „Milostive doamne, Jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țiganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem: este cu știre mării tali, datu-ne-i vlădicăi, că ne trage părintele mitropolitul? Și noi ne știm că sântem gospod; moșii noștri aice, la Curtea mării tale, au îmbătrânet. De-i cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Și noi ne știm că sântem gospod; moșii noștri aice, la Curtea mării tale, au îmbătrânet. De-i cu știre mării tali că ne-i dăruit, să ștem, doamne, ce fi mila mării tale să avem dreptate. Robii mării tale, țiganii gospod, muncitorii Curții”. „Uite aici și răspunsul lui vodă din aceiași dată, fiule.” Mai curios ca niciodată am luat răspunsul domnului și l-am citit repede: „Io Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod...Să știți cu hotărâre că v-am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod...Să știți cu hotărâre că v-am dat danie svintei Mitropolii, anume cu testamentu domnii mele. Și să vă astâmpărați supuindu-vă la toate slujbele Mitropolii ca cei ce sânteți drepți robi a svintei Mitropolii”. „Să-i lăsăm pe bieții țigani robi și să mergem mai departe, dacă nu ți-i cu supărare, fiule. Ce ai zice de o ieșire colo, prin Codrii Iașilor?” Mă mai întrebi, părinte? Aș mai lua o gură de aer, că prea m-a acoperit colbul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și cultural - artistic, un neîntrecut zugrav al societății moldovenești din acea frământată și binecuvântată epocă. Sunt prezentați și domnitorii Mihail Sturdza și Grigore Alex. Ghica în antiteză: pentru primul remarcă accentuată lui Cupiditate, în timp ce următorului i se atribuie eliberarea robilor țigani, libertatea presei ce a militat activ pentru unire, însuși domnitorul Ghica fiind un înfocat unionist. Și tot din documentele vremii apare figura luminoasă a genialului Barbu Lăutaru, evocat stăruitor în întâlnirea memorabilă din 1846 cu marele muzician Franz Liszt care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cât puteau de iute. Ca să-l caute pe Voicea, târgovețul care avea de golit o hazna mergea dis-de-dimineață la obor. Mai târziu nu se putea vorbi cu căcănarul căci Voicea își bea aldămașurile la crâșmă. Nu era nevoie să lași țiganului adresa, Voicea cunoștea toate haznalele. Dar cine nu-l știa pe Voicea? Puteau să-l întrebi pe plăcintar care, turtit pe masa sa, ședea cu dosul rezemat de zid și cânta hore. Câteodată o schimba pe doină. Cu o înfățișare
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
i-a dat importanță, o băgă totuși în buzunar. Când să scoată cârpa cu care, după ce termina treaba, se ștergea pe mâini, bătrânul a dat peste obiect în buzunar. Scoase lingurița s-o mai privească o dată. Mai priceput decât moșneagul, țiganul a băgat de seamă că este de argint. - Dă-mi-o mie ! bolovăni el ochii. De nu ia-r fi cerut-o, moșul ar fi uitat de dânsa și Voicea ar fi putut pune ușor mâna pe linguriță. Dar, așa, bătrânul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
să se întoarcă dar, înecat, se prăbuși în iarbă. Beat, tăietorul râdea gros. Căpitanul scoase un sunet răgușit : - Ne ! Simțindu-l pe bătrân în puterea sa, Voicea făcu treaba cu temei. Cu hotărârea pătimașă care da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire către ceilalți. Cutremurat, căpitanul fixa fața plină de scursuri a bătrânului. Pe un ochi îngălbenit i se
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
știe din ce imbold își părăsise locul de naștere, de la țară, și rămăsese toată viața să tânjească după el. O adusese în mahala bărbatu-său. Mecanic la o moară, acesta încropise o mașină de tăiat lemne, se asociase cu un țigan din margine care avea cal și amândoi cutreierau ziua prin târg. Noaptea se întorceau beți tun. Slabă și nervoasă, foarte frumoasă în tinerețe, Stratica avea mare înclinare spre întâmplările melodramatice. Adesea, după ce-și întindea rufele, plângea și compunea cântece
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pe cineva. - Dar mai totdeauna e gazda eșecurilor. În sfârșit veni rândul lui Costică. - Hardughia de casă de pe Ruset, zise el, a fost naționalizată. Ce lume a început atunci să mișune prin încăperi... Într-o cameră ș-un coridor niște țigani s-au făcut, într-un an, din cinci șaptesprezece. Frați cu surori, cumnați, fete și copii. Nevoile și le făceau noaptea într-o oală pusă pe prag. Cine întârzia șontâcâind pe scări, îi zbura oala printre picioare lăsând amprente pe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
picioare, dar plîngeau Întruna fără să poată explica limpede lucrurile. În realitate, nimeni nu știa prea bine ce se Întîmplase, nici În ce moment dispăruse Julius, nici dacă fusese răpit, nici nimic. Sălbatica spuse că cerșetorii ăia de la Belén erau țigani și că pesemne că-l răpiseră pe Julius. În cazul ăsta, n-aveau să-l mai vadă niciodată. — S-ar putea ca Într-o bună zi să apară ca saltimbanc la un circ ambulant, dar atunci va fi țigan get-beget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
erau țigani și că pesemne că-l răpiseră pe Julius. În cazul ăsta, n-aveau să-l mai vadă niciodată. — S-ar putea ca Într-o bună zi să apară ca saltimbanc la un circ ambulant, dar atunci va fi țigan get-beget, nici n-o să-și aducă aminte de familia lui. Pe urmă Îi trecu prin cap cu totul altceva: spuse că pictorul, străinul ăla desigur că era pederast, un degenerat, Îl răpise pe Julius, Îl necinstise, poate că l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cît pe-aci să-i facă să se rostogolească pe scări. Coborî În fugă, plîngînd și nu se mai opri pînă la bucătărie. O găsi pe Sălbatica citindu-și ziarul. Fusese răpit un copil și-i blestema de zor pe țigani. „Ce-i cu tine?“, Îl Întrebă, văzîndu-l că plînge. Julius Îi povesti ce se petrecuse pe scară și Nilda strigă atunci că asta nu mai putea să țină așa, că de data asta nu era vinovată Vilma, că Santiaguito era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să se urce În Cadillacul impresarului; și neisprăvitul ăla nu se hotărăște odată să semneze contractul cu Briceno, care anul ăsta a Înnebunit pur și simplu publicul spaniol și a venit timpul să-l vedem și noi aici, la Lima. Țiganul a acceptat să pozeze pentru CORPAC, arătînd scîndurica pe care o ia Întotdeauna cînd călătorește cu avionul, fiindcă În avion nu există lemn și el nu se simte În apele lui dacă nu poate bate-n lemn. Și Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
teama și merită pe deplin să-i audă glasul și cuvintele de laudă și o sorb din ochi cerșindu-i un darling și ea le Împarte la toți acest cuvînt magic și ei se simt deodată mai andaluzi și mai țigani decît sînt și Încep să se Învîrtă În jurul ei ca niște cocoși, declamîndu-i cu glasuri sparte de bețivani versurile populare pe care Garcia Lorca n-a mai apucat să le culeagă, pînă cînd ea, pentru a scăpa de ei, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Susan Îi potrivește fularul de mătase, dar nu se atinge de părul lui pieptănat cu grijă, cu firele argintii de la tîmple care-i dau un aer interesant și conferă eleganță profilului său pe care cineva Îl va fotografia, desigur, În timp ce Țiganul Își arată Întreaga măiestrie de toreador, va prinde pe peliculă acest profil de pasionat al corridelor, de spectator competent și rafinat care va stîrni senzație printre femeile de la tribuna oficială, plasată la umbră. Susan nu se atinge de nici un fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pungaș și un nerușinat fiindcă nu-l adusese pe Briceno, care era cel mai bun toreador al sezonului. Apoi Îi spuse, unul cîte unul, numele toreadorilor care veniseră, Îi explică și o ajută să-și amintească care din ei era Țiganul, dat fiind că-l văzuseră cînd au fost la Madrid. Susan Îi spuse că-și aducea aminte ca să nu-l dezamăgească și fiindcă arăta minunat, dar uite că nu-și amintea de loc să-l mai fi văzut cîndva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]