43,150 matches
-
Sălașele, situată între Filipeni și Fruntești, ce o aveau cumpărătur de la Petre și Mălina și de Anton din Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comisia s-a constituit numai din judecătorul delegat Alex. Pătârlăgeanu și din Virginia Lambrino, proprietara moșiei. Discuțiile și încheierea procesului verbal s-au desfășurat la sediul administrației moșiei, și nu la primărie, cum ar fi fost normal și firesc. În absența unui cunoscător al locului și suprafețelor, sau luat de bune toate informațiile date de proprietara Virginia Lambrino, la care s-au adăugat unele date culese din localitate. Evident, proprietara a indicat spre expropriere locurile mai puțin fertile, atât din trupul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Insecuritatea, datorată cetelor de migratori în căutare de pradă, determina societatea românească să-și schimbe des locurile de așezare, căutând adăpost în desișul și luminișul codrilor sau în locuri mai greu accesibile, în văile munților, care devin „Cetatea Carpaților” în absența unor cetăți zidite din piatră. Pădurea, care ocrotea populația, furniza și o mare parte din cele necesare traiului zilnic: fructe, ciuperci, tuberculi, rădăcini și vânat. În depozitele osteologice de lângă așezări s-au descoperit printre oasele animalelor domestice și oase de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mare; era folosit în luptă, la deplasările repezi, pentru a bara calea dușmanilor. Caii erau scumpi, necesitau îngrijire și dresaj pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fierului, obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala, a exercitat asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acum, ar fi din secolul al XVI-lea, construită în Filipeni de urmașii lui Mihail Oțel. Biserica adusă la Lunca din Filipeni trebuie să fi fost construită de un boier Rosetti, în prima jumătate sau la mijlocul secolului al XVIII-lea. Absența unei inscripții pe portalul de la intrare, fapt mai rar întâlnit, ne determină să adoptăm o poziție rezervat privind vechimea lăcașului de cult, despre care există o tendință generală de exagerare a vechimii. Auzim tot mai desă expresia: „Pe locul actualei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să ocupe catedra de fizică de la ciclul II (clasele VVII), cum se numea atunci gimnaziul. Lecțiile de fizică ale profesorului Vasile Totolea se distingeau prin ținuta științifică și metodică, nu puteai spune că nu ai înțelesă explicațiile profesorului, care, în absența laboratorului, făcea schițe și scheme improviza material intuitiv care să înlesnească „vederea” fenomenelor fizice. Ca director era exigent cu sine și exigent cu cei din subordine, profesori suplinitori, unii în cursă de calificare pe diferite specialități. Nu le dădea voie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inspecție, 1953. Delegat din partea Secțiilor de învățământ a regiunii Bacău, Ilie Pintilescu, însoțit de V. Totolea (Proces-verbal din 7 decembrie 1953). Proces-verbal din 26.01.1954: Plan de școlarizare realizat 100%. Baza materială nu e în întregime asigurată. Se constată: absența planului de activitate instructiv-educativ: cadrele didactice nu se pregătescă pentru toate orele; nivelul cunoștințelor elementare este scăzut; nu sunt suficiente „colțuri” (pedagogic, Crucea Roșie, A...; învățătorii inspectați: Popa Elena, directoare (clasele I-IV), Vârlan Margareta, clasa a II-a, Perju
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fericirea lumii. A ținut o evidență exactă la gravide, sugari, vaccinări și epidemii. De prisosă să spunem că Dispensarul Filipeni nu avea telefon, nu se putea apela la Salvare și la spitalele din Bacău decât de la „Sfatul Popular”, de la Primărie. Absența mijloacelor de comunicare a fost simțită cel mai acut de medicul Viorel Pătrașcu, pentru că el a prinsă perioada în care trebuie raportat fiecare caz în parte, iar nașterile trebuiau să aibă loc la Maternitatea Bacău. Cel care a scrisă „Jurnal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbucurător: Este curent electrică (era adusă rețeaua electrică din 1964-1965!), dar nu erau lemne pentru iarnă. Filipeni era considerată de Direcția Sanitară Bacău o circumscripție foarte grea: 1) distanțe mari între sate, dispersarea locuințelor, distanța față de oraș (36 km); 2) Absența telefonului care era la Sfatul Popular, Primărie, cum și s-a zisă iar din 1968, telefon cu manivelă, se apela oficiul Secuieni și apoi se vorbea cu Bacăul! Este bine de spusă că salariul medicului era de 1400 lei, plusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmărite, observate și trimise la Bacău. Drumul principal Lunca - Mărăști, până în Dealul Godovana era drum de pământ, imposibil de străbătut în timpul ploilor și zăpezilor. În asemenea condiții, nu e de mirare că femeile nășteau acasă, asistate de moașele neautorizate, în absența unei asistente calificate, fără condiții de igienă corespunzătoare. După o perioadă mai dificilă, s-ar fi făcut unele îmbunătățiri în infrastructură, telecomunicații, radio-TV, legături cu Bacăul prin autobuze IRTA, s-a construit un dispensar uman și unul veterinar, acolo unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele zone erau „mașini” de scărmănat și foșalat, de tors, dar în Filipeni nu se cunoșteau și era prea complicat. Din foșalatul lânii, rezultau firele groase, aspre, părul, care era torsă și se foloseau ca fire de urzeală, iar în absența acesteia, se folosea urzeală de cânepă la țesut covoare, de exemplu. Pentru haine din stofa țărănească numită pănură - „aba” - era necesar datul la piuă, instalație acționată de forța apei care împâslea stofa, o îndesea prin batere cu niște ciocane de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de maturitate economică și culturală. Deja, după primul război mondial, guvernanții de atunci care au pusă în aplicare reforma agrară din 1921, au precizat rezervarea, în fiecare comună, a unei suprafețe de teren, ca loc de practicare a sportului. În absența unui cadru organizat, comunitățile sătești aveau și practicau întreceri sportive tradiționale: oina, care este un sport național, cu variantele sale determinate de numărul participanților 4 sau 8. Jocul cu mingea se desfășura pe imașul satului între două echipe: una la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satele comunei Filipeni pânăș la al doilea rșzboi mondial Pentru o lungă perioadă de timp, situată între retragerea stăpânăirii romane la sud de Dunăre, la anul 271 d.Hr., și formarea statelor medievale românești în secolul al XIV-lea, absența unor mărturii scrise mai ample despre modul de organizare a societății patriarhale românești vechi, face mai dificilă descifrarea acelor elemente de putere și administrație care au făcut posibilă dăinuirea societății românești în spațiul ei ancestral. Timp de mai multe secole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
km de drum asfaltat constă în aceea că, acolo unde nu se putea intra cu o mașină în caz de nevoie, o salvare, de exemplu, acolo unde intrai în noroi până la genunchi, acum circulația oamenilor și mărfurilor se desfășoară normal. Absența alimentării cu apă potabilă de la rețea, a canalizării, excepție facă cele 3 blocuri de locuințe și 8 gospodării individuale, arată în ce direcție trebuie să acționeze organele locale. În schimb, telefonia a făcut un salt spectaculos: centrala telefonică cu sediul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Montjuïc În ziua cînd Împlineam patru ani. Îmi amintesc doar că a plouat toată ziua și toată noaptea, iar cînd l-am Întrebat pe tata dacă cerul plîngea, n-a avut glas să-mi răspundă. Șase ani mai tîrziu, absența mamei continua să fie pentru mine un miraj, o tăcere strigătoare pe care Încă nu mă deprinsesem s-o fac să tacă prin cuvinte. Tata și cu mine locuiam Într-un mic apartament de pe strada Santa Ana, lîngă piața bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ticsite formau un oval În centrul căruia odihnea o masă de lectură și două fotolii de feldmareșal. Cum știam, Clara păstra cartea lui Carax Într-o vitrină de lîngă arcul pavilionului. M-am Îndreptat Într-acolo tiptil. Planul meu, sau absența unuia, fusese să pun mîna pe carte, să o scot de acolo, să i-o predau acelui lunatic și să nu-l mai văd niciodată. Nimeni nu avea să știe de absența cărții, În afară de mine. Cartea lui Julián Carax mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
am Îndreptat Într-acolo tiptil. Planul meu, sau absența unuia, fusese să pun mîna pe carte, să o scot de acolo, să i-o predau acelui lunatic și să nu-l mai văd niciodată. Nimeni nu avea să știe de absența cărții, În afară de mine. Cartea lui Julián Carax mă aștepta, ca Întotdeauna, arătîndu-și cotorul din fundul unui raft. Am luat-o În mînă și am strîns-o la piept, ca și cînd aș fi Îmbrățișat un vechi prieten pe care fusesem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mă aflam eu. Mi se părea că-l văd aievea, zîmbitor, sigur pe sine, contemplînd un viitor la fel de mare și de luminos ca bulevardul acela și, pentru o clipă, m-am gîndit că nu existau alte fantasme decît acelea ale absenței și ale Înfrîngerii, că lumina aceea care Îmi surîdea era una de Împrumut și că avea valoare doar atîta vreme cît o puteam susține cu privirea, secundă cu secundă. 18 CÎnd am ajuns acasă, am descoperit că Fermín sau tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de la barul de jos și terminînd cu adierea țevilor și conductelor vechi de aproape un veac. Casa aceea zăcea Într-un perpetuu semiîntuneric, un balcon de Întunecimi susținut de niște ziduri scorojite. Mirosea a tutun negru, a frig și a absențe. Nuria Monfort mă privea În timp ce eu mă prefăceam că nu bag În seamă precaritatea locuinței sale. — Cobor În stradă să citesc fiindcă În apartament nu prea e lumină, zise ea. Soțul meu mi-a promis că-mi va dărui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
piață, democrație și violență. Toate „inimile” dispun în mod necesar de un teritoriu important în jurul lor, un arrière-pays, pentru a putea dezvolta acolo o agricultură și un mare port destinat exportului producției. Toate „inimile” depind de această bază, a cărei absență ar însemna dispariția lor; ele utilizează strategii voluntariste pentru a avea un ascendent asupra celorlalte: armele lor sunt imitarea, rigoarea, forța, dirijismul, protecționismul și controlul schimburilor. Un oraș devine „inimă” dacă și clasa lui creativă este mai capabilă decât altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
încă de la începuturile cuceririi Vestului, obsedați de reducerea duratei traseelor interioare, extrem de individualiști, prea nerăbdători pentru a accepta trenul, întreprinzători prin natura lor, sunt mai bine plasați pentru a face înaintea altora din trăsura-automobil un produs de serie. De altfel, absența tradiției meșteșugărești le permite să accepte mai ușor munca la banda rulantă impusă de producția de masă. Boston va fi așadar primul centru al acestui capitalism american. încă din secolul al XVII-lea, un grup de puritani veniți din Anglia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sistemului de învățământ superior, a capacității de a reanima inovația și de a primi imigranți, Uniunea nu va reuși nici în viitor să constituie o clasă creativă nouă și nici să-și recupereze cercetătorii și întreprinzătorii plecați peste Ocean. în absența unui dinamism demografic suficient, nu se va putea asigura procesul de înlocuire a generațiilor, îndeosebi în Spania, Portugalia, Italia, Grecia și Germania. în ipoteza menținerii tendințelor actuale, în 2025, Uniunea nu va mai reprezenta decât 15% din PIB-ul mondial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Celelalte țări de pe continent vor fi amenințate de dezmembrare, riscând ca, odată divizate, să devină formațiuni nestatale. în sfârșit, contribuția lumii arabe la PIB-ul mondial va crește și el, dar slab, mai mult datorită demografiei decât creșterii productivității. în absența stabilității politice, a cadrului legislativ, a separării dintre religios și laic, a statuării drepturilor omului și a celor ale femeii, PIB-ul pe cap de locuitor nu va crește cu aceeași viteză ca în restul lumii, cu excepția Maghrebului, unde reconcilierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]