9,323 matches
-
novissime), dacă nu i-ar fi fost posibil să se sustragă unor asemenea acte ori să dezerteze, ar trebui să se supună martiriului, după cum vrea credința celui care nu prestează serviciul militar. Prin folosirea termenului «novissime», Tertulian nu pare să accentueze căutarea cu orice preț a martiriului, dimpotrivă, pare să-l citeze ca pe o ultimă posibilitate, pentru a evita serviciul militar. Această precizare elocventă ne determină să credem că soldatul din De corona, 1, dorind să-și afirme doar fidelitatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
necesar să ascultăm de cei care dețin puterea, cu condiția ca aceștia să nu pretindă ceva împotriva credinței. Numai cel care săvârșește răul trebuie să se teamă de autorități. Dând această interpretare restrictivă a concepției pauline despre putere, tindea să accentueze libertatea conștiinței pe care orice creștin trebuie să o aibă pentru a observa preceptele Domnului. Unica motivație a conștiinței este de a vedea cum a acționat omul în fața lui Dumnezeu și nu a autorității civile. În In Danielem, IV, 9
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să continue astfel, pentru că este o rațiune care vrea asta; încălcarea este un drept pe care omul și l-a arogat împotriva legii naturii și o ofensă adusă Creatorului. Atribuiau simțul durerii și al plânsului până și pietrelor și plantelor. Accentuând doctrina metempsihozei lui Pitagora și a orientalilor, învățau că oamenii după moarte pot să se transforme în plante, iar că animalele și plantele sunt înzestrate de o inteligență asemănătoare celei umane. Pentru manihei, nimeni nu poate să ucidă, nici Creatorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume să-l aibă numai pe el ca împărat. Patimile geloziei, urii și invidiei, nutrite până la exasperare i-au intensificat creativitatea în inventarea răului care, accentuându-se neostoit, l-au făcut să lase deoparte acțiunile de ranchiună împingându-l la acte inumane, inspirate de propria-i natură brutală. Persecuția liciniană (320-324) s-a desfășurat în mai multe etape, strânse între ele. Inițial s-a limitat la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comportamentale dezadaptative. Dacă În clasele primare nu a ieșit În evidență printr-un comportament care să deranjeze constant, exceptând acte specifice vârstei, Începând din clasa a V-a, odată cu schimbarea mediului școlar, a Început să se contureze și să se accentueze un comportament dezadaptativ, care nu se Înscrie În tiparul vârstei. Acest comportament a dus la scăderea randamentului școlar, reflectat În situația școlară a elevului, cât și la scăderea notei la purtare la 4. Manifestările copilului sunt prezentate În numeroasele referate
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
ale acestor copii și la dificultățile pe care ei le Întâmpină În procesul de Învățare școlară, la tehnicile și metodele de modificare a clasei În funcție de cerințele unui copil cu ADHD, abordând diferențiat și personalizat fiecare caz În parte. S-a accentuat necesitatea evidențierii comportamentului pozitiv, valorizării copilului, evitării etichetării și criticii (aprecierea corectă a punctelor tari și a celor slabe ale copilului constituie un aspect fundamental al Încercării de a schimba comportarea lui). În paralel, intervenția a fost adresată și părinților
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
adică atunci când copilul așteaptă un răspuns la mesajul său verbal. Dacă partenerul de comunicare Îi răspunde verbal trebuie să folosească enunțuri adaptate din punct de vedere al dificultății la nivelul limbajului copilului (un răspuns verbal simplificat) și, de asemenea, să accentueze relația Între comportamentele verbale neconvenționale ale copilului și referințele din mediu, cum ar fi obiecte, acțiuni ale oamenilor etc. Exemplu: un copil folosește enunțul ecolalic: “Ești pregătit pentru fotbal?” pentru a cere să joace fotbal. Adultul răspunde spunând: “Hai să
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
al Protocolului secret al Pactului, unde se viza direct România sau, mai precis, destinul provinciei sale dintre Prut și Nistru: Basarabia. Germania își declara „totalul dezinteres” față de această provincie românească, în condițiile în care partea sovietică a afirmat că își „accentuează interesul”.. Acestea erau coordonatele și condițiile politico-diplomatice stabilite pe continentul european, în special pentru partea sa răsăriteană. În asemenea condiții, România trebuia să-și conserve ființa statală și frontierele, așa cum au fost ele consacrate de actul Marii Uniri de la 1
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Legionară prin Alexandru Constant. În componența noului guvern instalat, se observă preponderența legionară, lucru ce a devenit și mai evident după 21 septembrie 1940, odată cu instalarea celor 45 de prefecți din rândul Mișcării, când caracterul legionar al regimului s-a accentuat. Doar un singur prefect era din rândul militarilor. De remarcat că prezența unor tehnicieni la conducerea departamentelor economice denotă neîncrederea atât a generalului Ion Antonescu, cât și a Berlinului, în capacitatea cadrelor de la vârful Mișcării Legionare de a conduce viața
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rezervă Ștefan Zăvoianu, legionar notoriu, care a transformat această structură a Internelor în fieful Legiunii. Aceste schimbări de personal, efectuate la nivelul Ministerului de Interne, vizau ca Antonescu să bată în retragere în fața ofensivei „cămășilor verzi”, fapt care s-a accentuat pe parcurs, ajungându-se la masacrele de la Jilava (26/27 noiembrie 1940), la asasinarea lui Virgil Madgearu (27 noiembrie 194) și a lui Nicolae Iorga (27/28 noiembrie 1940). Perioada septembrie-octombrie 1940 a fost considerată ca etapă a unui „război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o considera „o adevărată capitulație, nu contract liber de armistițiu”. Această recunoaștere a fruntașul țărănist evidențiază ce statut internațional avea de facto România, după lovitura de stat de la 23 august 1944, adică un stat ocupat de sovietici. Ocupația se va accentua continuu, înregistrându-se stadiul ei incipient în timpul celor trei guverne (două cabinete conduse de Sănătescu și un altul de Rădescu), care aparent fuseseră instalate după regulile și principiile democrației, total opuse realității politice din perioada 1938-1944. O dată cu instaurarea la 6
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de un dramatism neîntâlnit până atunci în istorie. Chiar din fazele premergătoare izbucnirii conflictului armat, teritoriul României a fost obiectul unor aprige dispute între serviciile secrete străine. Încă din perioada neutralității (1 septembrie 1939-22 iunie 1941) intensitatea lor s-a accentuat, amplificându-se atât pe durata participării statului român la operațiunile armate, cât și în perioada imediat postbelică. Rezultatele acestor confruntări pe „frontul invizibil” au fost resimțite în tratamentul ce i-a fost aplicat țării noastre de către Aliații învingători după anul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de agenți acoperiți ai Legației bulgare și arondate pe lângă filialele sale din București, Silistra, Bazargic și Constanța. IV. 3. e. Rolul informativ al Legației bulgare în România În perioada interbelică și spre sfârșitul ei, datorită faptului că revizionismul bulgar se accentuase, în plan informativ un rol important pentru susținerea lui îl avea Legația bulgară de la București, devenită deosebit de activă. În cadrul Legației bulgare de la București exista un serviciu de informații condus de Todor Dobrev. Stoian Petrov Ciumakov, după numirea din 3 martie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
C. Titel Petrescu, P.C.R. - Lucrețiu Pătrășcanu) au întemeiat Blocul Național Democrat, consolidat de manifestul lansat în iunie 1944. În rândurile intelectualității, dar și ale corpului de ofițeri superiori (în special, în cazul celor disponibilizați de Mareșal pe parcurs) s-a accentuat curentul antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
voința politică a muncitorilor catolici. Cît privește creștin-democrații olandezi ai KVP Partidul Catolic Popular ei încearcă să-și păstreze această originalitate grupîndu-se cu două partide protestante în cadrul Adunării Creștin-Democrate (CDA). Coabitarea catolicilor cu protestanții în aceste două ț(ri, a accentuat caracterul puternic confesional al Partidului Catolic care, în mod paradoxal, îl împiedică să alunece spre dreapta. 3. Spre un declin al democrației creștine? Soarta Democrației Creștine italiene care s-a destrămat în diferite fracțiuni repartizate în trei "poli", apoi în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
complexe evidențiate. Principiul funcționând mereu în relația educație-societate-știință-cultură-indivizi, sesizăm că el se afirmă firesc și în actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI. Chiar cele promovate acum, orientările accentuat critice de astăzi exprimă aceeași esență, dar accentuat cu altă voce, cu alte argumente și formulări. Mai ales postmodernismul a accentuat nevoia de diversificare, critică și abia prima conferință internațională asupra sensului actual al alternativelor educaționale, nu doar la nivelul instituțional clasic (2005, noiembrie, Istanbul), conchide că alternativele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
firesc și în actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI. Chiar cele promovate acum, orientările accentuat critice de astăzi exprimă aceeași esență, dar accentuat cu altă voce, cu alte argumente și formulări. Mai ales postmodernismul a accentuat nevoia de diversificare, critică și abia prima conferință internațională asupra sensului actual al alternativelor educaționale, nu doar la nivelul instituțional clasic (2005, noiembrie, Istanbul), conchide că alternativele reprezintă un progres în abordarea educației, pentru că: • arată și alte căi, opțiuni substanțial
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a avea atitudini de toleranță, de a accepta diversitatea intereselor, motivațiilor, emoțiilor, de a câștiga încrederea celorlalți, respectul, de a avea încredere și respect pentru propria persoană, de a lua în seamă afectele celorlalți în luarea unei decizii, de a accentua rolul motivației și al voinței. Alte cercetări în problemă (Brundrett și Silcock, 2002) comentează și argumentează atributele unei bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării și al educatului, prin afirmarea rolurilor manageriale în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru această nouă paradigmă, • luare în considerare a opiniilor educaților înșiși în evaluarea problematicii curriculumului real așteptat. ► Concepția contemporană este expresia bazei superioare atinse acum a spiralei dezvoltării abordării curriculumului, procesul continuând ca și realitatea cunoașterii, a vieții sociale, dar accentuându-se tot mai mult complexitatea, ca și instrumentele de cuprindere a ei. Poate este momentul să reactualizăm comparația (Short, 1991) între conceperea curriculumului în era industrială (accentul pe inteligența înnăscută, transmiterea de modele externe de cunoaștere și rațiune, afirmarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai complexe ale realității. În actualul context prioritar formativ, este firesc ca sensul clasic să includă și abordările noi ale conceptului de metodă de învățare ale educatului, care pot fi extrase acum din multitudinea conceptelor și realităților practice implicate, ca să accentueze criteriul eficienței acționale. Atunci metoda să fie acceptată ca o sau un sistem de competențe specifice, care să exprime (Wolfs, 2001, pp. 12-13): competența de a învăța, conduita adecvată efectivă în a ști să aleagă ce soluție acțională să folosească
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prescrie științific acțiuni pentru optimizarea instruirii, • apare ca rezultat al preocupărilor curriculare și al creșterii eficienței pragmatice a instruirii, • anticipă în ce condiții devine optimă instruirea și cu ce metode pentru realizarea obiectivelor, • concentrează înțelegerea și preocupările privind procesele educaționale, • accentuează responsabilitatea educaților și a educatorului pentru acțiuni eficiente, • se aplică în toate contextele educaționale, nu numai în instruirea școlară, • arată gradul de profesionalizare a educatorului și caracterul științific al educației, al conducerii ei. Dar să sesizăm că aceste argumente se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii, prevenirii și limitării dezorganizării (potrivit teoriei haosului), al anticipării și atingerii unor efecte emergente conform așteptărilor de succes, al prevenirii și limitării acțiunilor acelor factori (fractali), care pot produce "rupturi" în dinamica educației. Evoluția teoriilor asupra conducerii s-a accentuat ca diversificare, în ultima parte a secolului XX, cu încercări și de structurare a lor, dar și aici criteriile sunt multiple, ca dovadă a aceleiași complexități a problemei. Din perspectiva stadiului de cercetare a problematicii conducerii în educație, a rolului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adapta structurile, • a reconsidera folosirea timpului și a altor resurse, • a părăsi stilul dominant autocratic, • a dovedi flexibilitate și tact, adaptare constructivă. În acest caz, ne apropiem mai mult de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține mai eficient performanțe în clasă, a lua decizii de calitate, a depăși dificultățile prin alternative procedurale, a realiza motivarea elevilor, a îndeplini și așteptările acestora, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
secundar se realizează pentru ca elevul să se simtă mai bine și pentru a distrage atenția de la greșeala pe care a făcut-o, nu este neapărat un atac la adresa profesorului. Comportamentul secundar poate fi verbal sau non-verbal. Focalizarea pe comportamentul primar accentuează ideea că elevul are la dispoziție alternative de comportament și este responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusă de comportamentul secundar Înrăutățește și mai mult lucrurile. 5. Implicarea activă În construirea unei relații pozitive cu elevul pentru sporirea Încrederii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]