20,435 matches
-
energie, infrastructură energetică și resurse minerale; ... XVII. Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială; ... XVIII. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități; ... XIX. Comisia pentru românii de pretutindeni; ... XX. Comisia pentru mediu; ... XXI. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții; ... XXII. Comisia pentru regulament; ... XXIII. Comisia pentru tineret și sport. ... (3) Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate. (4) Comisia pentru regulament este o comisie permanentă specială formată din câte un
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorități publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite, problema ce face obiectul petiției se prezintă Senatului. (2) Petiționarului i se aduce la cunoștință soluția adoptată. (3) Comisia pentru petiții, cercetarea abuzurilor și combaterea corupției va prezenta trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora; același raport va fi prezentat plenului Senatului, la începutul fiecărei sesiuni. (4) În raport se vor face mențiuni cu privire
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
criticat nu respectă dispozițiile art. 108 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, și încalcă art. 94 din Legea fundamentală, deoarece determină o imixtiune în atribuțiile Președintelui României, Guvernul săvârșind un abuz de putere, contrar art. 16 alin. (2) din Constituție. ... 11. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 689 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298512]
-
dispozițiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, și a invocat - cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu pentru care a fost condamnată -, în principal, ieșirea din vigoare a normei care o incrimina, cu consecința neprevederii faptei de legea penală, iar, în subsidiar, neîntrunirea elementelor constitutive ale respectivei infracțiuni. Curtea reține că în cauza de față
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... d) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... e) Legea nr. 252/2010 privind ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007; ... f) Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de comitere a unor fapte penale. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Conform
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
relație violentă cu un partener romantic/intim, scoală/muncă cum ar fi calitatea relațiilor interpersonale la școală sau la locul de muncă, performanța și angajamentul scăzut, agrement/recreere/timp liber cum ar fi nivel scăzut de implicare și satisfacție în alte activități decât antisociale, abuz de substanțe, precum probleme cu alcool și/sau droguri. ... Un alt aspect important care trebuie luat în considerare în demersurile de prevenire a recidivei este perspectiva economică asupra acesteia, care se referă la analiza și evaluarea impactului economic al repetării infracțiunilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
incidenței actelor de violență și a impactului psiho-emoțional pe care acestea îl au asupra dezvoltării lor. Raportul Starea copilului în România al organizației Salvați Copiii din 2022 arată că unul din doi copii din România este supus unei forme de abuz, iar unul din cinci părinți manifestă o atitudine favorabilă față de pedeapsa corporală (sursa: https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/radiografie-starea-copilului-in-românia.pdf). De asemenea, o cercetare efectuată de Salvați Copiii în 2022 a arătat faptul că 82% dintre elevii intervievați au asistat ca martori la situații de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recidiviști au antecedente penale în perioada în care erau minori, indiferent dacă au răspuns sau nu penal, și 12% au fost agresivi cu ceilalți înainte de 15 ani. Delincvența juvenilă este asociată cu disciplina parentală inconsecventă și/sau deficitară, abandonul școlar, abuzurile la care au fost supuși, copii care trăiesc pe stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii din familii disfuncționale, care au un anturaj cu potențial criminogen. Literatura de specialitate a arătat că un risc de vulnerabilitate important
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție specială asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile, cu o probabilitate de comitere a unor fapte penale. Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
redus de autodezvăluire pe care îl are adolescentul în raport cu părintele; ... e) conflictul familial: tendința membrilor familiei de a se angaja în agresivitate fizică și verbală formează copiii în acest mod, ei fiind mai predispuși spre comportamente antisociale; ... f) abuzul în familie: copiii abuzați fizic înainte de 5 ani au prezentat un risc semnificativ mai ridicat de a fi condamnați pentru infracțiuni violente și nonviolente înainte de 18 ani; ... g) expunerea la violență domestică: îi face pe copiii de două
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
un sistem care îi consideră doar niște pagube colaterale în exercitarea justiției". Privarea de libertate a părinților este inclusă pe lista Experiențelor Adverse din Copilărie (ACE) ce pot avea un impact negativ puternic asupra copiilor. Aceste experiențe pot duce la abuz fizic, emoțional și sexual, neglijare fizică și emoțională, boli mentale, violență asupra mamei, divorț și abuz de substanțe. Având în vedere complexitatea socială a problemei infracționalității la minori, trebuie să recunoaștem că mediul defavorabil în care se nasc unii copii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
părinților este inclusă pe lista Experiențelor Adverse din Copilărie (ACE) ce pot avea un impact negativ puternic asupra copiilor. Aceste experiențe pot duce la abuz fizic, emoțional și sexual, neglijare fizică și emoțională, boli mentale, violență asupra mamei, divorț și abuz de substanțe. Având în vedere complexitatea socială a problemei infracționalității la minori, trebuie să recunoaștem că mediul defavorabil în care se nasc unii copii nu poate fi complet eradicat. Sărăcia și lipsa de educație a părinților cauzează multe dintre problemele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
acestor conexiuni, de fiecare persoană, precum și de procese formale, toate fiind componente separate ale capitalului, dar care interacționează între ele. Capitalul personal este reprezentant de identitate, gen, emoții, traume, dezvoltare cognitivă, capitalul social de contextul relațiilor, rețeaua de egali, abuzul de substanțe, în schimb ce capitalul structural este conturat de factori precum sărăcia, excluziunea socială, modalitățile de utilizare a cazierului judiciar. Având în vedere rezultatele cercetărilor în acest domeniu, nu poate fi realizată o ierarhizare pentru diferitele tipuri de capital
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
specifici trecutului/istoriei persoanei, cum ar fi istoricul infracțional, vârsta și legătura acesteia cu debutul comportamentului infracțional, genul, relațiile din copilărie. În schimb factorii dinamici, pot fi prioritizați și țintiți prin intervenții specializate și se referă la personalitatea de tip anti-social, abuzul de substanțe, situația angajării, grupul de prieteni, relațiile cu familia. ... Și în situația persoanelor aflate în executarea unor măsuri și sancțiuni neprivative de libertate sunt aplicate principiile general valabile pentru intervențiile asupra recidivei, respectiv țintirea factorilor care predispun către infracțiune
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recunoașterea principalelor semne ale tulburărilor mintale și intervenția specifică în astfel de cazuri; ... 3.1.2. Abordarea nevoilor criminogene privind consumul de droguri prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu ANCPDDA și unitățile din subordinea Ministerului Sănătății; ... 3.1.3. Abordarea nevoilor criminogene privind abuzul de alcool prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu MS sau alte autorități competente; ... 3.1.4. Abordarea nevoilor criminogene privind dependența de jocuri de noroc, prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu MS sau alte autorități competente; ... 3.1.5. Integrarea în sistemul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare) sau viol (art. 218 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare) sunt, proporțional, mult mai puțini în grupul celor condamnați pentru aceste infracțiuni, ponderea recidivei variind între 38% și 51%. Abuzul de substanțe, cum ar fi alcool sau droguri, constituie un factor favorizant pentru comportamentul infracțional. Datele culese indică acest lucru. Astfel, 38% dintre recidiviști au avut probleme cu consumul de alcool, spre deosebire de 25% dintre non-recidiviști, diferența fiind semnificativă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
deținuți și copiii lor; intensificarea interacțiunilor cu familia în perioada pre-eliberării pentru a constitui un suport în menținerea comportamentului pro-social al deținuților; ... g) Proceduri de screening la intrare în penitenciare cu scopul de identificare a deținuților cu probleme de abuz de substanțe poate facilita intervențiile timpurii și poate ghida planurile de tratament; ... h) Programe de reducere a cererii de substanțe cum ar fi alcool, droguri; conștientizarea privind riscurile asociate cu abuzul de substanțe, precum și cursuri care să ajute deținuții
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu scopul de identificare a deținuților cu probleme de abuz de substanțe poate facilita intervențiile timpurii și poate ghida planurile de tratament; ... h) Programe de reducere a cererii de substanțe cum ar fi alcool, droguri; conștientizarea privind riscurile asociate cu abuzul de substanțe, precum și cursuri care să ajute deținuții să dezvolte aptitudini de viață pozitive, pot reduce cererea de droguri; ... i) Încurajarea participării la programe de tratament, promovarea beneficiilor participării la programele de tratament împotriva adicțiilor; ... j) Oferirea unor servicii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care să ajute deținuții să dezvolte aptitudini de viață pozitive, pot reduce cererea de droguri; ... i) Încurajarea participării la programe de tratament, promovarea beneficiilor participării la programele de tratament împotriva adicțiilor; ... j) Oferirea unor servicii integrate care să abordeze atât abuzul de substanțe, cât și sănătatea mintală - mulți deținuți suferă de ambele afecțiuni; ... k) Favorizarea condițiilor și comportamentelor sanogene, care să limiteze efectele negative ale detenției în penitenciare asupra stării mintale a individului: izolarea de lumea exterioară, lipsa interacțiunii sociale adecvate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
totodată stigmatizarea socială. Un alt aspect critic este suportul mediului familial în procesul reintegrării sociale sau, în lipsa acestuia, a unui sistem de suport care să suplinească absența relațiilor de sprijin. De asemenea, problemele legate de consumul de substanțe și abuzul de alcool, identificate ca factori majori de risc, necesită o abordare integrată la nivel social, prin asigurarea serviciilor de sănătate mintală și a suportului pentru dependenți. Timpul liber este un alt element care poate influența probabilitatea de recidivă. Persoanele vulnerabile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
libertate etc. - cu acțiunile de identificare a riscurilor asociate adoptării sau reiterării comportamentelor infracționale, dovedite în cadrul literaturii de specialitate sau în cadrul cercetărilor sociologice derulate de MJ în scopul elaborării Studiului integrat privind cauzele recidivei - abandonul școlar, consumul și abuzul de substanțe interzise și alcool etc.; ... 3. la nivelul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate, prin dezvoltarea colaborării interinstituționale în vederea implementării unor măsuri de stimulare a inserției persoanelor în cauză în sistemul de sănătate, în sistemul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
vulnerabilități etice, spețele ce privesc: – cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relația pacient - cadru medico-sanitar și auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislația specifică; ... – încălcarea drepturilor pacienților de către personalul medico-sanitar și auxiliar, prevăzute în legislația specifică; ... – abuzuri săvârșite de către pacienți sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar și auxiliar, prevăzute în legislația specifică; ... – nerespectarea demnității umane; ... ... e) emiterea de avize etice, ca urmare a analizei situațiilor definite; ... f) sesizarea organelor abilitate ale statului ori de câte ori
REGULAMENT din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298133]
-
cu respectarea normelor profesionale, în contexte academice, profesionale sau culturale. (2) Sunt interzise exprimările publice jignitoare, defăimătoare sau formulate cu rea-credință, care pot aduce atingere reputației profesionale a unui coleg, în afara cadrului unei critici fundamentate. Articolul 78 Informarea despre abuzuri (1) Arhitectul are dreptul de a sesiza Comisiei de disciplină a Ordinului, cu bună-credință, fapte grave de natură profesională legate de lucrarea unui confrate. Lucrare înseamnă orice activitate profesională în domeniul arhitecturii. (2) Sesizarea se face prin canale oficiale puse
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]
-
a Ordinului, cu bună-credință, fapte grave de natură profesională legate de lucrarea unui confrate. Lucrare înseamnă orice activitate profesională în domeniul arhitecturii. (2) Sesizarea se face prin canale oficiale puse la dispoziție de Ordin, confidențiale, pentru protejarea celor care semnalează abuzuri. Articolul 79 Nondiscriminarea și hărțuirea în exercitarea profesiei Arhitecții au obligația să se abțină de la orice formă de hărțuire sau comportament intimidant, jignitor ori lipsit de respect față de colegi, colaboratori sau subordonați. Comportamentele care lezează demnitatea persoanei sau
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]